Cum ne interpeleaz─â ÔÇ×martorii FericiriiÔÇť?

Publicat în Dilema Veche nr. 835 din 20 - 26 februarie 2020
Cum ne interpeleaz─â ÔÇ×martorii FericiriiÔÇť? jpeg

Vizita Papei Francisc ├«n Rom├ónia (30 mai ÔÇô 2 iunie 2019) s-a ├«ncheiat cu slujba de beatificare a ╚Öapte episcopi ai Bisericii Rom├óne Unit─â cu Roma (BRU), numit─â ╚Öi Greco-Catolic─â. Ceremonia s-a desf─â╚Öurat la Blaj, pe C├«mpia Libert─â╚Ťii. Trecerea episcopilor uni╚Ťi ├«n r├«ndul ferici╚Ťilor, adic─â situarea lor ├«n anticamera sfin╚Ťeniei potrivit r├«nduielilor statornicite ├«n Biserica Catolic─â, ├«ncheie perioada de cercetare istoric─â care premerge orice ini╚Ťiativ─â de acest fel. Predarea dosarului de beatificare la Congrega╚Ťia Cauzelor Sfin╚Ťilor, ├«n aprilie 2018, a fost preg─âtit─â de studierea arhivelor, culegerea m─ârturiilor ╚Öi stabilirea metodologiei, precum ╚Öi de redactarea rapoartelor, toate acestea ├«ntinz├«ndu-se pe durata a aproape ╚Öase ani.

Promulgarea decretului de recunoa╚Ötere a martiriului ╚Öi ceremonia de beatificare constituie primul eveniment de acest fel din istoria de trei veacuri a BRU. Cu toate acestea, istoricul Cristian Vasile ne spune c─â acest eveniment vine cu o ├«nt├«rziere de aproape 20 de ani fa╚Ť─â de ceremonia similar─â ce a avut loc ├«n Biserica Unit─â din Ucraina (ÔÇ×Povestea martiriului celor ╚Öapte episcopi greco-catoliciÔÇť, Apostrof, nr. 8, 2019). Defazajul e ├«nc─â ╚Öi mai greu de ├«n╚Ťeles, ne arat─â istoricul, dac─â ne g├«ndim c─â apropierea Rom├óniei de Europa ╚Öi Sf. Scaun s-a desf─â╚Öurat mult mai rapid, iar accesul la arhivele regimului comunist n-a cunoscut la fel de multe restric╚Ťii ca ├«n Ucraina. R─âm├«n├«nd o problem─â de elucidat ├«n viitor, ceremonia de beatificare ÔÇ×a dep─â╚Öit aceast─â anomalie ╚Öi aparent paradoxÔÇť. Prin raportare la ├«ntreaga Biseric─â Catolic─â din Rom├ónia, ceremonii de beatificare au mai avut loc ├«n cazul episcopilor romano-catolici (Vladimir Ghika, Anton Durcovici etc.). Ceea ce au ├«n comun toate aceste beatific─âri, indiferent c─â vorbim de catolicismul de rit bizantin ori latin, este faptul c─â recunosc drept martiriu suferin╚Ťa ├«ndurat─â de ierarhi sub regimul comunist din Rom├ónia, iar acest martiriu este de natur─â s─â le proclame sfin╚Ťenia. Prin canonizare, Biserica nu-i face sfin╚Ťi, ea doar le recunoa╚Öte ╚Öi le proclam─â sfin╚Ťenia, care reprezint─â o lucrare a Duhului Sf├«nt ╚Öi, ├«n sine, un atribut al dumnezeirii. ├Än acest moment, doar Biserica Catolic─â a proclamat drept ferici╚Ťi pe unele victime ale comunismului din Rom├ónia. Pentru Biserica Ortodox─â Rom├ón─â (BOR), regimul comunist ├«nc─â nu a ÔÇ×n─âscutÔÇť sfin╚Ťi, exist├«nd discu╚Ťii pentru canonizare doar ├«n cazul pr. Arsenie Boca.

Pe l├«ng─â faptul c─â sfin╚Ťenia e doar recunoscut─â de Biseric─â, canonizarea unei persoane prezint─â o utilitate social─â deloc neglijabil─â prin faptul c─â o institu╚Ťie str─âveche propune anumite repere. Sfin╚Ťii s├«nt importan╚Ťi pentru c─â dovedesc c─â Biserica este vie ╚Öi lucrarea Duhului continu─â ├«n istorie, dar ╚Öi pentru valoarea moral─â a vie╚Ťii lor. Sfin╚Ťii s├«nt prezen╚Ťi nu doar nominal prin indicarea ├«n calendare ╚Öi sinaxare, ori ceremonial prin icoane ╚Öi slujbe de acatist, ci ╚Öi social prin vie╚Ťile care le s├«nt publicate. Ace╚Öti oameni pe care Biserica ├«i pre╚Ťuie╚Öte ca sfin╚Ťi au avut o existen╚Ť─â care profit─â nu doar credincio╚Öilor prin ajutorul ╚Öi mijlocirea c─âtre Dumnezeu, ci ╚Öi agnosticilor ori ateilor prin exemplul de moralitate.

├Än acest context trebuie analizat─â cartea universitarelor Francisca B─âlt─âceanu ╚Öi Monica Bro╚Öteanu, Martori ai Fericirii. ╚śapte vie╚Ťi de sfin╚Ťi rom├óni, Humanitas, Bucure╚Öti, 2019. Apari╚Ťia editorial─â a creat climatul pentru a ├«n╚Ťelege semnifica╚Ťia real─â a ceremoniei de beatificare ╚Öi, chiar mai important, a scos esen╚Ťialul din dosarul de beatificare ÔÇ×Positio super martyrioÔÇť totaliz├«nd aproape 2.000 de pagini pentru a-l prezenta oamenilor, credincio╚Öi sau nu, sub form─â de ├«ndrumar moral. Ar fi o gre╚Öeal─â ca lectura acestei c─âr╚Ťi s─â fie dat─â la o parte din simplul fapt c─â o anumit─â Biseric─â i-a a╚Öezat ├«n anticamera sfin╚Ťeniei; e binecunoscut─â diferen╚Ťa minor─â ├«ntre Biserica Catolic─â ╚Öi Bisericile ortodoxe potrivit c─âreia prima preg─âte╚Öte canonizarea prin beatificare ├«n timp ce celelalte canonizeaz─â direct (poate a╚Öa s-ar explica de ce ├«n Bisericile orientale canonizarea decurge mai greu, inclusiv pentru subiectul care ne intereseaz─â, perioada comunist─â).

Cine s├«nt cei ╚Öapte ÔÇ×martori ai FericiriiÔÇť? Pe numele lor, s├«nt Vasile Aftenie, Valeriu Traian Fren╚Ťiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan B─âlan, Alexandru Rusu ╚Öi Iuliu Hossu. Potrivit func╚Ťiei lor, ei alc─âtuiesc, cu excep╚Ťia lui Tit Liviu Chinezu, ├«ntregul episcopat al BRU consacrat ╚Öi instalat ├«n scaune ├«n timpul existen╚Ťei legale, mai precis p├«n─â la Decretul nr. 358/2 decembrie 1948 pentru desfiin╚Ťarea BRU. Dar ei nu au fost ultimii, c─âci dup─â intrarea BRU ├«n clandestinitate, ├«ntre 1948 ╚Öi 1950 au mai fost hirotoni╚Ťi ilegal din punct de vedere al legii civile, dar canonic sub aspectul r├«nduielii biserice╚Öti, ├«nc─â cinci episcopi (Ioan Ploscaru, Iuliu Hir╚Ťea, Ioan Dragomir, Ioan Cherte╚Ö; T.L. Chinezu a primit consacrarea ├«n celula de pu╚Öc─ârie). Dintre cei ╚Öapte, doar doi au reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â ├«nchisorilor comuniste. Este vorba despre I. B─âlan (ÔÇá1959) ╚Öi I. Hossu (ÔÇá1970). Restul celor cinci ╚Öi-au sf├«r╚Öit zilele ├«ntre zidurile ├«nchisorilor. At├«ta vreme c├«t suferin╚Ťa le-a fost recunoscut─â drept martiraj ╚Öi, ├«n felul acesta, i-a plasat pe orbita sfin╚Ťeniei, rezult─â c─â moartea violent─â nu caracterizeaz─â cu necesitate martirajul. Altfel spus, v─ârsarea de s├«nge nu define╚Öte o condi╚Ťie a martiriului.

22 pope francis south korea 2014 0 jpg jpeg

Revenind la aspectele inedite rezultate din compararea vie╚Ťilor celor ╚Öapte ferici╚Ťi catolici, mai observ─âm c─â primele victime ale condi╚Ťiilor din ├«nchisoare nu au fost cei v├«rstnici, cum am fi tenta╚Ťi s─â credem, ci tinerii. Primul care moare este V. Aftenie, la 51 de ani. ├Äi urmeaz─â I. Suciu, la 47 de ani. T. L. Chinezu a murit la 50 de ani, f─âr─â a-╚Öi fi exercitat vreodat─â func╚Ťia episcopal─â. Ultimul aspect care atrage aten╚Ťia este c─â nici unul dintre ace╚Öti ÔÇ×martori ai fericiriiÔÇť nu a stat la ├«nchisoare ├«n executarea unei pedepse primite prin condamnare. Despre privarea de libertate s-a vorbit ├«n termeni de m─âsur─â preventiv─â ori deten╚Ťie administrativ─â. De ce? Pentru c─â ÔÇ×nu li s-a putut ├«nscena un proces r─âsun─âtor finalizat cu condamnareÔÇť (p. 177). Singurul c─âruia i s-a organizat ulterior un proces a fost A. Rusu, caracterizat drept ÔÇ×cel mai incisivÔÇť dintre episcopii r─âma╚Öi ├«n via╚Ť─â. Acest lucru s-a petrecut ├«n a doua deten╚Ťie (1957-1963), sub acuza╚Ťia de ÔÇ×├«nalt─â tr─âdareÔÇť. Nu ne putem re╚Ťine c├«teva ├«ntreb─âri: cum se explic─â faptul c─â un regim calificat drept totalitar ori m─âcar dictatorial nu poate produce din nimic anumite probe pentru a regiza un proces care s─â conduc─â la un deznod─âm├«nt a╚Öteptat? Exist─â un interes de a respecta formal o anumit─â procedur─â, m─âcar ├«n aspecte esen╚Ťiale, chiar ╚Öi ├«n cazul unui regim comunist? Presupune acest lucru o anumit─â considerare pentru procedur─â sau o anumit─â temere a actorilor judiciari fa╚Ť─â de posteritate care ar putea fi ╚Öi alta dec├«t comunist─â? Primul g├«nd este c─â un regim totalitar, ├«n care puterea este concentrat─â ╚Öi total─â, are capacitatea de a produce probe ╚Öi de a regiza procese care s─â conduc─â la condamnare.

Desigur, totalitarismul Puterii s-a v─âzut ├«n aceea c─â, dac─â nu li s-a putut ├«nscena un proces, au fost trimi╚Öi direct dup─â gratii ╚Öi nu oriunde, ci la penitenciarul din Sighetu Marma╚Ťiei. Nu e ├«nt├«mpl─âtor, ne spun autoarele. Pe l├«ng─â faptul c─â persecu╚Ťia clerului greco-catolic, cu osebire episcopatul, a avut specificul c─â s-a aflat ÔÇ×permanent ├«n vizorul Securit─â╚Ťii, p├«n─â la moarteÔÇť, ├«nchisoarea de la Sighet era una de exterminare, ceea ce ├«nt─âre╚Öte ideea de severitate neobi╚Önuit─â a m─âsurilor represive. Cu excep╚Ťia lui V. Aftenie, mort ├«nc─â de la anchete, to╚Ťi ceilal╚Ťi au trecut pe la Sighet, fie c─â a fost vorba s─â moar─â acolo (trei), fie c─â au reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â (ceilal╚Ťi trei).

Dramatismul persecu╚Ťiei se vede ├«n aceea c─â ei ar fi putut s─â scape cu o singur─â condi╚Ťie: s─â admit─â trecerea la ortodoxie. ╚śi aici intr─âm ├«n miezul problemei care nu va fi epuizat─â dac─â, cu alt prilej, nu se va deschide capitolul sensibil al rela╚Ťiilor dintre Bisericile Unit─â ╚Öi cea Ortodox─â din Rom├ónia ╚Öi, ├«n mod aparte, al dimensiunii confesionale a sfin╚Ťeniei (ÔÇ×sfin╚Ťenia competitiv─âÔÇť). Ace╚Öti episcopi s├«nt martiri nu neap─ârat pentru c─â au suferit. A╚Öa cum ne indic─â Gabriel Liiceanu problema etic─â fundamental─â a acestei c─âr╚Ťi, ÔÇ×mul╚Ťi rom├óni de-a lungul deceniilor comuniste au murit ├«n penitenciare, au avut parte de experien╚Ťe atroce ╚Öi de priva╚Ťiuni teribile. De ce doar unii dintre ei s├«nt canoniza╚Ťi?ÔÇť. Mai degrab─â, episcopii au devenit martiri ai Bisericii lor, iar starea de fericire care preg─âte╚Öte sfin╚Ťenia rezult─â din faptul c─â nu au cedat presiunilor ne├«ncetate, indiferent sub ce form─â au venit, de a trece la ortodoxie. Potrivit autoarelor, obiectivul persecu╚Ťiei at├«t de neobi╚Önuite a ├«naltului cler greco-catolic a avut dou─â obiective majore: ├«n primul r├«nd, ÔÇ×s─â-i determine s─â cedeze prin trecerea la ortodoxieÔÇť ╚Öi, ├«n felul acesta, s─â legitimeze canonic unificarea legal─â a celor dou─â Biserici rom├óne╚Öti; ├«n al doilea r├«nd, ÔÇ×s─â blocheze orice influen╚Ť─â asupra Bisericii clandestineÔÇť (p. 178) care, a╚Öa cum am ar─âtat, avea propriii episcopi ╚Öi credincio╚Öi. La cererile de revenire la ortodoxie, episcopii au opus ideea c─â unificarea Bisericii ortodoxe din Transilvania din 1697-1701 nu a avut doar resorturi politice, ci ╚Öi religioase.

Aceast─â idee str─âbate ├«ntreaga carte. Consider c─â este o sc─âpare important─â a c─âr╚Ťii faptul c─â, de pild─â, nu s├«nt indicate argumentele prin care I. B─âlan, cu ocazia conferin╚Ťei episcopilor greco-catolici de la 17 iunie 1948, a vorbit despre ÔÇ×semnifica╚Ťia profund religioas─â a unirii cu Roma din 1700ÔÇť (p. 123). Acest lucru ar fi diminuat argumentul simetriei invocat public de autorit─â╚Ťi ╚Öi pe la col╚Ťuri de unii membri ai ierarhiei ortodoxe ╚Öi care, din p─âcate, e prezent chiar ╚Öi ast─âzi ├«n memoria public─â: repararea unui act politic (unificarea din 1700) se face tot cu mijloace politice (revenirea din 1948); a╚Öa cum actul politic de la 1700 a produs suferin╚Ť─â (e vorba despre ╚Ť─âranii ╚Öi preo╚Ťii ardeleni ╚Öi de revoltele anticatolice din 1740-1770), tot astfel actul politic de la 1948 a rezultat ├«n suferin╚Ť─â (├«nchisoare, urm─ârire informativ─â ├«ntre 1948-1989). Or, ceea ce ╚Ötim este c─â nici o suferin╚Ť─â nu trebuie uitat─â, indiferent de c├«t de aproape ori de departe se afl─â fa╚Ť─â de noi pe scara timpului. Nu spun neap─ârat c─â se cuvine comemorat─â, dar ├«n mod sigur nu trebuie uitat─â.

├Än sf├«r╚Öit, cartea ofer─â un r─âspuns la marea ├«ntrebare privind rolul BOR ├«n samavolnicia de la 1948. Autoarele ne ├«ncredin╚Ťeaz─â (nu o singur─â dat─â) c─â ÔÇ×nu Biserica Ortodox─â a planificat ╚Öi organizat ┬źlichidarea prin unificare┬╗: aceasta a fost o inginerie social─â stalinist─â cu grave consecin╚Ťe p├«n─â ast─âziÔÇť (p. 39). De pild─â, plasarea episcopilor greco-catolici supravie╚Ťuitori ai Sighetului ├«n m─ân─âstiri ortodoxe, precum ╚Öi mijlocirea comunic─ârii dintre stat ╚Öi ei prin ierarhi ortodoc╚Öi era menit─â s─â creeze impresia c─â BOR era promotorul acestei reveniri (p. 162). Mai afl─âm unele gesturi de curtoazie. De pild─â, c─âlug─âri ortodoc╚Öi care asigurau clandestin coresponden╚Ťa episcopilor re╚Ťinu╚Ťi la C─âld─âru╚Öani, ceea ce, dup─â interceptare, a atras arestarea acestora (p. 166) sau participarea ob╚Ötii monahale la slujba de ├«nmorm├«ntare a episcopului B─âlan (p. 213). Pentru istoricul C. Vasile, acesta pare un adev─âr par╚Ťial; aspectele dureroase s├«nt tratate cu ÔÇ×precau╚Ťie ╚Öi sfial─âÔÇť pentru c─â ÔÇ×susceptibilit─â╚Ťile Patriarhiei Ortodoxe ÔÇô partener al Sf. Scaun la succesul vizitei papale ÔÇô se cuveneau menajateÔÇť.

Nicolae Dr─âgu┼čin, doctor ├«n filozofie, este lector universitar la Universitatea Cre┼čtin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure┼čti.

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.