Gîndire și baze neurale

Gîndire și baze neurale jpeg

O descoperire major─â a ╚Ötiin╚Ťelor cognitive din zilele noastre o reprezint─â faptul c─â mintea omului este ├«ntrupat─â (embodied, ├«n englez─â). Aceasta nu ├«nseamn─â adev─ârul evident potrivit c─âruia orice om are nevoie de un trup pentru a-╚Öi desf─â╚Öura procesele g├«ndirii. Ci este afirma╚Ťia ├«ndr─âznea╚Ť─â c─â structura ra╚Ťiunii ├«nse╚Öi provine din detaliile ├«ntrup─ârii omului: acelea╚Öi mecanisme neurale ╚Öi cognitive care ne permit s─â sim╚Ťim ╚Öi s─â ne mi╚Öc─âm ÔÇô sistemul senzorial-motor, cu alte cuvinte ÔÇô creeaz─â totodat─â sistemele conceptuale ╚Öi modurile noastre de g├«ndire. Lingvistul George Lakoff ╚Öi filosoful Mark Johnson, ambii profesori universitari americani, afirm─â, ├«n volumul Philosophy in the Flesh, c─â orice opera╚Ťiune mental─â care implic─â manipularea de concepte necesit─â ca structurile neurale ale creierului s─â desf─â╚Öoare aceast─â activitate. Deci arhitectura re╚Ťelei neurale determin─â ce concepte ai la dispozi╚Ťie ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, tipul de opera╚Ťiuni mentale de care e╚Öti ├«n stare. Ceea ce omul experimenteaz─â ca form─â particular─â de g├«ndire ra╚Ťional─â este, de fapt, computa╚Ťie neural─â realizat─â de configura╚Ťii specifice de neuroni.

Aceste configura╚Ťii depind de cei trei factori binecunoscu╚Ťi: mo╚Ötenirea genetic─â, interac╚Ťiunea cu mediul ╚Öi educa╚Ťia, ├«n care ultimii doi se ├«mpletesc ├«n mod constant ╚Öi se grefeaz─â pe primul. Interac╚Ťiunea cu mediul sau ceea ce omul experimenteaz─â ├«n mod direct, prin via╚Ťa de zi cu zi, are efecte c├«t se poate de concrete la nivel celular, dup─â cum demonstreaz─â o descoperire din neurologie la care profesorul Lakoff face referire ├«ntr-o conferin╚Ť─â din 2012, ╚Ťinut─â la deschiderea festivalului Big Ideas Fest din Half Moon Bay, California.

├Än 1996, ├«ntr-un laborator de neuro╚Ötiin╚Ť─â din Parma, Italia, o echip─â de cercet─âtori condus─â de profesorul Rizzolatti lucra la identificarea exact─â a acelor configura╚Ťii de neuroni care se activeaz─â ├«n diverse sarcini motorii executate de o maimu╚Ť─â macac. Craniul ei avea implanta╚Ťi, ├«n ariile motorii ╚Öi pre-motorii, senzori conecta╚Ťi la computere pe al c─âror monitor activitatea cerebral─â era convertit─â ├«n imagini ╚Öi sunete, deci era cartografiat─â. Este cunoscut faptul c─â orice mi╚Öcare, oric├«t de simpl─â, at├«t la om, c├«t ╚Öi la primate, este executat─â la ordinul ariei motorii, dar planificarea se face ├«n aria pre-motorie. Maimu╚Ťa macac din experiment a decojit banane ╚Öi alune, le-a m├«ncat, a apucat obiecte ╚Öi le-a dat drumul ╚Öi a╚Öa mai departe, iar cercet─âtorii au cartografiat neuronii implica╚Ťi ├«n fiecare activitate.

├Äntr-o zi, un cercet─âtor a ie╚Öit ├«n pauza de pr├«nz, iar c├«nd s-a ├«ntors a luat o banan─â ╚Öi a ├«nceput s─â o decojeasc─â. Atunci a auzit computerul f─âc├«nd clic-clic-clic, indic├«nd c─â neuronii din creierul maimu╚Ťei se activaser─â, numai c─â ea nu m├«nca nimic, se uita la el. Astfel au fost descoperi╚Ťi neuronii-oglind─â: circuitele cerebrale care devin active c├«nd facem un lucru se activeaz─â ╚Öi atunci c├«nd vedem pe altcineva f─âc├«nd acel lucru. (├Än parantez─â fie spus, foarte interesant este ╚Öi c─â ace╚Öti neuroni s├«nt conecta╚Ťi la ariile asociate cu emo╚Ťiile, astfel explic├«ndu-se de ce ne d─âm seama dac─â cineva sufer─â sau e fericit. Avem astfel demonstrat─â baza fizic─â a empatiei, a capacit─â╚Ťii de a recunoa╚Öte ├«n cel─âlalt emo╚Ťiile pe care le exprim─â.)

Un alt fenomen interesant este c─â neuronii-oglind─â se activeaz─â numai c├«nd recunoa╚Ötem ceea ce vedem, dac─â activitatea este una fireasc─â lumii: dac─â, de exemplu, vedem pe cineva b─âg├«ndu-╚Öi banana ├«n ureche ├«n loc s─â o m─ân├«nce, neuronii nu se mai activeaz─â. Aceasta ├«nseamn─â c─â s├«ntem fizic conecta╚Ťi la lume doar prin ac╚Ťiunile normale, fire╚Öti, ceea ce sugereaz─â c─â mediul nu e numai ├«n jurul nostru, ci se prelunge╚Öte ╚Öi ├«n noi. Mai mult: acea parte a creierului care devine activ─â ├«n momentul ├«n care faci un lucru se activeaz─â ╚Öi atunci c├«nd doar ├«╚Ťi imaginezi c─â faci acel lucru. Cu alte cuvinte, dac─â ├«╚Ťi mi╚Öti m├«na sau doar ├«╚Ťi imaginezi c─â o mi╚Öti, acelea╚Öi arii cerebrale implicate ├«n mi╚Öcare se activeaz─â; dac─â vezi marea sau doar ╚Ťi-o imaginezi, acelea╚Öi arii vizuale s├«nt folosite.

Acela╚Öi lucru este valabil, spune Lakoff invoc├«nd studiile de imagistic─â prin rezonan╚Ť─â magnetic─â func╚Ťional─â, atunci c├«nd ne amintim sau c├«nd vis─âm; ├«n clipa ├«n care auzim un mesaj vorbit ╚Öi ├«i descifr─âm sensul, a╚Öadar c├«nd ├«l ├«n╚Ťelegem, ├«n creier are loc, tot a╚Öa, o simulare a ceea ce ├«n╚Ťelegem. Aceasta ├«nseamn─â c─â, de exemplu, atunci c├«nd ├«n╚Ťelegi poezia unui poet sau tabloul unui pictor, te conectezi (prin neuronii-oglind─â) cu autorii prin faptul c─â tu experimentezi cerebral ceea ce ei au descris.

Aceste descoperiri s├«nt confirmate categoric de datele ob╚Ťinute ├«n abordarea neurologic─â a procesului de comunicare stabilit ├«ntre un vorbitor ╚Öi un ascult─âtor. ├Äntr-o conferin╚Ť─â din 2016, expertul ├«n neuro╚Ötiin╚Ť─â Uri Hasson descrie experimentele efectuate ├«n laboratorul s─âu din Princeton ├«n care, prin folosirea tehnicii imagistice computerizate, urm─âre╚Öte s─â surprind─â ce se ├«nt├«mpl─â ├«n creierul omului ├«n timpul comunic─ârii. Una dintre concluziile absolut fascinante este c─â, de╚Öi producerea vorbirii ╚Öi ├«n╚Ťelegerea acesteia s├«nt dou─â procese foarte diferite, tiparul activit─â╚Ťii neurale din ariile implicate ├«n ├«n╚Ťelegerea povestirii la care e atent ascult─âtorul tinde s─â se alinieze tiparului activit─â╚Ťii neurale din ariile implicate ├«n producerea povestirii pe care o spune povestitorul. Ba mai mult, alinierea este cu at├«t mai similar─â cu c├«t mesajul este ├«n╚Ťeles mai bine! Cu alte cuvinte, peisajul mental al ascult─âtorului devine una cu peisajul mental al vorbitorului ├«n cazul fericit ├«n care ceea ce se ├«n╚Ťelege corespunde exact cu sensul mesajului. Invers, cele dou─â peisaje nu corespund c├«nd mesajul este ├«n╚Ťeles gre╚Öit. Iat─â, atunci, c─â expresia referitoare la dou─â persoane care ÔÇ×s├«nt pe aceea╚Öi lungime de und─âÔÇŁ nu este doar o metafor─â bazat─â pe realit─â╚Ťile din tehnic─â ╚Öi tehnologie, ci o descriere exact─â a activit─â╚Ťii electrice a dou─â creiere care rezoneaz─â. La propriu.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â pe lingvistic─â american─â.

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.