Pariul taxei pe conţinutul online în presa română

George Hari POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Pariul taxei pe conţinutul online în presa română jpeg

Am întîlnit un paradox în cadrul unui curs de Jurnalism online de la Centrul pentru Jurnalism Independent: cam toţi cursanţii erau interesaţi să aplice ceea ce au învăţat imediat ce s-ar fi întors în redacţii, dar mulţi dintre ei au invocat un obstacol major – rezistenţa şefilor la aceste schimbări. Şi ce-mi aud urechile şi ce-mi văd ochii zilele astea? O parte din presa română pofteşte la conţinut online pe bani!

Piedici în calea taxei modice

Publicaţiile pe care le ştiai gratuite online îţi vor cere o mică sumă ca să le accesezi conţinutul. Ultimul anunţ în acest sens a fost făcut de Adevărul Holding, care intenţionează instituirea taxei pe Adevărul şi pe Click. Ideea nu e rea, dar sunt două probleme aici:

Publicul. Nu este obişnuit să plătească pentru produse mass-media online. Cititorii români încă văd Internetul ca pe un mediu volatil, mai „neserios“ decît hîrtia. Vorbesc aici de majoritatea cititorilor, mare parte dintre ei avînd o lungă şi trainică legătură cu publicaţiile pe hîrtie. Mai ales în contextul măsurilor financiare dure luate de guvern, cheltuiala pe conţinutul informativ online ar intra la acele „diverse“ la care românii ajung cu chiu, cu vai, după ce au rezolvat umplerea frigiderului şi alte lucruri trebuincioase familiei.

Conţinutul oferit. Vei oferi aceleaşi lucruri ca şi pînă acum, dar de data asta vei cere bani pe el? S-a văzut prin alte ţări cu tradiţie mai îndelungată în presa online că nu merge chiar aşa. Nu poţi oferi gratuit un anumit conţinut pentru ca, într-o bună zi, să impui o taxă, exact pe acelaşi conţinut. Este ca şi cum i-ai oferi copilului o bomboană zilnic, pentru ca într-o zi să-i spui că trebuie să dea cu mătura prin casă ca să o merite. Nu, va trebui să-i oferi o bomboană mai bună pentru a-l determina să facă asta.

Idei spre folosul impunerii schimbării

„Este direcţia către care se îndreaptă presa de afară“, se aude de la nivelul managementului. Dar ştiţi ce se mai întîmplă „afară“ în acelaşi timp cu impunerea taxei pe conţinut? Iată cîteva idei

● Training cu jurnaliştii din redacţie şi angajarea de jurnalişti specializaţi pe jurnalismul online. Poate suna şocant, dar nu se scrie la fel pentru ecran şi pentru hîrtie. Conţinutul pe ecran nu este perceput la fel, nu este consumat în acelaşi mod, obiceiurile de lectură se schimbă. Ai nevoie de oameni care să scrie în aşa fel încît să nu plictisească cititorul, să-l ţină lipit de ecranul calculatorului, dar nu atît de mult încît să-i vină acestuia la un moment dat să intre pe alt site.

● În nici un comunicat de presă al vreunui trust care şi-a anunţat intenţia de a impune taxă pe conţinut n-am văzut în următorul paragraf precizări privind demersul de mai sus. Este clar că nu poţi face succes online cu aceleaşi abilităţi jurnalistice.

● Un studiu aflat încă în derulare de către Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă şi Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, arată că cele mai multe redacţii din România nu au organizat pînă în prezent cursuri pentru jurnalism online şi 71% dintre ele nu au trimis angajaţi la cursuri de acest tip. Doar 22% dintre manageri spun că ar fi dispuşi să plătească taxa integrală pentru astfel de cursuri.

● Conţinut multimedia. Ei bine da, online-ul cere şi altceva decît text. Dacă păstrezi aceeaşi schemă în redacţie, plină ochi de redactori şi fotoreporteri, fără a-i pune să înveţe cum se realizează o galerie foto, un clip video, un montaj audio, nu te aştepta să stea cititorii la coadă pentru a-ţi accesa pe bani site-ul.

● Viteză. Dacă evenimentul se întîmplă acum, mă aştept ca în 30 de minute să existe pe site-ul pe care dau bani cel puţin cîteva texte şi măcar o galerie foto. Mă aştept la un montaj video la o oră – două de cînd a început evenimentul, asta cu tot cu deplasarea reporterului la faţa locului. Apropo, montajul se face pe loc, pe laptopul cu acces wireless la Internet, nu în redacţie, după ce ai traversat oraşul în aproape o oră şi jumătate.

● Prezenţa în reţelele sociale. Nu mai este de ajuns site-ul, trebuie să fii acolo unde e şi publicul tău. Şi o parte din el este şi pe Facebook, o parte este şi în Second Life, o parte este pe Twitter. Mergi acolo, oferă-le conţinut care să-i atragă şi pe urmă cere-le bani. Nu cred că cititorii n-ar da bani pe un conţinut de calitate, produs de o publicaţie modernă, care este prezentă în reţelele sociale de pe Web.

Ne comparăm cu Times şi cu alte publicaţii de prestigiu din străinătate? Hai să ducem comparaţia pînă la capăt atunci: pe site-urile lor, ele oferă multe lucruri în plus faţă de ediţia tipărită. Da, poate taxa va fi modică în România, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să oferi şi tu animaţii, web documentare, materiale multimedia muncite. Eşti pe Internet, aşa că nu mai explica în text rezultatele unei statistici, ci fă o animaţie care să atragă cititorul pe care tocmai l-ai păcălit să dea bani pentru a accesa site-ul. Nu mai scrie de pe canapea sau din birou, ci mergi la locul evenimentului, avînd agăţat de gît cel puţin un aparat foto şi cărînd în geantă un laptop. 

Chestiunea comentariilor

Voi mai spune un lucru care s-ar putea să-i enerveze pe vajnicii apărători ai libertăţii de exprimare: nu orice comentariu al cititorului merită să apară la orice articol. Hai să facem tot ca „afară“, unde numai comentariile care aduc o contribuţie la discuţie apar în subsolul articolului. Cititorii pot produce gratuit conţinut de calitate, dar numai unii fac într-adevăr acest lucru.

Evident, numai cititorii înregistraţi pot comenta şi, în principiu, numai cei care vorbesc bine limba în care apare publicaţia au dreptul de a-şi spune părerea. Libertatea de exprimare nu înseamnă că poţi spune (citeşte „înjura“) ce vrei, cînd vrei, exprimîndu-te execrabil în limba respectivă. Din cîte cunosc, responsabilitatea aprobării comentariilor şi moderării discuţiei din jurul articolului revine tot autorului, în străinătate, nu unei singure persoane care se presupune că se pricepe la orice subiect abordat în articolele din întreaga publicaţie.

Eu zic aşa: să se revizuiască primesc, dar să se schimbe din temelii concepţia asupra site-ului ca vehicul al informaţiei online. Organizează training-uri în jurnalismul online, învaţă-l pe jurnalist să facă fotografii, montaj video şi animaţie, pune-l să facă toate acestea rapid şi bine. Oferă conţinut original pe site, dă-i cititorului materiale multimedia pe care nu le-ar putea găsi în altă parte. Abia după aceea poţi umbla cu nasul pe sus şi poţi cere 2 lei pe săptămînă pentru accesul la site.

Ah, era să uit: ca să rentabilizezi publicaţia online ai nevoie de foarte mulţi vizitatori unici pe zi plătitori. Cum îi atragi pe aceştia? Vezi mai sus. Oferă-le toate acele lucruri gratuit un timp, apoi întreabă-i dacă le-a plăcut. Dacă vei auzi multe răspunsuri pozitive, impune taxa şi roagă-te să rămîi în continuare bun. Ce zici, presă română, ţii pariul?

George Hari POPESCU este asistent universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti şi jurnalist freelancer. Scrie destul de frecvent pe blogul personal şi pe cel specializat pe folosirea bicicletei în oraş

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.