Luminile și febrele sufletului

Tereza-Brînduşa PALADE
Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
Luminile și febrele sufletului jpeg

Uneori mă întreb cum reușesc unii scriitori, eseiști sau critici literari să producă atîtea lucrări solide, izolîndu-se temporar de lumea dezlănțuită a politicii și administrației. Mai ales acum, cînd ordinea relativă a lumii noastre pare că și-a ieșit din țîțîni. De pildă, chiar de curînd, în perioada Paștelui, doi critici literari sighișoreni mi-au scris că au mai terminat fiecare cîte o carte. O explicație este că, în geografia culturală locală, cu cît ești mai departe de centrul politic învolburat al Capitalei sau de mari orașe unde se practică un civism activ ca Timișoara, Cluj și Iași, cu atît izolarea intelectuală e mai la îndemînă. Putem spune pur și simplu că depărtarea de epicentrul deciziilor politice și administrative neliniștitoare favorizează o dispoziție culturală meditativă. Pentru unii intelectuali ce au privilegiul „contemplației periferice“, la această dispoziție se adaugă sentimentul unei misiuni, în care intuim ecouri nicasiene: aceea de a îmbogăți prin efortul cărturăresc propriu cultura română.

Mulți intelectuali situați în epicentrul deciziilor care ne influențează viețile au în schimb o dispoziție mai alertă civic, în parte și dintr-un sentiment al urgenței și responsabilității – conștiința că nu trebuie să abdici aici și acum de la datoria față de Cetate, printr-o altă „trahison des clercs“. Riscul meseriei de intelectual civic – ca să-l parafrazez pe Gabriel Liiceanu (sintagma sa „meseria de cetățean“) – este eclectismul, risipirea și abaterea de la propria traiectorie intelectuală – conferințe, articole științifice, cursuri – pentru a răspunde provocărilor momentului. Concentrarea  pe care o asociam mai sus cu „liniștea periferiei“ este exclusă, sau e un lux în viața febrilă a unui intelectual care rămîne în priză la „viața Cetății“.

Nu am intenția să scriu aici o apologie a civismului intelectual, pentru că îi recunosc, cum am sugerat deja, și limitele. Dar nu pot să nu remarc că intelectualul situat în preajma centrului politic – sau centrelor vieții civice – are deseori, astăzi mai mult decît ieri, sentimentul de a fi asediat în propria Cetate. Cînd în fruntea dregătoriilor ajung neo-fanarioți agresivi și un Don Corleone dirijează țara, te simți parcă vinovat dacă te retragi în comodități abstracte. Cînd educația încape pe mîna unor agramați meschini și întreprinzători, e greu să privești filosofic situația, ca pe încă un atac (efemer) la o cultură locală nepieritoare, pe care tu o îmbogățești cuminte, scriind în colțul tău încă o lucrare doctă de exegeză. Motivul e simplu: dacă educația umanistă e sabotată eficient prin diferite inginerii neostaliniste, la un moment dat nu va mai avea cine să citească acele scrieri exegetice. 

Sentimentul asediului e sporit și de succesiunea rapidă a evenimentelor. Practic, luni afli că tiranii mărunți ai educației au amputat marile universități, marți – că un guvern de hrăpăreți incapabili desființează pensiile private, miercuri – că același guvern a luat în secret grave decizii diplomatice care pot provoca riscuri de securitate și tensiuni internaționale. Ș.a.m.d. Cum să nu te simți asediat în asemenea circumstanțe?

Totuși, înțelept e să strecurăm în alerta asta și o undă de con­tem­plație. Propun să ne întoarcem, de aceea, la o carte plină de adevăruri despre natura omului – Luminile și umbrele sufletului (1995) a lui Petru Creția. O carte de reflecție asupra realităților lăuntrice, deopotrivă sumbre și luminoase. Mă voi opri la un capitol întunecat ce corespunde crizei pe care am creionat-o deja: „Ticăloșii“. Autorul observa, în anii ’90, că în jurul său mișunau ticăloși ce aparțineau „vechii puteri“. Capitolul conține și un profil filologic al ticălosului și studiază devenirea sa, de la o mică hahaleră, o farfara slugarnică, un țuțăr, un fripturist și un trepăduș răzbătător, la o jigodie ce se transformă treptat într-un ins samavolnic: „Toată legea lui este să fure, să mintă și să stăpînească în afara oricărei legi. (...) Prinzînd osînză, el începe să-și facă mendrele: să jupoaie și să jecmănească. (...) Și, pe măsură ce îi cresc belșugul și puterea, devine trufaș și fudul. (...) Îi place să taie și să spînzure, să te țină la cheremul lui, să te prindă la strîmtoare, să-ți bage frica în oase. [...] Ticălosul nu cunoaște rușinea. (...) Și nu arareori (...) este și grosolan, mitocan, mîrlan, mojic, bădăran, țopîrlan, nesimțit și neam prost. [...] Se află printre noi – ne avertizează autorul  –, mișună și făptuiesc, sînt în fruntea bucatelor, ne otrăvesc viața și ne corup sau ne batjocoresc copiii. Pe ascuns sau pe față, vor să ne stăpînească. (...) De cele mai multe ori nu avem ce să le facem, pentru că știu să cumpere sau să sperie dreptatea, pentru că știu să lucreze în cîrdășie, să se înhăiteze, să se acopere unii pe alții. [...] Și încă ceva: ticălosul nostru de seculară tradiție și proaspătă înflorire este cu atît mai primejdios cu cît s-a înfipt mai sus. Să luăm mai ales aminte la cîrmuitori și dregători.“

Tereza-Brîndușa Palade este conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.