ROBOR-ul e în creștere, Dow-Jones-ul nu se simte prea bine. Covrigul urcă la un leu și jumătate. Incredibilă lovitură pe piața nimicului, a nimicniciei, a prostiei în care înotăm. S-o fi scumpit făina, nu s-a făcut făina îndestul, grîul nu s-a ridicat din pămîntul de toamnă? Nu, nimic din toate acestea. Pur și simplu, a crescut prețul la covrig. De ce? Pentru că lumea nu mai ține cont de nimic. Se ridică prețul, că de ce nu? Dintr o moftangeală, dintr-un chef de seară. Proștii au bani și nu simt. Trăim, domnilor și doamnelor, într-un moment de plastilină al epocilor. Nu ne pasă de nimic. Totul e fără morală, fără prințipuri, fără minimă decență, fără nimic altceva decît latitudinea ta. Or tu, ce, ești prost să te întorci la morală? Care morală? Vrei să ți-o iei de la alții? Vrei să vinzi covrigi la 80 de bani? Păi, bă, o să mori de foame! Asta vrei? Tu trebuie să fii eroul zilelor noastre, eroul vieții, nu al morții, că n-or să se tragă clopotele Catedralei Neamului după tine. Hai, înghite covrigul la un leu juma’, înghite l, frate, frățioare. Înghite covrigul care te-ngrașă ca acela de un leu, ca acela de 50 de bani. Același covrig, umflat de pomană. Ba unii te păcălesc și-ți iau din mac – paștele mamii lor, din mac? Să se ducă după mac anul viitor, pe primăvară. ROBOR-ul e în creștere, Dow-Jones-ul nu se simte prea bine. Covrigul urcă la un leu și jumătate. Incredibilă lovitură pe piața nimicului, a nimicniciei, a prostiei în care înotăm. S-o fi scumpit făina, nu s-a făcut făina îndestul, grîul nu s-a ridicat din pămîntul de toamnă? Nu, nimic din toate acestea. Pur și simplu, a crescut prețul la covrig. Acesta este un truc scriitoricesc, să reiei începuturi, să repeți, dar este și revolta mea, cum dracu’ covrig la un leu și jumătate? Mulțumesc, Emilia, din partea Corei și a lui Viorel. Mulțumesc pentru această veste dură. Mă refac cu greu.