⬆
Societate
Pagina 146
Cum se punea de mămăligă în Franţa, pe la 1850
Esenţială pentru bunătatea acestei mîncări este prospeţimea mălaiului; dacă e măcinat de mult (sau din boabe de porumb degerminate, cum se întîmplă în zilele noastre), mămăliga nu va avea nici un gust.
În oglinda Internetului
„A înjunghiat o fetiţă de 10 ani! «Ai ei mă umileau şi am vrut să sufere!»“; „ULUITOR! Îşi ţine INIMA într-un rucsac!“; „Gigi Becali, sufletul petrecerii machidonilor: «Eu şi cînt, şi dansez bine!»“; „IMAGINI ŞOC! Un taur i-a străpuns gura unui matador!“; „Dragoste «sinceră»!! Iepuraş Playboy, SEX în mare cu un bogătaş bătrîn!“; „Să vezi şi să nu crezi! Cînd nevoia cere... o faci în mijlocul străzii!“
Criza economică şi presiunile politice au destabilizat presa
Politicienii şi mogulii au transformat presa într-un ring electoral. Astfel, patroni ai unor grupuri de presă s-au dovedit a fi angajaţi în susţinerea unuia sau a altuia dintre candidaţii la preşedinţie, şi-au impus opţiunile în politica editorială şi au aşezat persoane obediente în prima linie de vizibilitate şi decizie. Mai mult, unii patroni au ieşit ei înşişi public să-şi exprime opţiunile politice.
Poveşti din cartierul meu
Ca în orice cartier însă, există şi aici o comunitate care nu se raportează la ceea ce se întîmplă în Marele Oraş, ci la oamenii şi evenimentele din imediata ei apropiere – desfiinţarea unui butic non-stop, un nou magazin cu pantofi de firmă în care nu va intra niciodată nimeni, cursul valutar de la Exchage-ul vecinului nostru iranian căruia nu-i mai merge tocmai bine, căci are de gînd să-şi vîndă Jeep-ul.
Cu ochii-n 3,14
● Am primit prin e-mail o invitaţie de a mă conecta în reţeaua HI5 de la… Lubriq von Erosfera. Nu ştiu dacă să mă excit sau să mă-nspăimînt. (M. C.)
● Ierarhia Bisericii Ortodoxe Române susţine că tocmai vremurile de criză ar fi potrivite pentru înălţarea Catedralei Mîntuirii Neamului, ca să ne ajute Dumnezeu să ieşim din impas. În cazul ăsta, eu aş zice să le vindem pontul americanilor, poate o construiesc direct pe Wall Street. (M. Ş.)
● Nu doar copiii şi vîrstnicii dispar de acasă, ci ş
Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?
Şi nu mică mi-a fost mirarea, mai alaltăieri, cînd am văzut nu una, nu două, ci cel puţin patru pîlcuri de nuntaşi care, cu mireasa & ginerică în frunte, s-au adunat sub statuia lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului, pentru poza rituală. Dacă auzul nu mi-a jucat feste, unii gavareau pa ruski.
Nepăsarea la români
Românii sînt oameni de treabă, aşa ca regulă generală: nici prea harnici, dar nici prea leneşi, nici prea hoţi, dar nici prea cinstiţi, nici prea deştepţi, dar nici prea nătîngi, nici prea iuţi la fire, dar nici prea calmi. Cu alte cuvinte, nici aşa, nici altminteri. Se bat cu pasiune pentru o idee, dar nu prea mult timp.
Sînt furios, deci pedepsesc
De unde ne vine autoritatea care ne dă dreptul, ca părinţi, educatori, adulţi, să sancţionăm un comportament greşit sau, dimpotrivă, să răsplătim unul corect? Din doar două surse: din responsabilitatea pe care o avem faţă de copil şi din dorinţa ca ceea ce facem să aibă un rezultat benefic asupra dezvoltării lui.
La pîndă, după pradă
Despre shopping s-au spus multe: a fost etichetat drept fenomen, consumatorist şi psihologic. Psihanalizabil: cumpăratul excesiv e un mijloc de a scăpa de alte frustrări, o modalitate – plăcută şi costisitoare – de evaziune. Care creează dependenţă.
La ţară în oraş
Vecinul meu e cunoscut drept „nea Petrică“, în cartier. Locuim împreună binişor aproape de centrul Bucureştilor. Nea Petrică nu are slujbă. Se întreţine din mărunte reparaţii ici şi colo, iar în curtea lui găseşti lămpi vechi cu gaz, lăzi de Coca-Cola, toate nuanţele de gresie şi faianţă care se vînd la marginea oraşului, flori de plastic pţevi, sîrme, chei franceze şi pe nevasta lui nea Petrică.
Mitică Popa, viceprimar Ulmi Dîmboviţa
Sîntem la capătul puterii noastre biologice, ca neam? Nu, eu cred că nu. Dar dacă trăim prost şi lumea îşi ia tălpăşiţa, nu, nu mai putem vorbi de viaţă, de continuitate pe aceste pămînturi.
Un pelerinaj ratat
„Lăsaţi-mă în pace! Uite că am făcut şi pelerinajul la Mecca“ – zise Dulhan Chachi, în timp ce familia ei o îmbrăţisa la întoarcere. „M-am întors vie şi nevătămată. Nu e nevoie să faceţi atîta caz.“
Sf. Barbara a grătarelor
La cealaltă extremă, Internetul oferă o versiune fantezistă în care barbecue ar veni de la românescul berbecu’ şi ar fi fost adus în Vest de trupele franco-britanice care se retrăgeau din Crimeea.
Vorbe memorabile despre televiziune
Referindu-se la televiziune, Kurt Vonnegut ne oferă o istorioară concentrată, cinică şi semnificativă: „Unul dintre puţinele lucruri bune din vremurile noastre: Dacă ai o moarte groaznică la televizor, nu ai murit în van. Ne vei fi oferit un divertisment“.
Presa şi-a descoperit un nou duşman: capitalismul
Criza economică globală a permis unor lideri precum Hugo Chavez, Evo Morales sau Ion Iliescu să reia seria atacurilor tradiţionale la adresa sistemului capitalist. Concomitent, „modelul chinezesc“, „modelul cubanez“ sau „modelul venezuelean“ atrage tot mai mulţi tineri, seduşi de discursurile radicale. În fond, cine nu îşi doreşte, măcar o dată în viaţă, să schimbe lumea?
Cînd ţara arde, societatea civilă există – impresii de la Forumul Educaţiei 2010
S-a întîmplat ca Forumul Educaţiei să pice tocmai în zilele acestea. Zile agitate, de proteste, mitinguri, sindicalişti, ameninţări, disperări. Chiar în prima zi a conferinţei, traversînd Parcul Izvor, am trecut pe lîngă o manifestaţie în faţa Palatului Parlamentului. „Muream de foame şi pînă acum“ – spunea cineva, „acum voi muri cu 25% mai repede“.
Cu ochii-n 3,14
● O chelneriţă din Viena, aflată de vreo douăzeci de ani acolo, întrebată ce-şi doreşte din România, a spus: o „Eugenie“. No comment. (I. P.)
● La unul dintre mitingurile sindicaliştilor de săptămîna trecută, o reporteră întreabă o doamnă în vîrstă dacă se solidarizează cu demonstranţii. Uşor intimidată, aceasta răspunde, plină de bunăvoinţă: „Eu aştept autobuzul, mamă“. (S. G.)
La Chişinău, o autentică stăpînă peste bucate!
Ce legătură are protecţia consumatorului cu geopolitica? – s-ar putea întreba cineva de bună-credinţă. Respectivul ar face bine să urmărească, relaxat, susurul rubiniu al vinului din Republica Moldova. Despre ce-i vorba: pe termen mediu, acest stat – în vederea realei sale suveranităţi faţă de Rusia – trebuie să-şi limiteze dependenţa faţă de Moscova în privinţa cîtorva indicatori: cum ar fi exportul de vin şi importul de gaze naturale.
Igiena: o necesitate sau un moft?
Lipsa igienei este o constantă a societăţii româneşti, de ieri sau de astăzi. Ea se reflectă, de pildă, în numeroasele maladii venerice: leucoree, blenoragie (numită în epocă sculament), sifilis (sfrînţie sau boala galicească), scabie.
Războinica luminii
Am urmărit, preţ de cîteva săptămîni, emisiunea Supernanny de la Prima TV. O familie cheamă în ajutor un specialist pentru a primi sfaturi în educaţia copiilor. Problema, în cele mai multe cazuri, este că părinţii nu reuşesc să impună reguli, iar copiii se revoltă zgomotos. Ce urmează?
Trei poveşti feminine
De la Plaza România mă urc într-un taxi „staţionat“ (cuvîntul standard în domeniu) în faţă. Şoferul se dovedeşte a fi... o doamnă. Plinuţă, în pantaloni scurţi, şi cu un păr ondulat gen coamă. La început nu prea vorbeşte, rezumîndu-se la schimbul strict tehnic de replici – pe unde o luăm, cum e mai scurt...
Peregrinul european
O să ne ferim un pic de locurile comune şi o să zicem din capul locului că turistul român s-a mai rafinat. Din ce în ce mai multă lume românească decentă bate oraşele Europei, fără a se deosebi de aceeaşi categorie cuminte de călători de oriunde ar fi ea. Standardul turistic pe care îl afişează însă media, ăia nici prea de sus, dar nici prea de jos, zice însă „when in Rome, do as the Romans do“.
Mihai Popescu consilier local, Dimăcheni, Botoşani
Adică, ce vroiam să spun, dacă nici nu se ştie de OZN-uri, cum putem fi noi luaţi de ozenişti şi duşi departe? Noi, din Botoşani. Ha, ha, ha, am glumit. Cînd treceţi pe la noi, la un pahar de vin?
Importanţa crucială a insignifianţei
Am cunoscut un număr de oameni importanţi sau binecunoscuţi – mulţi dintre ei, dar nu exclusiv, cărturari şi universitari – şi, fără s-o merit, m-am bucurat în viaţă de oportunităţi care m-au uluit. Niciodată nu am deţinut eu însumi o poziţie de mare ţinută şi nici nu m-am bucurat de aclamaţiile altora.
Bucătăria secolelor XIX şi XX. Conserve, răcitoare, osmazôme
Servirea à la française e înlocuită treptat de cea à la russe, în care bucatele sînt tăiate şi aranjate în farfurie la bucătărie şi abia apoi aduse la masă.
„Înţeleg nerăbdarea acestor tineri...“
Ţara este la ananghie. Preşedintele vorbeşte de pericolul colapsului, de „grecizarea“ ei şi recurge la măsuri tranşante, care lovesc grav în populaţia deja săracă. Cum s-a ajuns aici? Un răspuns ni l-a oferit excelenta emisiune de reportaje de la Pro TV, România, te iubesc, duminica trecută.
Publicitatea românească veche, expusă oprobriului
Ca membri ai societăţii de consum, ne-am obişnuit să aruncăm la gunoi, pe necitite, pliantele şi volantele publicitare din cutia poştală. Cataloagele supermarketurilor – abia dacă le mai răsfoim... În oraş ne-am învăţat să facem abstracţie de panouri şi casete luminoase. Ca telespectatori, ne-am obişnuit să vizităm baia taman în minutele calupului care ne întrerupe programul. Aiureli, sînt doar reclame – ne-am deprins să spunem.
Despre copii dispăruţi şi părinţi disperaţi – interviu cu Adriana BÎRLOI, coordonator, Departamentul operaţional al FOCUS
Ponderea dispariţiilor este mai mare, într-adevăr, în familiile defavorizate, dezorganizate, dar să nu credeţi că din familiile „bune“ nu dispar copii. În cazul acestora din urmă însă, vorbim mai degrabă de copii pierduţi, rătăciţi din neatenţie...
Cu ochii-n 3,14
● Într-o reclamă la DVD-urile cu conferinţele sale, fotografia lui Dan Puric apare pe fundalul picturilor Ateneului cu voievozii neamului. În sfîrşit, pricep în ce mişcare să-l integrez pe mimul-conferenţiar: protocronismul de consum! (M. C.)
● Aşteptam, la un magazin de specialităţi suedeze din Băneasa, cînd am auzit pe cineva evaluînd diferitele specialităţi (mai mult sau mai puţin suedeze) de lasagna: „Lasagna de elan o mai fi preferata Mihaelei Rădulescu?“. Cîtă răutate! (S. S.)
● În B
Terminologie sexy-sănătoasă
Dezbaterile de la Bruxelles legate de sănătatea publică se învîrt în jurul aceloraşi cîteva teme, priorităţi ale Comisiei Europene cu al sau DG Sanco (Directoratul General al Sănătăţii şi Consumatorilor) în ceea ce priveşte sănătatea.
Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova
Paradoxal sau nu, şoseaua de pe teritoriul Republicii Moldova este ceva mai bună decît şoseaua de pe teritoriul românesc al Uniunii Europene! De-o parte şi de alta – nuci, brazi, pe alocuri plantaţii de vii şi, din loc în loc, pîlcuri de mesteceni. Nu vezi gunoaie aruncate.
Bonjuriştii de ieri
Prima mărturie îi aparţine lui Nicolae Kreţulescu; el surprinde foarte bine opoziţia clasei din care face parte şi apoi pe cea a societăţii în care trebuie să practice această meserie.
Clişee dragi, ne cunoaștem de-o viață
Pe cine iubeşti mai mult, pe mama sau pe tata? Răspuns curent: Pe nici unul, sau pe amîndoi.
Potoleşte-te, că ne facem de rîs! (cu varianta: Potoleşte-te, că rîd copiii de tine!) Reacţie curentă: nu se potoleşte.
Bio şi tradiţionale
E reconfortant să vezi că, pe ici, pe colo, mai există şi cîte o alternativă la trendul principal standardiza(n)t.. Magazinele de produse tradiţionale, precum şi cele bio reprezintă două posibile alternative. Şi unele, şi altele mută accentul de pe cantitate pe calitate.
Spaţiu personal
E de bine. De cîţiva ani, din ce în ce mai bine. Am început să învăţăm să ne respectăm graniţa personală, haloul de aproximativ un metru (standard) recomandabil a nu fi încălcat într-o adunare urbană.
Ciprian Popescu, comuna Mitoc-Botoşani
De ce nu se face nimic în privinţa electrificării întregii comune? Păi, sîntem mulţi bătrîni, pe la noi nu se rătăceşte nimeni că sîntem departe de naţională.
„Astăzi metafizica este folosită la orice“ - interviu
Astăzi metafizica sau ontologia sînt folosite la orice, ignorînd total sensul de fiinţă pe care istoria ei îl implică. O asemenea proliferare poate însemna adevărata moarte a metafizicii, aşa cum proliferarea valorilor stă mărturie a nihilismului.
Bucătăria Renaşterii: Americi, maioneză, fast
În timpul Caterinei de Medici, apar furculiţele şi farfuriile din faianţă. Gobeletele sînt înlocuite de pahare.
Bulgaria în mic – o călătorie peste graniţa clişeelor de plastic –
Cînd am ajuns în gara din Tryavna era noapte şi, brusc, am avut senzaţia că ghidul Lonely Planet nu foloseşte chiar la nimic. Nici oameni nu erau prea mulţi pe stradă – şi chiar şi aşa, cum să întrebi, la întîmplare şi pe-ntuneric, un om grăbit într-ale lui cam pe unde vine adresa hotelului despre care ai citit tu că e „the place to go“, plus că nu prea ştii nici să-i pronunţi numele?
Mititei, bere şi distracţie la maxim!
Am auzit invariabilele vorbe culese de la popor: despre cum merg micii cu berea, în cazul masculilor dezbrăcaţi în natură, sau strigăte de genul „Foarte tare! Distracţie la maxim!“, în discoteci
Înţelepţii şucăriţi
Un comentator al tuturor tipurilor de fenomene (specie naţională) susţinea de curînd că oamenii, mai exact românii, ar avea tendinţa irepresibilă să ia de bună orice informaţie pozitivă. Motivul: omul are nevoie de încurajări. De aceea, e uşor de manipulat (de către putere, opoziţia nu se ocupă cu aşa ceva).
Review de outsider
Ţară cu aproximativ 350.000 de locuitori, Islanda era renumită şi prin faptul că nu prea are drumuri în sensul în care ştim noi drumurile; geografia şi solul, în mare parte pietros; nedînd nici o şansă făuritorilor de căi de comunicaţie şi asfaltatorilor. Altfel, cine ştie…? Oricum, din cei vreo 12.500 de kilometri de drumuri, doar arterele din oraşe sînt asfaltate, celelalte fiind acoperite cu pietriş.
Cu ochii-n 3,14
● Abordat de un cerşetor – şi cum n-avea nimic prin buzunare –, Ozzy Osbourne i-a dat lanţul de aur de la gît. Să vezi acum ce scandal îi face nevastă-sa! În episodul următor din The Osbournes. (M. C.)
● Cei care au probleme cu somnul şi caută diverse remedii pe Internet pot da peste următorul anunţ: „Vînd Insomnia, fostul Magic Powder (ambalaj sigilat). Calitate garantată!“. Partea proastă este că anunţul e postat pe mai multe site-uri de mică publicitate, la categoria „Îngrăşăminte“. Oar
După 20 de ani – singurul supravieţuitor al Golaniadei
Nu mulţi dintre noi îşi mai aduc aminte cum a început totul, acum 20 de ani: de la un miting al partidului numit PNŢCD, în acel moment far al opoziţiei române, care avea doi lideri de calibru – legendarul Corneliu Coposu şi prea des trecutul cu vederea Ion Raţiu (cred, unul dintre puţinii oameni realmente normali în România acelei vremi!). Dar nici măcar aceşti doi capi ai aceluiaşi partid nu se înţelegeau între ei.
Ubicuitatea canină
Cînd la 1808, din poruncă rusească, apar pe uliţele Bucureştiului primii hingheri, mahalagii protestează cu vehemenţă verbală, dar şi cu agresivitate fizică. Cîinii erau, atunci ca şi acum, un bun al tuturor. Cu stăpîn sau fără stăpîn, se aflau pretutindeni, în curţi şi pe garduri, în uliţă, sub trăsuri sau căruţe, pe poduri şi sub poduri, pe malurile apelor, în măcelării şi pescării, în spitale şi temniţe, zi sau noapte.
Întrebările nepotrivite pot dăuna grav conversaţiei
Dacă vrei ca dialogul dintre tine şi copilul tău să dureze mai mult de treizeci de secunde, nu-l întreba „ce-ai făcut azi la grădiniţă?“. Răspunsul, „m-am jucat“, previzibil, ar trebui decretat brand al vîrstei preşcolare: copiii răspund aşa fiindcă la vîrsta lor, jocul este principala formă de activitate, fie că învaţă, fie că se relaxează.
Mîinile, porumbelul şi furnica
La Festivalul Internaţional de Film NexT de anul acesta nu am reuşit să văd decît două categorii de filme: cele premiate şi cele de la secţiunea NexT Kids. Mărturisesc, fără cine ştie ce ruşine, că cele destinate copiilor mi-au plăcut mai mult.
Oameni coloraţi
Dana Boroş are 34 de ani, lucrează într-un domeniu care are legătură cu agricultura şi în timpul liber colorează oraşul şi oamenii. Cu lîneturile şi firele pe care le împleteşte în haine. Nu e vedetă, are prieteni ca fiecare dintre noi şi face parte dintr-un grup de artizani urbani.
Anghel Rababoc, primar Ştefăneştii de Jos-Ilfov
Comuna noastră m-a ales din 1987 numai pe mine primar, ceea ce înseamnă ceva, nu?
Religie și demografie
Populaţia pămîntului este în continuă expansiune, dar în creştere se află doar segmentele strict religioase: musulmanii practicanţi, hispanicii şi africanii catolici, neo-protestanţii evanghelişti americani şi evreii ortodocşi. Raţiunea e capabilă să pună în mişcare colocvii ştiinţifice, dar nu face două parale cînd e vorba de urmaşi.