Sintaxă, muzică și gastronomie

Sintaxă, muzică și gastronomie jpeg

Ce au în comun o rețetă culinară, o melodie și limba pe care o vorbim? Un răspuns evident ar fi: un bucătar care gătește și cîntă. Alt răspuns, șmecher, ar suna cam așa: toate apar în aceeași propoziție. Dacă însă disecăm cu atenție problema, observăm că toate aceste activități – gătitul, cîntatul și vorbitul –, împreună cu rezultatele lor concrete (un tort, un cîntec și un enunț), sînt manifestări ale unei capacități remarcabile a creierului uman: generativitatea.

Lingviștii americani au numit în diverse moduri generativitatea la care ne referim aici: infinitate distinctă, productivitate, creativitate. Ele identifică în egală măsură o proprietate elementară fundamentală care este la modul ideal ilustrată de sistemul numerelor naturale: dispunem de zece simboluri matematice (0, 1, 2 pînă la 9) cu ajutorul cărora obținem o infinitate de numere. Atît la stînga lui 0 (numerele negative) cît și la dreapta (numerele pozitive), setul este deschis și infinit. În limbă, în orice limbă, avem un set finit de foneme (și litere, care sînt simboluri ale acestora), însă nu există limită în ceea ce privește numărul de mesaje pe care îl putem formula. Este absolut uimitor cum, închis în cap, fiecare dintre noi are un mecanism care îi permite să construiască expresii prin care dezvăluie lumii ceea ce crede sau simte. Și mai uimitor e că aceste expresii pot fi complet originale (cazul poeților sau savanților). Dacă mutăm perspectiva de partea receptării, este incredibil că putem înțelege enunțuri/texte/poezii/formule pe care nu le-am mai auzit niciodată înainte.

La fel se întîmplă în muzică. Avem un set finit de șapte sunete muzicale (do, re, mi...) cu care putem ajunge la o infinitate de melodii. Ca și în literatură, unde textele sînt mai bune sau mai proaste, conform talentului fiecăruia, în muzică luăm cele șapte sunete și obținem o manea sau o simfonie, în funcție de complexitatea creierului care generează produsul. Nu există limită nici aici în ceea ce privește numărul de artefacte muzicale originale care pot fi create, iar problema receptării se pune la fel ca în literatură: cu cît complexitatea construcției e mai mare, cu atît se cere o mai mare complexitate a înțelegerii sau aprecierii.

Cum stau lucrurile în bucătărie? Nu foarte diferit: dispui de un set finit de ingrediente (deoarece, deși foarte numeroase, lucrurile comestibile oferite de natură sînt limitate ca număr) cu care obții practic o infinitate de produse, totul depinzînd de capacitățile imaginative ale bucătarului.

Însă pe lîngă un stoc definit de elemente (sunete/cuvinte, note muzicale, respectiv ingrediente), toate cele trei tipuri de activități descrise anterior presupun cîte un set de reguli. Nu ne apucăm să emitem la întîmplare sunete lingvistice, ci le aranjăm în cuvinte așa cum am învățat fiecare de la comunitatea în care ne-am născut, iar cu cuvintele alcătuim propoziții cu sens. Dacă apăsăm la întîmplare clapele unui pian nu vom obține o melodie deoarece, ca și sensul în limbă, muzicalitatea necesită reguli ale compoziției. Tot așa, dacă punem la întîmplare diverse ingrediente într-un vas nu vom avea în final ceva care să ne placă.

Începînd cu anii ’50, lingviștii americani au făcut eforturi uriașe de a identifica și formaliza principiile (mentale) conform cărora se pot genera enunțuri în limbă, sub forma unei gramatici generative. Nu întîmplător, Charles Hockett compară din punct de vedere operațional acest tip de gramatică cu o carte de gătit: din listele de ingrediente (analogie cu listele de cuvinte), alegeți orice set de produse compatibile. Puneți-le împreună, două cîte două sau un anume număr cu un anume număr (analogie cu constituenții imediați din gramatica structuralistă) pînă cînd avem un ansamblu. Apoi tratați conform instrucțiunilor (la gătit: amestecați, pasați, fierbeți etc.; în gramatică, instrucțiuni morfofonemice: puneți markerul de trecut, adăugați morfemul de plural etc.).

Nici muzica nu este lăsată deoparte. În anii ’80, lingvistul Ray Jackendoff și teoreticianul muzical Fred Lerdahl identifică intuițiile muzicale ale ascultătorului de muzică avizat sub forma unei gramatici generative a muzicii tonale (GGTM), la care se ajunge comparînd mijloacele formale și extra-formale la care apelează limba și muzica. Astfel, ambele presupun folosirea unor secvențe de sunete digitalizate: fonemele în limbă, tonurile în muzică. Ambele sînt structurate ritmic de sisteme metrice foarte asemănătoare, organizate ierarhic. Silabei din fonologie îi corespunde măsura din grila metrică.

Cele trei tipuri de activități descrise aici se bazează pe un fenomen numit recursivitate. Termenul provine din analiza matematică și denumește aplicarea repetată a unei reguli asupra rezultatelor succesive. Comportamentul recursiv se vede peste tot, inclusiv în lumea naturală. O plantă care crește și, la un moment dat, se ramifică, iar mai tîrziu fiecare ramificație se ramifică la rîndul ei, pînă avem un copac, demonstrează această proprietate a recursivității, un tip de comportament care se poate pune în ecuații matematice. Într-o funcție matematică de tipul f(x)=xⁿ, trebuie doar precizate valorile lui x și ale puterii la care trebuie ridicat x, pentru că apoi aceeași operație se repetă succesiv de cîte ori precizează n.

Recursivitatea apropie pe un teren comun reprezentanți din cele mai diverse arii de investigație științifică. O găsim în matematică, în cibernetică, în biologie, în muzică, în societate, peste tot, de fapt. Se pare că ea este, în realitate, una dintre metodele fundamentale prin care are loc dezvoltarea lumii vii. La om, generativitatea e, fără îndoială, o capacitate a creierului, care se vede, în consecință, în toate activitățile sale externe. Lumea naturală este generativă, iar omul e parte a lumii naturale. Acest aspect esențial l-a avut în vedere Noam Chomsky atunci cînd a avansat ideea că limba este un produs biologic care trebuie investigat prin metodele științelor naturale. Rezultă că, dacă începem să vedem firul subtil care leagă o poezie, un tort și un cîntec, nu vom mai fi așa de surprinși.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată pe lingvistică americană.

Foto: wikimedia commons

p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.

Adevarul.ro

parlamentul european foto adevarul
Intrarea României în Schengen, în atenția Parlamentului European
Liderul delegației române a PSD din Parlamentul European a anunțat introducerea pe agenda plenului PE a unei dezbateri cu rezoluție privind aderarea României la Spațiul Schengen.
Stoichita
Stoichiță, interzis să mai intre în vestiarul naționalelor. I-au pus stop „Sfătuitorului“
Omul care îi şoptește la ureche lui Răzvan Burleanu și-a pierdut din influența pe care o avea asupra președintelui FRF.
cuc wikipedia jpg
Cucul, în cultura poporului român. O mulțime de credințe populare sunt legate de pasărea sacralizată
Vechile credințe românești fac din cuc o pasăre sacră, care poate prevesti momente în viața celui care-l aude cântând. Legendele vorbesc despre doi frați, dintre care unul s-a transformat în pasăre.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.