Revenirea crizei monetare

Carmen M. REINHART
Publicat în Dilema Veche nr. 625 din 11-17 februarie 2016
Revenirea crizei monetare jpeg

Volatilitatea pieţei monetare se manifestă de decenii, dacă nu de secole. Fluctuaţiile ample ale cursurilor de schimb au devenit un fenomen curent al pieţelor financiare internaţionale, după ce sistemul Bretton Woods a clacat la începutul anilor 1970. Iar mega-deprecierile au ajuns la ordinea zilei în aceiaşi ani ’70 şi într-o bună parte a anilor ’80, cînd inflaţia a făcut ravagii în multe părţi ale lumii. Chiar şi în anii ’90, şi la începutul anilor 2000, 10-20% din ţările lumii au suferit an de an o amplă depreciere monetară sau chiar o criză.

Iar apoi, s-a aşternut dintr-odată liniştea. Lăsînd la o parte masacrul asociat cu criza financiară mondială de la finele lui 2008 şi începutul lui 2009, crizele monetare au fost puţine şi rare între 2004 şi 2014 (vezi graficul). Dar evoluţiile recente sugerează că lipsa crizelor monetare din acest deceniu ar putea fi doar excepţia care confirmă regula.

Absenţa aproape totală a crizelor monetare în perioada 2004-2014 reflectă, în fond, rate internaţionale scăzute şi stabile ale dobînzilor, precum şi fluxuri vaste de capital către pieţele emergente, cuplate cu o explozie a preţurilor materiilor prime şi cu rate de creştere (relativ) sănătoase, în ţările care au scăpat de criza financiară mondială. Ca urmare, preocuparea principală a multor ţări în această perioadă a fost evitarea aprecierii durabile a propriei monede faţă de dolarul american şi faţă de monedele altor parteneri comerciali.

Această stare s-a schimbat în 2014, cînd deteriorarea conjuncturii globale a reînviat criza monetară în masă. De atunci, aproape o jumătate din eşantionul de 179 de ţări ilustrate în graficul de faţă au suferit deprecieri anuale de peste 15%. E adevărat, acceptarea unor regimuri de cursuri de schimb mai flexibile a eliminat aproape în întregime drama abandonării cursurilor de schimb preanunţate, fixate sau semi-fixate. Pînă acum însă, puţini indicatori sugerează că deprecierile au avut un efect salutar asupra creşterii economice, care a rămas, în cea mai mare parte, apatică.

Deprecierea medie cumulată faţă de dolarul american a fost de aproape 35%, din ianuarie 2014 pînă în ianuarie 2016. Pentru multe economii în curs de dezvoltare, în care deprecierile au fost considerabil mai mari, scăderea cursurilor de schimb a agravat problemele deja existente, pe fondul creşterii debitelor în valută.

Mai mult, într-o lume interconectată, efectele crizelor monetare nu se opresc în ţara în care au început. Dacă ne întoarcem în 1994, China a reformat propriul sistem de piaţă valutară şi a unificat sistemul de cursuri de schimb multiple, devalorizînd astfel yuanul renminbi cu 50%. Circulau, pe atunci, argumente convingătoare potrivit cărora devalorizarea chineză a dus la scăderea competitivităţii pentru Thailanda, Coreea, Indonezia, Malaezia şi Filipine, ale căror monede erau ancorate sau semiancorate la dolarul american. Supraevaluarea cumulată a monedelor acestor ţări a pus, de fapt, bazele crizei asiatice care a erupt la mijlocul anului 1997.

Cursurile de schimb supraevaluate au constituit unul dintre cei mai buni indicatori ai crizelor financiare. Astfel încît nu putem decît să ne întrebăm dacă avem de-a face cu o reiterare a ceea ce s a întîmplat între 1994 şi 1997 – de data aceasta însă de pe poziţii inversate. Începînd cu primele luni ale lui 2014, ren­minbi s-a depreciat cu numai 7,5% faţă de USD, prin comparaţie cu deprecierea de cca. 25% a monedei euro, în aceeaşi perioadă, fără a mai aminti deprecierea monetară chiar mai vertiginoasă din multe alte pieţe emergente. În cazul unei economii bazate pe manufacturare, cum e cea a Chinei, conexiunea dintre creştere şi supraevaluare nu trebuie subestimată.

Anunţul Chinei din august 2015 privitor la intenţia ei de a permite o depreciere moderată a renminbi şi o eventuală flexibilitate sporită a cursului său de schimb a declanşat un adevărat montagne russe în pieţele financiare. Pentru a linişti apele, factorii de decizie politică au declarat că R.P. Chineză va avansa gradual în această direcţie. Dar morala crizelor asiatice ar putea fi că, în acest domeniu, avansarea graduală comportă propriile riscuri.

Desigur, potenţialele efecte beggar-thy-neighbor („sărăceşte-ţi vecinul“ – strategie economică menită să crească exporturile prin deprecierea monedei proprii, în defavoarea importurilor şi implicit a economiilor învecinate – n.r.) din perioada de vîrf a crizei monetare din ultimii doi ani nu sînt specifice doar Chinei. Ele pot avea loc în orice ţară care a menţinut un curs de schimb relativ fixat (categorie care îi include pe marii producători de petrol).

Ceea ce diferenţiază însă cazul Chinei este amploarea economiei sale, prin raportare la PIB-ul mondial, precum şi efectele acesteia asupra multor ţări din regiune – de la furnizori de materii prime la ţări care depind de finanţarea sau de investiţiile directe ale Chinei. Concluzia e simplă: pieţele emergente reprezintă în acest moment cca. 60% din PIB-ul mondial, faţă de 35% la începutul anilor 1980. Reconsolidarea prosperităţii la nivel global presupune o bază geografică mult mai largă decît cu ani în urmă. Iar revenirea crizei monetare face ca atingerea acestui ţel să fie cu atît mai complicată.

Carmen M. Reinhart este profesor al Sistemului Financiar Internaţional, la Kennedy School of Government, Universitatea Harvard.

© Project Syndicate, 2016
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Dezvăluiri. Liderul Hamas i-a vizitat pe ostatici într-un tunel din Gaza
Liderul mișcării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, i-a vizitat pe israelienii răpiți și duși într-un tunel din Gaza, dezvăluie un ostatic eliberat în weekendul trecut.
image
Doi români care au comis o crimă în Franța au fost arestați 20 de ani mai târziu. Cum au reușit să se ascundă două decenii
Polițiștii din Barcelona, Spania, au arestat doi români după 20 de ani de căutări. Aceștia au ucis un tânăr în 2003, în Franța și de atunci se ascundeau în Catalonia.
image
Fenomen bizar și rar pe litoralul românesc: Marea Neagră s-a retras zeci de metri spre larg
După ultima furtună de cod roșu, de la sfârșitul săptămânii trecute, cu valuri de 10 metri, linia apei s-a retras, în unele zone, dincolo de digul de protecție al plajei din stațiunea Mamaia.

HIstoria.ro

image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.