Pisica, insolvabila criz─â sirian─â ┼či fluturele

Publicat în Dilema Veche nr. 609 din 15-21 octombrie 2015
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Acum c├«┼úiva ani, d─âdusem, ├«n The Guardian, peste un articol seduc─âtor despre solidaritate ┼či individualism semnat de Richard Sennett, reputat ┼či multipremiat profesor de sociologie la LSE, al c─ârui ├«nceput era acesta: ÔÇ×La sf├«r┼čitul vie┼úii sale, filozoful Michel de Montaigne (1533-1592) a inserat o ├«ntrebare ├«ntr-un eseu pe care ├«l scrisese cu mul┼úi ani ├«nainte: ┬źC├«nd m─â joc cu pisica mea, de unde ┼čtiu c─â ea nu se joac─â cu mine?┬╗. ├Äntrebarea sintetizeaz─â convingerea lui Montaigne c─â nu putem niciodat─â s─â sond─âm profund via┼úa interioar─â a celorlal┼úi, fie ei pisici sau oameni. Pisica lui Montaigne poate s─â ne serveasc─â drept o emblem─â a cooper─ârii. Premisa mea despre cooperare este c─â, frecvent, nu ├«n┼úelegem ce e ├«n inima sau ├«n mintea oamenilor cu care trebuie s─â interac┼úion─âm. Totu┼či, a┼ča cum Montaigne continu─â s─â se joace cu pisica sa enigmatic─â, la fel, o lips─â a ├«n┼úelegerii reciproce nu ar trebui s─â ne re┼úin─â de la intrarea ├«ntr-o rela┼úie cu ceilal┼úi, dac─â vrem s─â ajungem la un ceva f─âcut ├«mpreun─â.ÔÇť

G─âsesc interesant acest ├«ndemn ┼či, spontan, cred c─â, dac─â e urmat, efectul nu poate fi dec├«t benefic. Am primit adesea sfatul c─â, dac─â trebuie s─â fac ceva ┼či nu pot altfel dec├«t ├«mpreun─â cu al┼úii, nu conteaz─â dac─â ├«mi place sau nu de cel─âlalt, nu conteaz─â dac─â m─â simt aproape de el sau nu, important este s─â pot lega cu eficien┼ú─â tov─âr─â┼čia, s─â cooperez ca s─â ias─â treaba. Micul citat reprodus mai sus de mine ne spune ┼či mai mult: c─â nu e necesar nici m─âcar s─â-l pot cunoa┼čte, s─â-l pot decripta c├«t de c├«t pe cel─âlalt, important e s─â facem ceea ce e de f─âcut ├«mpreun─â. ├Än termenii psihologiei, s-ar spune c─â important e procesul ┼či nu motiva┼úia. Sigur, dac─â admitem c─â, de fapt, nu-l pot cunoa┼čte pe cel─âlalt, atunci ra┼úionamentul se sus┼úine ÔÇô cooperarea e esen┼úial─â supravie┼úuirii, a┼ča c─â nu putem s─â ne oprim s─â tr─âim doar pentru c─â nu cunoa┼čtem ceea ce e imposibil de cunoscut. Deja, ideea c─â merg mai departe cu un necunoscut induce o anume tensiune, presupune un anumit risc ÔÇô dar nimic pe lumea asta nu este lipsit complet de riscuri.

├Äns─â nu trebuie s─â ne lu─âm orbe┼čte dup─â filozofi. Adesea, ispita unei formule cu valoare universal─â, mai ales dac─â e original─â, expresiv─â ┼či ├«ntr-o m─âsur─â oarecare contraintuitiv─â, este mai puternic─â dec├«t onestitatea lor. C├«nd simt formula pe-aproape, cei mai mul┼úi filozofi se reped spre ea, cu voluptate. ├Än plus, saltul de la jocul cu pisica la problema incognoscibilit─â┼úii celuilalt este spectaculos, aidoma unui salt de pe Everest pe Empire State Building ÔÇô cum s─â nu-l faci dac─â te ┼úine detenta ┼či cum s─â nu-l admiri, dac─â ├«l vezi?

C├«nd R. Sennett spune c─â ÔÇ×o lips─â a ├«n┼úelegerii reciproce nu trebuie s─â ne re┼úin─â de la intrarea ├«ntr-o rela┼úie cu ceilal┼úi, dac─â vrem s─â ajungem la un ceva f─âcut ├«mpreun─âÔÇť, vede doar o fa┼ú─â a monedei. Cealalt─â este mai obscur─â, mai complicat─â, mai greu de descifrat: dac─â lipsa unei cunoa┼čteri reciproce poate fi acoperit─â prin ├«ncredere sau prin pruden┼ú─â, ce te faci c├«nd cunoa┼čterea este ad├«nc─â, real─â, ultra-dovedit─â ┼či te ├«ndeamn─â la necooperare? ├Än rela┼úiile interna┼úionale de azi, de pild─â, avem o asemenea situa┼úie: criza sirian─â. Cum ar putea coopera SUA cu Rusia, comunitatea democra┼úiilor cu Bashar al-Assad, mi┼čc─ârile anti-Bashar ├«ntre ele? Dac─â nici m─âcar Statul Islamic nu se ├«n┼úelege prea bine cu Al-Qaeda, ce mai e de f─âcut?

Este lesne de imaginat c─â oamenii care au de f─âcut ceva ├«mpreun─â, dar nu se cunosc ar putea fi uni┼úi de for┼úa scopului. Dar dac─â ei se cunosc ┼či cunoa┼čterea le spune s─â se fereasc─â unii de ceilal┼úi, poate scopul s─â-i mai uneasc─â? Ca ├«n mai toate cele omene┼čti, r─âspunsul este o enervant─â ┼či simpl─â ambiguitate: depindeÔÇŽ

Sigur c─â, juc├«ndu-se cu pisica, Montaigne nu putea ┼čti dac─â aceasta se joac─â, la r├«ndul ei, cu el. ┼×i nu e neap─ârat din cauza pisicii (natur─â complicat─â altfel, nu degeaba Bernard Shaw credea c─â doar oamenii cu adev─ârat inteligen┼úi ├«n┼úeleg sufletul unei pisici), ci din cauza omului care se joac─â cu pisica. A┼ča, confuzia ├«n┼úeleptului oriental care s-a visat ├«ntr-o noapte fluture ┼či nu mai putea spune dac─â este un om care s-a visat fluture sau un fluture care se viseaz─â om, nu este o problem─â a fluturelui.

Sever Voinescu este avocat ┼či publicist.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.