Criza economică şi presiunile politice au destabilizat presa

Maria POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Criza economică şi presiunile politice au destabilizat presa jpeg

La 3 mai, jurnaliştii au celebrat, încă o dată, Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Prilej de reflecţie asupra stării actuale a presei. În acest context, a fost lansat şi al XI-lea Raport FreeEx – Libertatea Presei în România, publicat de ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei. Raportul reprezintă o analiză retrospectivă a celor mai importante evenimente cu impact asupra libertăţii de exprimare. Conform raportului, anul 2009 a fost marcat, pe de o parte, de criza economică, dar şi de imixtiunea politicului în conţinutul editorial – fapt care a determinat decredibilizarea presei. Criza economică a dus la prăbuşirea veniturilor din publicitate şi, drept urmare, la concedierea a 3000 de angajaţi din mass-media (jurnalişti şi personal tehnic) şi închiderea a zeci de publicaţii; instituţiile media supravieţuitoare au devenit mult mai vulnerabile la presiuni politice şi economice.

Presiunea politicului

Politicienii şi mogulii au transformat presa într-un ring electoral. Astfel, patroni ai unor grupuri de presă s-au dovedit a fi angajaţi în susţinerea unuia sau a altuia dintre candidaţii la preşedinţie, şi-au impus opţiunile în politica editorială şi au aşezat persoane obediente în prima linie de vizibilitate şi decizie. Mai mult, unii patroni au ieşit ei înşişi public să-şi exprime opţiunile politice. Mulţi dintre jurnalişti nu au rezistat presiunii, au oferit publicului relatări părtinitoare şi au comis grave derapaje etice, devenind „mercenari“ ai informaţiei. Derapajele şi lipsa imparţialităţii au scăzut încrederea în presă şi, în unele cazuri, au contribuit la prăbuşirea tirajului unor publicaţii sau chiar la închiderea acestora. Pe de altă parte, unii politicieni, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, au dus o campanie de discreditare a jurnaliştilor din marile grupuri de presă.

Un alt aspect relevant este că a revenit în forţă controlul politicienilor asupra instituţiilor mass-media prin contracte de publicitate. Criza economică a fragilizat industria de media, care a devenit cu atît mai vulnerabilă la presiunile de natură politică şi economică. Astfel, în 2009 au fost dezvăluite cazuri concrete de cumpărare a ştirilor favorabile din bani publici. Fenomenul este mai evident în presa locală, unde multe dintre publicaţiile care nu s-au închis din cauza crizei sînt dependente de banii din astfel de contracte.

Agresiuni şi ameninţări

Un alt motiv de îngrijorare este faptul că au continuat agresiunile şi ameninţările la adresa jurnaliştilor (uneori, chiar sub ochiul „vigilent“ al oamenilor legii), fără ca responsabilii să fie pedepsiţi sau sancţionaţi public. Astfel, o jurnalistă a fost ameninţată cu violul fiindcă-şi făcea meseria, alţii au fost agresaţi, scuipaţi şi înjuraţi. Fenomenul este cu atît mai alarmant cu cît jurnaliştii au fost deseori victimele agresiunilor venite din partea unor autorităţi, politicieni şi a altor persoane publice. Însuşi fostul ministru al culturii şi cultelor, Theodor Paleologu, l-a calificat drept „cretin“ şi „mincinos“ pe un jurnalist, în luna mai a anului trecut, pe motiv că i-ar fi denaturat afirmaţiile.

Îngrădirea libertăţilor

Pe de altă parte, autorităţile locale au îngrădit dreptul la adunări publice şi au blocat evenimente ca expoziţii, concerte şi conferinţe, invocînd criterii morale fără bază legală. La rîndul lor, autorităţile centrale au promovat mai multe iniţiative legislative cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare. Dintre acestea, cele mai importante sînt noile coduri civil şi penal, adoptate fără o consultare publică temeinică şi fără studii de impact, în dispreţ faţă de legea transparenţei decizionale. Consecinţele acestor două acte normative asupra libertăţii de exprimare sînt greu de estimat. Mai mult, legea achiziţiilor publice a fost modificată prin ordonanţă de urgenţă, înlesnind posibilitatea politicienilor de a investi bani în instituţiile de presă „prietene“. Totodată, pedepsele penale pentru defăimare încă se aplică jurnaliştilor. Statul român a pierdut mai multe procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazuri care au implicat libertatea de exprimare a jurnaliştilor. Alarmant este şi faptul că unui jurnalist acuzat de şantaj i s-a interzis temporar dreptul de a mai practica profesia, în urma organizării unui flagrant. Jurnalistul susţine, însă, că nu a fost vorba de şantaj, ci de o tranzacţie comercială, şi acuză că a fost victima unei înscenări puse la cale de poliţişti corupţi.

Accesul la informaţiile de interes public s-a dovedit a fi în continuare anevoios, în mai multe situaţii. Cauza este fie incompetenţa sau reaua voinţă a unora dintre funcţionarii publici, fie faptul că cetăţenii nu-şi cunosc drepturile şi nu şi le exercită adecvat sau faptul că jurnaliştilor le lipsesc resursele financiare necesare pentru a acţiona în judecată instituţiile statului atunci cînd acestea blochează accesul la informaţii. De altfel, unii jurnalişti le-au declarat autorilor raportului că „mersul lent al Justiţiei“ şi birocraţia i-au descurajat, în anumite situaţii.

Eterna problemă TVR

O altă concluzie a raportului este că televiziunea publică este în continuare vulnerabilă la presiunile politice. În 2009 au existat, mai mult ca niciodată, semnale publice de alarmă trase de jurnaliştii din SRTV. Pe parcursul anului trecut, aproximativ 300 de jurnalişti de la această instituţie au cerut adoptarea de urgenţă a unei noi legi a televiziunii publice, pentru încetarea „arbitrariului, abuzurilor şi a comenzilor politice“.

Jurnalişti de la diferite instituţii de presă le-au intentat procese patronilor pentru încălcarea drepturilor salariale, în multe cazuri cu succes. Pentru a preîntîmpina apariţia conflictelor de muncă, autorii raportului le recomandă jurnaliştilor să se informeze cu privire la drepturile lor şi să nu accepte contracte de muncă ale căror clauze contravin Contractului Colectiv de Muncă la Nivelul Ramurii Mass-Media. În altă ordine de idei, regretabil rămîne faptul că unii oameni de presă au apelat la diferite înscenări grosolane pentru a face publicitate mascată, iar exemplele care au ajuns în atenţia publicului anul trecut au fost flagrante, ajungînd pînă la înscenarea exploziei unui laptop pentru a promova asigurarea pusă la dispoziţie de o companie.

Un examen de capacitate

O veste bună este că au fost făcuţi paşi spre autoreglementarea breslei, prin adoptarea Codului Deontologic Unic iniţiat de Convenţia Organizaţiilor de Media şi a Comisiei Media iniţiate de Clubul Român de Presă.

Anul 2009 a fost un examen de capacitate dur pentru breasla jurnalistică. Rata de promovare a fost scăzută, iar abandonul a fost mult prea ridicat. Probabil că multe dintre situaţiile întîlnite anul precedent îşi vor face simţite efectele, mult mai puternic, anul acesta şi în cei care vor veni. Presa are nevoie, în egală măsură, de modele şi de muncitori. Raportul FreeEx este disponibil, în format electronic, pe site-ul ActiveWatch.ro, la secţiunea FreeEx - aici, şi este însoţit de un colaj video al cîtorva dintre cele mai reprezentative întîmplări din anul 2009.  

Maria Popa lucrează la ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei şi este co-autoare a Raportului FreeEx – Libertatea Presei în România.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.