Hrana, de la fiziologie la identitate

Publicat în Dilema Veche nr. 231 din 27 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"La început mă gîndeam că o să fie o porcărie. Noi rîdeam şi ziceam: ŤEşti ce haleşti!». Chiar nu m-aşteptam la o chestie de-asta!" - un elev de la Liceul "Cervantes", la conferinţa de presă. Oficial, chestia cu pricina a fost o campanie de educaţie alimentară, iniţiată de un grup de experţi independenţi şi susţinută de Primăria Sectorului 1 Bucureşti. S-a desfăşurat (şi, probabil, o să continue) timp de patru luni în 12 şcoli bucureştene, pentru copii cu vîrste între 6 şi 13 ani. Neoficial, "Eşti cu ce te hrăneşti" a fost mult mai mult... "Hai cu fructe / Hai la joacă / Aventura să înceapă!". Context general: statistici alarmante (se zice că peste 40% dintre copiii din România sînt supraponderali), fast-food, junk-food, E-uri, coloranţi, "chimicale", marketing violent, victime nevinovate. Trenduri în nutriţie, discursuri, diete, reţete, toate de slăbit. Hrană urbană, artificială. Mîncatul mecanic, obsesiv, compulsiv. Automatisme şi opacitate, comoditate generalizată. Se fac propuneri de legi care să îndepărteze tentaţiile din şcoli. Se incriminează produsele modificate, procesate. Pe Internet circulă liste cu E-urile şi ce fac ele. Nutriţioniştii performează la televizor. Vedete şi oameni de rînd slăbesc în direct. Tot la televizor, ni se recomandă, obsesiv, să evităm excesul. Despre alimentaţie se vorbeşte mult. Haotic, abundent şi inutil. La fel cum se umplu şi coşurile la supermarket. De făcut ceva, serios şi coerent, nu prea mai rămîne timp. Nici bani, nici voinţă. "Studiu" de caz: "Eşti cu ce te hrăneşti". Are un titlu care pune probleme oamenilor deprinşi cu anume rigori (lingvistice sau de alte feluri). Nu emite un mesaj clar, fiecare interpretează cum vrea şi cum poate. Nu are un slogan (are mai multe poezioare făcute de copii). Nu interzice, nu arată cu degetul, nu garantează rezultate şi nu vorbeşte, doct şi autoritar, de la înălţimi instituţionale. Nu "prinde la presă", nici la publicul "hrănit" cu reclame glumeţe la produse/realităţi ieftine, grav dăunătoare sănătăţii în general. Şi-atunci ce face? Mai întîi strînge laolaltă cîţiva oameni. Cu preocupări foarte diferite. Un bucătar (Alexandru Pădurean-Şoni), un etnolog (Ciprian Voicilă), un arheozoolog (Valentin Dumitraşcu), un nutriţionist (Lygia Alexandrescu), un psiholog (Daniela Văduva), un actor (Doru Cătănescu), un consilier (Răzvan Cucui) şi un manager (Eliza Sima Dumitraşcu). Se strîng informaţii, competenţe şi foarte multe întrebări. Se porneşte de la premisa simplă că hrana înseamnă mult mai mult decît "ce bagi în gură". Ideea că tot ce asimilezi (mîncare, mentalităţi, deprinderi, automatisme, informaţii etc.) te construieşte/defineşte ca fiinţă umană, socială, culturală etc. Că actul alimentar nu e doar unul fiziologic, ci şi unul identitar. Căci, "dacă nu mănînci sănătos, te poţi transforma într-o altă fiinţă" (Beatrice Bălăceanu, Şcoala nr. 45). "Cu acest morcov vă puteţi îmbunătăţi vederea. Cu aceste chipsuri puteţi ajunge în spital sau puteţi deveni obezi." Se face un "Caiet şcolar auxiliar". Cu patru "lecţii" despre hrană, cîteva întrebări şi, la mijloc, două pagini albe (aici este coperta ta... poţi să desenezi pe ea). Se constituie un grup de acţiune, unul de... gîndire şi un scenariu de intervenţie în şcoli. Intervenţia ţine o oră şi jumătate şi arată cam aşa. O sală cu 30-40 de copii. Unii curioşi, unii plictisiţi, alţii zgomotoşi, alţii obosiţi. "Bună ziua, numele meu este Eliza şi asta nu este o oră obişnuită de clasă, iar colegii mei nu sînt profesori (aici copiii răsuflă uşuraţi şi încep să se relaxeze). Este vorba despre o campanie care se desfăşoară în mai multe şcoli bucureştene. Fiecare coleg vă va povesti despre hrană şi alimentaţia sănătoasă, din perspectiva meseriei lui." Lecţia 1: "Evoluţia alimentaţiei" - "Să nu uităm de unde venim ca să ştim cine sîntem". Valentin proiectează imagini, arată lumea şi evoluţia ei: de la suliţa vînătorului pînă la coşul de supermarket. Lecţia 2: "Cum mîncăm?" sau "A mînca şi a bea pentru a rămîne oameni" - Ciprian le vorbeşte despre rînduiala mesei şi alte rînduieli, despre ţărani, bunicii de la ţară, tradiţie şi alte lucruri "demodate". La lecţia 3: "Anti-reclama", Doru improvizează, activează, recapitulează, în funcţie de context. Un rol poate fi un stimul? Copiii joacă rolul părinţilor, dimineaţa, la micul dejun, sau seara, la restaurant. Se reproduc comportamente, replici, mentalităţi. Lecţia 4: "Hrana. Cum o preparăm?" - Şoni îşi întinde în clasă arsenalul de bucătărie şi se apucă de lucru. Inventează, reactualizează. Mixează culori, gusturi, materii şi scoate o "salată stilizată". Copiii re-descoperă bucurii simple, uitate. Storc portocale, gustă, încearcă, se miră, pun întrebări, dau definiţii. Reacţiile lor în faţa unor lucruri simple, a unor prezenţe umane relaxate, degajate sînt uluitoare. "Tot globul are nevoie de hrană sănătoasă!" Dincolo de cifre, rezultate măsurabile, strategii etc., campania "Eşti cu ce te hrăneşti" a încercat, conştiincios şi relaxat/amuzant, onest şi realist, să asculte, să pună întrebări, să treacă de nivelul "aşa da, aşa nu", să ofere nişte explicaţii mai profunde, să reactualizeze valori uitate, ignorate. Aşa au apărut cîteva sute de desene, pe tema "Eşti cu ce te hrăneşti", o parte din ele transformate în cărţi poştale. Un "Dicţionar de hrană sănătoasă". Ce înţeleg copiii şi pot să exprime: "Hrana sănătoasă înseamnă curăţarea corpului de chimicale" (Ana-Maria Elena, Sibu, Şcoala nr. 175), "Hrana sănătoasă înseamnă a-ţi da sănătate şi putere" (Alexandru Eduard Tudor, Şcoala nr. 7), "Hrana sănătoasă înseamnă o mîncare care nu îţi dă boli" (Nae Marin Ştefan, Şcoala nr. 177), "Hrana sănătoasă este aceea care nu ne face rău şi ne face bine" (Gheorghe Dumitru Marian, Şcoala nr. 152), "Hrana sănătoasă înseamnă să te speli pe mîini înainte de masă" (Miruna Tomescu, Şcoala nr. 3), "Mie mi se pare că hrana sănătoasă înseamnă mai puţine vizite la cabinetul medical" (Anca Maria Stoica, Şcoala nr. 3), "Hrana sănătoasă înseamnă să mănînci cum trebuie şi de cinci ori pe zi" (George Şerban, Şcoala nr. 152). Au mai rezultat cîteva "revelaţii": "există alimente nenaturale care sînt produse de mîna omenească", "înseamnă că noi mîncăm secrete", "bucătăria este un loc sacru pentru hrană", "unii cremvuşti şi unele şunci se fac din resturi de mîncare", "Coca-Cola nu e suc, e produs", "cînd o să fim mai mari multe boli ne-aşteaptă", "hrana vine de la ţară şi din alte ţări" etc. Recomandări utile: "Fructe şi legume proaspete de vei mînca, sănătos vei fi. Hai, gustă din pătratul sănătăţii! Delicios, gustos, numai ele au acest gust minunat. Legumele şi fructele dansează în coşul bunătăţii. Nu vrei să te alături?" (Ruxandra Petrescu, Liceul "Vlahuţă"), "Un măr de vei mînca pe zi, sănătos tu vei fi. Două mere, două pere, hai copii la revedere!" (Mădălina Vînătoru, Liceul "Vlahuţă"). "E evident că un gest singular, izolat, cum este acest proiect nu poate schimba mentalităţi. Cu toţii sîntem tributari unui mod de hrană neadecvat" - zice Doru Cătănescu, "actor, 32 de ani, 1,78 m, 90 kg (cu 12 kg peste normal)". Ca orice campanie, "Eşti cu ce te hrăneşti" nu poate schimba lumea care este. Dar îi poate ajuta, pe cîţiva copii, să încerce.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.