Ierusalim – sau despre aproprierea sacrului

Radu DRĂGAN
Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
Ierusalim – sau despre aproprierea sacrului jpeg

Pentru cine este interesat de fenomenul religios, Ierusalimul este o experienţă unică. Sînt prezente aici, pe numai cîţiva kilometri pătraţi, uneori la cîteva străduţe distanţă, locurile sfinte ale celor trei religii ale Cărţii. Experienţa spirituală a pelerinajului în zilele de Paşte la Ierusalim este indicibilă; dar nu despre aceasta va fi vorba aici. Spaţiul în care s-au petrecut evenimentele principale descrise în Noul Testament este un loc unde se poate observa, ca nicăieri în altă parte, ceea ce s-ar putea numi aproprierea sacrului: felul în care omul modern intră în contact cu sacrul, îl experimentează, şi mijloacele de care se serveşte pentru a-l face al său, pentru a-şi încorpora ceva din esenţa acestuia.

Se poate obiecta că lipseşte aici detaşarea, obiectivitatea necesară studiului antropologic, care este în mod tradiţional dedicat societăţilor tradiţionale, pe care le poate studia cu detaşarea entomologului; dar o parte din ce în ce mai importantă a antropologiei moderne este, prin forţa lucrurilor, dedicată societăţii contemporane urbane. Observatorul este obligat să se detaşeze, pe cît posibil, de propria sa subiectivitate, şi aceasta este încă şi mai dificil cînd este vorba de fenomenul religios. Totuşi, deşi considerabilă, dificultatea antropologiei religioase aplicate societăţii contemporane nu este total diferită de cea a antrolologiei urbane, care are deja o tradiţie de peste o jumătate de secol. Încerc deci, pe cît este posibil, să las cuvîntul doar observatorului…

Ceea ce frapează este mai întîi propensiunea de a marca printr-un gest decisiv luarea în stăpînire a locului unde s-a manifestat sacrul. Lunga istorie a certurilor pentru posesiunea Sfîntului Mormînt între franciscani, armeni, copţi şi ortodocşi este cunoscută (se ştie că ea a fost una dintre cauzele războiului Crimeii), şi dacă Statu-Quo din 1852 este şi azi respectat, e de amintit că reconstrucţia făcută pe cheltuiala Imperiului rus în secolul al XIX-lea a fost un pretext pentru distrugerea mormintelor regilor cruciaţi, aflate în interiorul bazilicii. La fel, miracolul din 1549, al Luminii Sfinte ţîşnite din coloana de la intrare în Vinerea Mare este legată de cearta între ortodocşi şi armeni pentru dreptul de a intra în Sfîntul Mormînt.

Cu excepţia notabilă a Viei Dolorosa, unde, în afară de locul condamnării (unde au fost construite una lîngă cealaltă trei capele – cea a Flagelării franciscană, capela Condamnării şi mînăstirea Surorilor Sionului cu bazilica Ecce Homo), doar medalioane de bronz cu cifre romane marchează etapele Drumului Crucii, în fiecare loc în care s-a petrecut un eveniment semnificativ menţionat în Noul Testament a fost construită o biserică sau o capelă. Pe locul casei natale a Mariei, lîngă Poarta Leilor, este o biserică; alături, pe locul izvorului din Bethseda, este o alta (una dintre cele mai frumoase şi vechi din Ierusalim). Pînă şi pe locul închisorii pretoriului roman este mica biserică ortodoxă a Pretoriului, unde plăteşti pentru a vedea banca de piatră cu două găuri pentru picioare unde a fost ţinut Iisus şi, mai jos, o groapă care a servit de temniţă lui Barabas.

Această fervoare religioasă este cauza unei transformări radicale a topografiei locurilor. Golgotha şi grădina lui Iosif au fost nivelate şi transformate de Hadrian în Capitoliu. În secolul al IV-lea, sub supravegherea împăratesei Elena, au fost demolate templele romane şi a fost construită o impunătoare bazilică bizantină, demolată de perşi, reconstruită de cruciaţi, refăcută apoi după cîteva incendii. Trebuie un efort de imaginaţie pentru a întelege cum arăta pe timpul lui Christos locul cel mai sfînt al creştinătăţii (o lucrare a franciscanului Virgilio Corbo, Le Saint Sepulchre, 1981-1982, ne permite totuşi să ne facem o idee). Aglutinarea în acest loc a evenimentelor semnificative ale manifestării sacrului au făcut să se adune aici, sub acelaşi acoperiş al bazilicii construite de cruciaţi, pe mai multe nivele, biserici ortodoxe, capele catolice şi armene, chiar şi pe acoperiş se află o neverosimilă mînăstire coptă cu chilii şi clopotniţă.Un sanctuar a fost construit şi pe locul rugii din Grădina Ghetsimani, peste care s-a suprapus o bazilică cruciată, înlocuită în secolul trecut cu actuala Biserică a Naţiunilor construită de Barluzzi. Altarul este construit chiar pe stînca pe care s-a rugat Iisus în ultima noapte înaintea judecăţii, şi am văzut aici, într-o emoţionantă scenă de devoţiune, o tînără femeie în alb îmbrăţişînd în lacrimi piatra…

Nu a părut importantă, în primele secole creştine, şi nici mai tîrziu, conservarea topografiei locurilor: ele au fost nivelate, reconstruite, remodelate, după cum n-a părut semnificativă nici schimbarea structurii oraşului (Calvarul, la origine în afara zidurilor, este acum în interior, şi nici traseul Viei Dolorosa nu mai este cel originar). A fost în schimb conservat peste tot semnul evenimentului sacru: am pomenit deja de stînca din Ghetsimani păstrată în faţa altarului; stînca Golgothei a fost păstrată şi ea şi poate fi văzută sub sticlă, în interiorul Bisericii, dar n-a fost în schimb păstrat mormîntul originar, căci stînca a fost decapată pentru a construi capela Sfîntului Mormînt (mormîntul fusese săpat într-o stîncă aflată într-o grădină aparţinînd lui Iosif din Arimateea, care trebuie să fi fost foarte asemănătoare cu cea care există încă nu departe de Poarta Damascului, unde se află un mormînt foarte bine păstrat, tipic pentru perioada primelor secole creştine, în a cărui topografie generalul Gordon a crezut a recunoaşte adevărata Golgotha). Manifestarea sacrului nu este percepută ca fiind uniformă, ea are grade de intensitate în funcţie de care se păstrează sau nu locul neatins şi, paradoxal, cînd această sacralitate atinge intensitatea maximă, topografia devine nesemnificativă. Ceea ce contează este de a identifica cu maximă precizie şi de a marca, a „captura“, într-o structură consacrată, locul exact al hierofaniei. Această nevoie de a organiza, structura şi regla manifestarea sacrului este funcţia esenţială a ritului, dar explică şi constituirea arhitecturii sacre; ea pare să fie unul dintre elementele-cheie ale fenomenului religios.

O altă trăsătură semnificativă priveşte felul cum este experimentată aproprierea sacrului. Nimic nu pare mai străin aici decît experienţa descrisă de Otto ca misterium tremendum et fascinans, sau de experienţa numinosului a lui Eliade; aproprierea sacrului e trăită cu o familiaritate deconcertantă. Se pune întrebarea dacă acest mod de a experimenta fenomenul religios este tipic populaţiilor mediteraneene, care n-au cunoscut decît tîrziu şi prin adopţie zeii uranieni ai indo-europenilor. Sacrul e experimentat aici, precum în societăţile tradiţionale, ca un altceva, acelaşi: el este în mod nemijlocit aici, fiind în acelaşi timp altceva şi în altă parte (ceea ce misterul Eucharistiei exprimă foarte bine). El e resimţit ca familiar şi apropiat; în raportul său cu sacrul, credinciosul nu e în afară, ci înăuntru.

Acest tip de raport face posibilă abolirea timpului: istorii cu împărăteasa Elena, puternic mitologizate, ca aceea a decopririi Crucii, sînt povestite ca şi cum s-ar fi întîmplat ieri, legende populare ca aceea a apariţiei busuiocului pe Mormîntul Domnului sînt povestite ca fiind adevărate, cu o naivitate dezarmantă şi înduioşătoare. Totul se petrece ca şi cum proximitatea imediată a sacrului schimbă radical percepţia unei lumi în care extraordinarul devine posibil. În aşteptarea Sfintei Lumini, mulţi pelerini fotografiau cerul, sperînd fără îndoială să surprindă coborîrea din cer a focului divin. Sacrul e integrat în cotidian, e prezent la fiecare pas, aglutinarea semnelor nu face decît să dea seama de această prezenţă continuă, cît se poate de concretă şi palpabilă. Se trăieşte aici în plin imaginal.

Cum se produce contactul nemijlocit cu sacrul? Trebuie spus că, dacă lăsăm la o parte baletul complicat al clericilor care îşi împart sub acelaşi acoperiş, în numeroasele biserici şi capele, diferitele ritualuri (Statu-Quo, deşi niciodată pus pe hîrtie, reglează nu numai orele şi locul ritualurilor, dar şi cel al măturării Locurilor Sfinte), nici o discriminare nu este impusă credincioşilor: bărbaţi, femei şi copii sînt liberi să intre fie şi cîteva clipe în Sfîntul Mormînt, să atingă placa de marmură mirosind a tămîie care îl acoperă, sub altarul ridicat pe Golgotha o placă de argint găurită în mijloc indică locul Crucii, în care credinciosul îngenuncheat acolo poate să-şi strecoare mîna şi să atingă stînca.

Se atinge totul deci, corpul, mîinile, faţa se lipesc de obiectele materiale care se presupune că au fost în contact nemijlocit cu sacrul. Piatra Ungerii, aflată chiar în faţa intrării, pe care picură neîncetat tămîie din candelele atîrnate deasupra, este frecată cu o bucată de pînză, un batic, un fular, cu obiecte aflate la îndemînă ori aduse în mod expres, care se încarcă astfel cu sacralitate. La fel, se trece mîna prin flacăra lumînării aprinse de lumina adusă de Patriarh din Sfîntul Mormînt, în Vinerea Mare, şi se freacă faţa şi corpul cu acest reziduu, presupus a nu arde, al luminii imateriale. Sacrul nu e de neatins, nu e periculos şi înconjurat de interdicţii severe menite a atenua pericolul în care s-ar afla credinciosul; el e încă aici, imediat şi concret, în locul în care s-a manifestat în mod nemijlocit, poate fi atins, transmis, experimentat. În acelaşi timp, el nu e ubicuu, nu se împarte, nu e multiplu: mormîntul Fecioarei e aici, pe Muntele Măslinilor, nu la Ephes (unde am văzut un alt mormînt al Fecioarei, şi el venerat de credincioşi), custodia Anastasis-ului o au grecii, nu latinii, ecumenismul e aici o vorbă goală, animozitatea e intensă.

În acelaşi timp, e vizibilă o ierarhie a sacralităţii: se adoră mai mult Mormîntul decît locul Crucii, capelelor perimetrale abia li se acordă o clipă de reculegere. Este dificil de crezut că o ierarhie precisă a sacralităţii este astfel stabilită, dar este evident că locul Ridicării la Cer, dovadă indiscutabilă a naturii divine a Mîntuitorului, e mai încărcat de sacralitate decît cel al Supliciului, căci o mulţime impresionantă aştepată pentru a intra o clipă în Mormînt, al cărui loc, în centrul edificiului, dovedeşte că a fost de la început venerat cu aceeaşi fervoare.

Raportul cu sacrul, care se stabileşte aici, este considerabil diferit de cel descris de Mauss în Essai sur la nature et la fonction du sacrifice, care rezumă, în mod strălucit de altfel, tipurile cele mai cunoscute de sacrificiu. Ideea fundamentală a studiului lui Mauss era că raportul cu sacrul este periculos, căci forţele care intră în joc îl pot distruge pe sacrifiant, care trebuie să interpună un izolant între el şi divinitate, acest izolant fiind constituit de obiectul sacrificiului. Mauss n-a ignorat, de altfel, faptul că sacrificiul unei fiinţe divine este un caz particular în care obiectul sacrificat, care servea de intermediar, este înlocuit de divinul însuşi: „toate elementele diverse care fac parte din sacrificiile obişnuite, intră aici unele în celelalte şi se confundă“; dar Mauss n-a acordat decît cîteva rînduri grăbite sacrificiului lui Christos; fără îndoială că o reflexie mai aprofundată ar fi putut clătina din temelii superba sa construcţie intelectuală.

Căci nimic, din ce am văzut şi experimentat la Ierusalim, nu confirmă ideea de pericol, căreia antropologii i-au acordat atîta importanţă în definirea raportului între sacru şi profan. Ideea divinităţii apropiate, a inutilităţii termenului mediu în raportul său cu profanul, care este de altfel fundamentală dacă medităm asupra sacrificiului de pe Golgotha, mă fac mai degrabă să mă întreb dacă n-am putea redefini însăşi noţiunea de sacru, aşa cum, de la Rudolf Otto şi Mauss la Eliade şi Mary Douglas, a încetăţenit-o literatura antropologică.

Radu Drăgan este doctor în antropologie şi istoria religiilor.
 

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
România a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare paradă moto din lume. Nu mai puțin de 3.722 motocicliști au participat la parada de pe ruta Pitești-Mioveni FOTO VIDEO
Nu mai puțin de 3.766 de motocicliști din toată România au luat parte sâmbătă 15 iunie la Pitești la cea mai mare paradă moto din lume, ce a doborât precedentul record, stabilit acum aproape cinci ani în Statele Unite ale Americii.
image
Imagini greu de privit filmate pe o șosea din Marea Britanie. Un polițist lovește intenționat cu mașina un vițel scăpat pe străzi: „Ce fel de monstru...?” VIDEO
Momente îngrozitoare petrecute pe o stradă din Marea Britanie, acolo unde un echipaj de poliție a lovit un vițel scăpat liber. Bietul animal a fost lovit de două ori cu autospeciala, iar martorii au catalogat intervenția drept una brutală, potrivit Daily Mail.
image
Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu
Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.