La pîndă, după pradă

Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Mai mult decît servicii jpeg

Despre shopping s-au spus multe: a fost etichetat drept fenomen, consumatorist şi psihologic. Psihanalizabil: cumpăratul excesiv e un mijloc de a scăpa de alte frustrări, o modalitate – plăcută şi costisitoare – de evaziune. Care creează dependenţă.

Shopping-ul „global“, să-i spunem, cel pe care-l practici într-o ţară pe care te-ai dus, teoretic, s-o vizitezi, e mai… dur decît cumpăratul liniştit de la tine de-acasă. În metropolele europene, precum Paris sau Viena, de pildă, fenomenul în cauză se petrece, în general, în magazinele de haine cu preţuri medii, situate în centru.

Un exemplu potrivit ar fi Zara de pe Champs Elysée; sau un alt Zara de pe lîngă Stephansdom. Magazinele Zara au preţuri modice şi haine rezonabile: nu cine ştie ce elegante, nu neapărat din materiale „nobile“, dar simpatice şi uneori cu cîte un detaliu care le scoate din tipicul monoton. Ele se adresează, probabil, publicului mai tînăr (pînă-n 30 de ani?). Dar cum, astăzi, graniţele dintre generaţii nu mai sînt atît de clar delimitate, target-ul nu e bătut în cuie.

Singura condiţie pentru a putea cumpăra de acolo e să „te ţină“ silueta: măsurile mari nu sînt multe. Sau, mai bine-zis, nu sînt destule, se termină imediat, pe rafturi şi umeraşe rămînînd, în general, doar M-uri şi S-uri.

Măsurile mari devin o miză. Un obiectiv de atins. O pradă de ochit şi acaparat. Doamnele-prădătoare se reped după ele, ochindu-le cu agilitate de la distanţă. Nu e neapărată nevoie să încerci „produsul“ ca să vezi dacă ţi se potriveşte. Ar fi o pierdere de timp şi, ca atare, o scădere a eficienţei.

A cărei eficienţe? Eficienţă pentru ce? Pentru a-ţi motiva trecerea prin metropola în cauză. Pentru a putea arăta, palpabil, că ai fost acolo şi te-ai îmbrăcat dintr-un loc global şi consacrat.

E adevărat că nici una dintre motivaţii nu ţine cine ştie ce. Nici măcar cea conform căreia ai vrut în mod special să te îmbraci de la Zara, sau de la o altă firmă asemănătoare, al cărei „fan“ eşti. Ai putea să faci acelaşi lucru la un magazin situat mai la periferie. Sau, în cel mai rău caz, la tine acasă, în ţara ta de baştină (e adevărat că, în cazul României, produsele de aici sînt mai scumpe decît cele asemenea lor de la aceleaşi firme din alte ţări…).


Aşa că, reprezentantă a sexului fragil şi obligatoriu supus modei, îţi continui goana după pradă. În locurile consacrate (de instanţe invizibile, dar categorice…) pentru aşa ceva. Cu o colecţie zdravănă de umeraşe, pe care nu te încumeţi să le laşi din mînă (duşmanii sînt pretutindeni, de la celelalte turiste cu sclipiri în ochi, pînă la vînzătoarele exagerat de harnice care vor să pună hainele la locul lor…), te îndrepţi spre cabinele de probă sau spre casă. E cald, chiar înăbuşitor. Aglomerarea umană, evident excesivă, îţi dă un soi de ameţeală consumistă. E un amestec de febră a vînătorii lucrurilor, pînă la urmă, de nimic (după o vară nu le mai porţi, şi poate nici atunci nu apuci să le bagi în seamă pe toate), cu agorafobie şi oboseală inutilă (acumulată în urma unui efort disproporţionat în raport cu scopul său). Odată ajunsă în cabină, şi apoi la casă, eşti mulţumită. Ai învins. Habar nu ai ce. Dar nu asta contează, ci reuşita acţiunii în sine: eşti o femeie europeană, în rîndul lumii, capabilă să se îmbrace din marile capitale occidentale… Statutul tău e bine definit, şi nu oricum: ci prin luptă dreaptă, cu propriile puteri.

S-au dus vremurile în care, ca să iei o haină mai… normală de la Victoria sau Cocorul trebuia să-i dai şpagă vînzătoarei. După care, stabilind o relaţie, din păcate, personală şi pe termen lung cu aceasta, o căutai din timp în timp ca să-ţi livreze, eventual, ceva din stocul destinat exportului.

Evident, aşa ceva se poate întîmpla şi cu hainele cumpărate de la Zara, oriunde în lume. Dar parcă lumea s-a mai mărit, e mai mult loc şi pentru asemănări, şi pentru diversitate. Numai că eu, una, mărturisesc că am cam obosit să alerg după pradă, oricît de globală şi de consacrată ar fi. Mă pregătesc pentru un statut de ierbivor marginal.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Am cîntat Go West la Moscova
Îmi tot fuge gîndul la fata deloc înaltă din Ucraina, care m-a oprit zîmbind pe holul Teatrului Bolșoi și mi-a făcut poze în timp ce imitam balerinele. Sper că va dansa toată viața, așa cum a visat.
Zizi și neantul jpeg
Balonzaid
Odată intrată în grupul de școlari și protejată de el, din potențială Scufiță Roșie deveneai pitic.
965 18 Adina jpeg
Pisicile și oamenii lor
Așadar sînt foarte mulți oameni care se adună în jurul acestor pisici ale nimănui – de la cei cărora „li se face milă”, ca mie, și se îndură să adopte, la donatori, la oengiști și la doctori.
965 19 Stela jpg
„Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire” – interviu cu Erwin KESSLER, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă –
Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire, o corvoadă culturală, din spectrul instruirii obligatorii.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Francisc și Clara
Într-o istorie a prieteniilor spirituale, Francisc și Clara au o întîietate necontestată.
640px Bucharest city jpg
Zgomotul curățeniei
Dacă ne uităm în Planul de acțiune pentru aglomerarea București disponibil pe versiunea veche a site-ului Primăriei Municipiului București, observăm că măsurile sînt direcționate către zgomotul generat de traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aeroportuar și industrial.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O cercetătoare vorbește despre emoțiile animalelor și spune că cimpanzeii sînt capabili să se împace după ce au avut o dispută. Asta schimbă cu totul perspectiva asupra semenilor noștri care rămîn supărați ca văcarul pe sat.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.

Adevarul.ro

tarom jpeg
Turbulențe la Tarom: Compania are datorii de 1,5 miliarde de lei, din care 149 de milioane către CNAB
Compania aeriană de stat Tarom are datorii totale de 1,5 miliarde de lei, potrivit informațiilor furnizate pentru „Adevărul” suma datorată CNAB fiind de 149 de milioane de lei.
Arme nucleare Rusia FOTO Shutterstock
Amenințarea nucleară a Rusiei: De ce ar juca Putin la cacealma
Vladimir Putin vrea ca omenirea să se teamă de un război nuclear, o amenințare care apare de fiecare dată când liderul de la Kremlin încearcă să schimbe treptele în Ucraina.
accident cu tractorul in icoana olt   foto martor jpeg
Călcat de tractorul uitat în viteză. Tânăr de 24 ani din Olt, între viață și moarte
Un tânăr de 24 ani din Olt se zbate între viață și moarte. Un tractor a trecut peste el, joi seara, 6 octombrie 2022, din cauza unei greșeli pe care acesta ar fi comis-o.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.