Civilizaţie, la metrou

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Duplicitate și nuanțe jpeg

Am descoperit de curînd în e-mail-ul redacţiei un mesaj de la un cititor care ne propunea să facem un Dosar cu tema „Civilizaţie, la metrou“. Fiind un vechi călător cu metroul, cititorul era curios cum văd alţii toată această lume underground a Capitalei noastre. Mă îndoiesc că s-ar putea aduna materiale pentru un Dosar întreg (sau… de ce nu?), însă tema mi-a dat de gîndit, chiar dacă eu sînt un călător ocazional. 

Metroul face parte din rutina noastră de zi cu zi, însă nu a fost tot timpul aşa. Mi-amintesc că în anii ’80, la puţin timp de la inaugurarea primelor tronsoane, metroul reprezenta pentru bucureşteni mai mult o curiozitate. De pildă, eu mă plimbam cu tatăl meu cu metroul, de obicei duminica, aşa cum te plimbi prin Grădina Botanică sau prin parcul Herăstrău. Aveam staţii preferate unde ne opream ca să le „vizităm“. Cum ar fi staţia Titan, care semăna în mintea mea de copil cu o navă spaţială şi mai era şi capăt de linie, întunecimile de dincolo de ea mă înspăimîntau, erau o gaură de vierme spre o altă posibilă galaxie. Sau staţia Politehnica, unde călcam pe fosile preistorice – scoici, moluşte şi corali. Mi se părea fascinant faptul că metroul putea să treacă „pe sub Dîmboviţa“. Iar staţia pe care o găseam de departe cea mai urîtă dintre toate era cea de la Romană, cu veşnicul ei miros de igrasie şi de canalizare înfundată. 

Metroul, aşa cum era el, cu aerul lui socialist, „comandat“ de Ceauşescu, devenise un obiectiv turistic şi o mîndrie pentru bucureşteni. De altfel, cînd veneau prieteni sau rude din alte oraşe ale ţării pentru prima oară în Capitală, metroul era un

O călătorie cu metroul reprezenta pentru ei o culme a civilizaţiei. 

Mi-amintesc şi metroul din anii ’90 – mizerabil, plin de tarabe şi de negustori ambulanţi, un paradis al cerşetorilor şi homleşilor. Şi, în general, cu un aspect devastat, totul ruginea, picura, scîrţîia, îţi dădea o senzaţie apocaliptică. Atunci am descoperit pentru prima dată ce înseamnă claustrofobia. Între Romană şi Universitate începeam să mă sufoc. În anumite pasaje de trecere, tavanul era atît de jos şi de părăginit încît eram convinsă că o să se prăbuşească peste toată acea viermuială de oameni de acolo. Aşa că am început să ocolesc metroul, nu voiam să-mi găsesc sfîrşitul în acea gaură de şobolan. Claustrofobia mi-a trecut abia după ce am fost la Paris, unde am descoperit că nici metroul lor nu e un model de curăţenie, însă e un spectacol în sine. Cu toate catacombele şi personajele lui. 

Cînd m-am întors, mi-am făcut curaj şi am reînceput să călătoresc cu metroul bucureştean, descoperind personajele noastre. Bătrînul cu vioara care nu ştia să cînte decît o singură melodie – trei acorduri, trei scîrţîieli de arcuş –, fata cea grasă în scaun cu rotile care cînta la un soi de orgă electronică, primii bodyguarzi care îşi luau poziţii studiate de Jean Claude van Damme, primii artişti care îşi făceau simţită prezenţa prin graffiti-urile de pe garniturile vechi, primele căşti pe urechi ale puştanilor care aveau

. Mi-am dat seama că metroul era într-adevăr o lume în sine. 

În 2015, metroul mi se pare unul dintre cele mai occidentale locuri din Bucureşti, deşi, pe ici, pe colo, au mai rămas chioşcuri cu rujuri şi sutiene care încă îi dau un aer „de tranziţie“. Nu spun că ar arăta mult mai bine ca în anii ’90, însă oamenii sînt altfel. Cerşetorii au dispărut, bodyguarzii au atitudini ceva mai normale. Aici se formează treptat acel

încă inexistent în România. Oameni care locuiesc în suburbii şi lucrează în centru, care îşi lasă maşinile la marginea oraşului ca să evite traficul şi iau metroul. Oameni în permanenţă conectaţi, care îşi butonează telefoanele, tabletele, care joacă jocuri şi văd filme, care citesc cărţi pe Kindle. Nu se înghiontesc, nu se strigă „băă“, „măă“ şi „hai!“ ca în trecut, nu se mai împing unii pe alţii „ca să se închidă“ uşile, ca la tramvaiul 41. S-au obişnuit să aştepte următorul tren, cu ochii în ecranele lor, să mai aibă răbdare încă trei minute, căci nu pierd nimic. La metrou vezi tineri care ştiu să se îmbrace şi, în general, ultimele tendinţe în moda „de sezon“. Iarna, lumea a început să se dezbrace de cojoace, ca în sala de aşteptare, la doctor. Vara, mirosul celor asudaţi nu se mai simte, doar dîre de deodorant şi parfum. N-o să mai auzi „Mamelor din lumea întreagă“ şi nici primele strofe din „Luceafărul“, eventual doar cîte un mini-concert de bună calitate, cîte un happening. Poţi să-ţi cumperi un suc rece de la un automat, chiar şi o carte, nimeni nu le mai vandalizează. Plăcintele de la Piaţa Victoriei sînt din ce în ce mai bune. O doamnă şic se conversează cu vînzătoarea ca şi cum ar fi prietene de-o viaţă. „Ce fac eu? Sînt avocată… am biroul meu chiar aici, în Piaţa Buzeşti!“

În week-end, o călătorie de la Romană la Aviatorilor devine chiar o plăcere. Îi vezi pe toţi acei adolescenţi simpatici, politicoşi, unii pe role, care merg în parc. Le surprinzi micile lor idile. Şi încă ceva – vezi copii frumoşi. Nu-s copiii-pet pe care părinţii îi tîrîie după ei prin Cora sau IKEA şi pentru care maşina familiei e a doua lor casă. Nu-s copiii supraponderali de pe terasele fast-food-urilor. Sînt acei copii normali care au chef de joacă.  

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.