Despre „zîna încrederii“

Publicat în Dilema Veche nr. 588 din 21-27 mai 2015
Revenirea Rusiei la vechiul tipar png

În 2011, Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, a descris discursul conservator despre deficitele bugetare folosind termeni ca „vînători de obligaţiuni“ (bond vigilantes) şi „zîna încrederii“ (confidence fairy). Atîta vreme cît guvernele nu vor reduce deficitele, vînătorii de obligaţiuni le vor forţa să crească ratele dobînzii. Dacă însă guvernele vor reduce deficitele, „zîna încredere“ le va recompensa, stimulînd cheltuielile private, mai mult chiar decît o permit aceste reduceri.

Krugman consideră că, în vreme ce teoria „vînătorilor de obligaţiuni“ ar putea fi valabilă pentru cîteva ţări, precum Grecia, „zîna încrederii“ e la fel de imaginară ca Zîna Măseluţă. Reducerea unui deficit în plină perioadă de recesiune nu va duce niciodată la redresare. Retorica politică poate bloca adoptarea unei politici bune, dar nu o poate împiedica să reuşească. Şi, mai presus de toate, retorica nu poate face să funcţioneze o politică defectuoasă.

Am dezbătut această temă de curînd, cu Krugman, la un eveniment New York Review of Books. Argumentul meu a fost că aşteptările pesimiste pot influenţa chiar rezultatele unei politici, nu numai şansele ca ea să fie adoptată. De exemplu, dacă populaţia crede că un împrumut public e doar un impozit amînat, va economisi mai mult, pentru a putea plăti impozitele viitoare.

Dar, dacă stau să mă gîndesc, cred că m-am înşelat. Factorul încredere influenţează luarea de decizii a guvernelor, dar nu şi rezultatele acestor decizii. Cu excepţia unor cazuri aparte, încrederea nu poate face ca o politică slabă să dea rezultate bune, iar lipsa ei nu poate face ca o politică bună să aibă rezultate slabe, decît în măsura în care a sări pe geam, în virtutea convingerii eronate că oamenii pot zbura, poate anula efectele gravitaţiei.

Succesiunea evenimentelor din timpul crizei financiare care a început în 2008 adevereşte acest fapt. Într-o primă fază, guvernele au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să o combată, ceea ce a împiedicat criza financiară să devină o a doua mare criză economică. Dar, înainte ca economia să atingă punctul cel mai de jos, stimulii economici au fost blocaţi, iar austeritatea – lichidarea accelerată a deficitelor bugetare, în principal prin reducerea consumului – a ajuns la ordinea zilei.

După ce elitele politice şi-au recăpătat suflul, au început să relateze o poveste menită să prevină orice viitor stimul economic: recesiunea a fost provocată de extravaganţa bugetară, s-a subliniat, şi, ca atare, poate fi curmată numai prin austeritate bugetară. Şi nu orice fel de austeritate: trebuie reduse cheltuielile pentru cei săraci, fără a-i viza pe cei bogaţi, fiindcă aceste cheltuieli ar fi cauza reală a neajunsurilor.

Orice keynesian ştie că reducerea deficitului în plină perioadă de recesiune este o politică greşită. O recesiune se defineşte, în fond, ca deficienţă a cheltuielilor totale. Să încerci să o opreşti reducînd cheltuielile e ca şi cum ai încerca să vindeci un bolnav luîndu-i sînge.

I-am întrebat, prin urmare, pe economişti şi pe susţinători ai „sîngerării“ precum Alberto Alesina şi Kenneth Rogoff de la Harvard cum cred ei că va da rezultate un astfel de tratament. Convingerea că această terapie va funcţiona (zîna încrederii) îi va asigura succesul – a fost răspunsul lor.

Mai precis, Alesina a argumentat că, în vreme ce sîngerarea în sine ar înrăutăţi starea bolnavului, impactul ei benign asupra aşteptărilor pacientului ar compensa din plin efectele sale nocive. Încurajat de promisiunea vindecării, pacientul pe jumătate mort va sări din pat, va începe să alerge, să sară, să mănînce normal şi îşi va recăpăta în scurt timp vigoarea deplină. Şcoala sîngerării a adus cîteva dovezi bizare, pentru a arăta că aşa ceva chiar s-a petrecut de cîteva – puţine – ori.

Pentru conservatorii care au vrut să reducă cheltuielile publice din motive ideologice, povestea cu „vînătorii de obligaţiuni“ şi „zîna încrederii“ este exact ceea ce le trebuia. Fluturarea vechii extravaganţe fiscale a făcut ca un atac al pieţei de obligaţiuni asupra guvernelor înglodate în datorii să pară mai plauzibil (şi mai probabil), iar zîna încrederii a promis să răsplătească frugalitatea fiscală sporind productivitatea economică.

Cu ajutorul unor profesori ca Alesina, simpla convingere a conservatorilor a putut fi transformată în prognoză ştiinţifică. Iar cînd terapia lui Alesina nu a dat rezultate rapide, a apărut o scuză evidentă: nu a fost aplicată suficient de energic pentru a fi „credibilă“.

Vindecarea, în măsura în care a existat, s-a petrecut după ani de întîrziere, şi nu prin sîngerare fiscală, ci prin stimulare monetară masivă. Iar cînd pacientul, încă slăbit, s-a ridicat anevoie în picioare, campionii sîngerării fiscale au proclamat victorios că austeritatea a dat rezultate.

Morala întregii poveşti e simplă: austeritatea nu dă roade în timpul recesiunii, din simplul motiv că terapia medievală a sîngerării bolnavului nu a dat niciodată rezultate: ea slăbeşte, în loc să întremeze. Insinuînd zîna încrederii între cauza şi efectul unei politici nu se obţine o schimbare a logicii politicii, ci doar o ocultare, pentru o vreme, a acestei logici. Redresarea economică poate surveni în pofida austerităţii fiscale, dar niciodată datorită ei.

Deşi Krugman a conceput discursul său pentru cititorul american, el se potriveşte perfect şi pentru cel britanic. Cu ocazia primului său buget din iunie 2010, George Osborne, ministrul britanic al Finanţelor, a avertizat că „puteţi vedea în Grecia un exemplu de ţară care nu face faţă propriilor probleme, iar acesta e un destin pe care sînt hotărît să-l evit“.

Prezentînd bugetul Marii Britanii pe 2015, în martie, Osborne a afirmat că austeritatea i-a permis Angliei să se ridice şi să păşească din nou cu demnitate. Această afirmaţie va fi pusă la încercare cu ocazia alegerilor parlamentare din 7 mai. Alegătorii britanici, încă slăbiţi, după terapia lui Osborne, pot fi iertaţi dacă decid că ar fi trebuit să rămînă la pat.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie şi profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick.

© Project Syndicate, 2015
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.
Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.