La fața timpului

„Dragă Doamne, ajută-ne!”, exclamă un desen palid, pastelat, al unui copil. „Protejează-ne de virusul Corona!”, a scris o fată tînără pe un alt desen.

Acesta este populismul. Fiecare își dă cu părerea despre orice, iar în momentul în care spusele sale sînt invalidate își cere scuze și spune că a greșit.

Chiar dacă numărul țărilor africane afectate a crescut la 43, virusul pare să se răspîndească mai încet ca în alte părți.

Jean Delumeau a plecat pe vîrful picioarelor. Imperceptibil, s-a evaporat. Pe ici, pe colo, un comunicat de presă, o notiță bibliografică, ba chiar o pagină și cam atît. Soarta celor care tac și fac, soarta nemediatizaților…

Un rus care se întorcea acasă pe un drum de țară, la marginea unui cîmp, vrăjit de frumusețea începutului de vară, s-a oprit să contemple floarea unui ciulin.

Astăzi, și mai ales în unele medii, a avea o boală autoimună (lupus, dermatomiozită, tiroidită etc.) sau măcar „ceva autoimun“ este la modă. Nu mi-e clar încă de ce și încerc cîteva explicații.

„Epoca întunecării”, volumul jurnalistei Catherine Nixey, a stîrnit deja, în scurtul răstimp care a trecut de la publicarea lui în românește, reacțiile polarizate pe care le stîrnește în mod previzibil o lucrare „angajată“.

De cînd lumea, școala schimbă vieți, însă important este să le schimbe în bine.

Există la ora actuală (și au existat, de fapt, dintotdeauna) multe neînțelegeri, confuzii sau interpretări greșite cu privire la capitalism și la piața liberă.

Unii dintre noi îşi mai amintesc poate miracolul petrecut la 29 septembrie 480 î.Chr., la Salamina: armata greacă a învins-o pe cea persană, condusă de regele ahemenid Xerxes.

Pe 15 noiembrie, Central European University (CEU) a inaugurat oficial noul ei campus din Viena, după ce a fost izgonită abuziv din Ungaria. În aceeași zi, guvernul prim-ministrului maghiar Viktor Orbán a inaugurat un nou mare stadion la Budapesta.

Și totuși, dacă Joker este un îndemn pentru schimbare socială, filmul este, în ultimă instanță, despre capacitatea de a discerne între bine și rău – în plan moral și din punct de vedere al justiției sociale.

În 1969, cînd Poliția din New York a descins la barul Stonewall Inn și a întîmpinat o rezistență neașteptată din partea protestatarilor LGBT, homosexualitatea era încă ilegală în majoritatea țărilor. Chiar și în societăți mai tolerante, recunoașterea deschisă a homosexualității semăna adesea cu o sinucidere socială și profesională. În schimb, astăzi, prim-ministra Serbiei este lesbiană declarată, iar prim-ministrul Irlandei își afirmă cu mîndrie homosexualitatea, la fel ca directorul executiv al

Admit, viziunea mea despre gunoaie este viciată. Nu mi-a plăcut niciodată să duc gunoiul. De mic. Să duc găleata la gunoi, ca Violeta din cîntec, era un supliciu. Am prins vremurile planului la maculatură, sticle și borcane, pe care le strîngeam de pe la vecinii din bloc și le căram la școală. Acțiunile pionierești de curățenie „Școala noastră ca o floare“ reprezentau „muncă patriotică“. Vacanțele mi le petreceam la țară, unde nu se arunca nimic, totul se transforma: oasele în mîncare pentru Rex

E însă posibil ca realitatea dură să oblige statele membre să lase deoparte interesele naționale, în vederea salvgardării UE.

Sentimentul asediului e sporit și de succesiunea rapidă a evenimentelor. Practic, luni afli că tiranii mărunți ai educației au amputat marile universități, marți – că un guvern de hrăpăreți incapabili desființează pensiile private...

În zilele noastre, securitatea asigurată de instituţii, pe de o parte, şi libertatea reclamată de cetăţean, pe de altă parte, se condiţionează reciproc.

Critica socială se oprește în pragul casei.