Timpul metamorfozei

18 mai 2020
Timpul metamorfozei jpeg

Încercînd să-și îndepărteze cu maliție amantul, Veta îi spune lui Chiriac, mimînd glaciațiunea: „Învățul are și dezvăț” și provocînd în personajul caragialian un tumult patetic: „Dezvăț? Lesne din gură!”.

Replica lui Chiriac pare un soi de motto a ceea ce trăim cu toții azi. Criza mondială prin care trecem ne-a impus, în forță, un exercițiu de adaptare și schimbări radicale de comportament social, într-o perioadă extrem de scurtă. De la o zi la alta, a trebuit să ne transformăm obiceiurile cotidiene, să le ajustăm pînă la schimonosire și, mai mult, să ne dezbărăm de vechile obișnuințe pentru a face față noii situații – statul în casă, despre care Woody Allen spunea, într-un interviu recent acordat revistei Le Point, că „nu merită nici măcar un scenariu de film”.

După două luni în care, psihic și fizic, am fost obligați să ne acomodăm rapid condițiilor stării de urgență, viața nu revine la normalitatea ei de dinainte, ci, din contra, ne provoacă la noi lecții pe care va trebui să le învățăm și să ni le însușim ca pe un alt mod de viață. Și nu e vorba doar de obligativitatea purtării măștii în spații închise, ci și de un arsenal de reguli care vizează o transformare radicală a interacțiunii sociale. De la „1,5 metri” pînă la cum vom accesa meniurile din restaurante, o gamă întreagă de detalii, neobservate înainte, azi devin stridente semnale de alarmă.

Dacă în planul imaginar al lui Kafka, transformarea lui Gregor Samsa în insectă se petrece peste noapte, cum stau lucrurile în plan real?

Care este ritmul în care oamenii se pot adapta unei schimbări și de cît timp avem nevoie pentru a ne dezbăra de obiceiuri sau rutine și de a putea asimila noi conduite? Și, mai ales, ce sîntem dispuși să supunem metamorfozei?

În anii ’50, Maxwell Maltz, chirug plastician, observase un anumit tipar temporal al acceptării transformărilor, în rîndurile pacienților săi. În urma operațiilor estetice sau al amputărilor, timpul mediu în care un pacient ajungea să-și accepte noua înfățișare/condiție era de 21 de zile. Experimentînd el însuși noi obiceiuri, Maltz a ajuns la concluzia că, într-adevăr, comportamentul uman se ajustează unor schimbări în curs de trei săptămîni. Ideea a fost popularizată mai ales prin cartea sa, care a făcut furori, Psiho-cibernetica, publicată în 1960, în care Maltz își susține, empiric, teoria: „E nevoie de cel puțin 21 de zile pentru a dizolva mental o imagine și pentru a face loc uneia noi”.

Este oare adevărat? Ai nevoie de doar trei săptămîni pentru a te dezvăța de un obicei vechi sau de a asimila unul nou?

Deși, inițial, teoria chirurgului a fost primită cu entuziasm, un studiu publicat în 2009, în European Journal of Social Psychology, îl contrazice. Phillippa Lally, cercetător în psihologie la University College of London, afirmă în acest studiu că, pentru a asimila noi deprinderi, sînt necesare, de fapt, cel puțin 66 de zile.

Studiul s-a bazat pe experiența a 96 de oameni care, timp de 12 săptămîni, au încercat să-și formeze noi obiceiuri: să bea o sticlă de apă în timpul mesei, să facă sport 15 minute înaintea cinei etc. Concluzia a fost că, în medie, e necesară o perioadă de cel puțin două luni pînă cînd un nou obicei devine ceva firesc și asimilat. Însă, menționează studiul, această perioadă poate fi foarte bine și mult mai lungă, de peste 200 de zile – depinzînd de „circumstanțe, motivație și de capacitatea fiecăruia de a-și însuși schimbările”.

Bineînțeles, în cazul realității de azi, sau mai bine zis al „noii” normalități, cînd roata schimbărilor este în plină mișcare, nu ne putem da încă seama dacă și cît ne-am putut dezvăța cu adevărat de vechi obiceiuri și cît am asimilat unele noi – ca, de pildă, păstrarea unei distanțe reglementare. Nu știm nici cît ne-au sedus acele deprinderi tehnologice care și-au dovedit din plin eficiența, precum tele-munca sau tele-medicina (în unele țări chiar tele-educația) și dacă le vom asimila în viitor ca pe un nou mod de viață.

Un lucru este însă cert. Chiar dacă o criză e întotdeauna însoțită de schimbări – iar pandemia a fost un accelerator al schimbărilor – și chiar dacă am renunțat extrem de rapid la libertate, cele două luni de carantină ne-au făcut să înțelegem că libertatea nu este un „obicei” și nu este o „deprindere”. Este un principiu. Și, chiar dacă pentru o perioadă am „tradus” acest principiu prin bizarul verb al limbii franceze „défendre” (care înseamnă și „a apăra”, dar și „a interzice”), în izolare ne-am dat seama că, deși trăim un timp al metamorfozelor, odată învățată, libertatea nu mai are dezvăț. Și nu poate fi metamorfozată.

Foto: wikimedia commons

p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Putin semnează vineri tratatele de anexare. Țările care au furnizat Ucrainei cele mai multe arme
Prăbușirea „buzunarului” Lîman ar putea permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Oblastului Lugansk și în zona Severodonețk-Lysychansk.
Ce va face Putin după anexarea teritoriilor ucrainiene ocupate?
Putin este încolţit. Este părăsit şi de aliaţii săi fideli, Turcia, China, India, Serbia, Kazahstan, care nu vor recunoaşte rezultatele referendumurilor de aderare la Federaţia Rusă a teritoriilor ocupate. Şi nici militar sau economic nu ajută Rusia.
politist local
„Cel mai zelos“ polițist local din România, reținut. Dădea amenzi pentru fapte inventate
Un polițist local din Dumbrăvița, județul Timiș (una dintre cele mai bogate comune din România), a fost reținut pentru 24 de ore, fiind acuzat că a aplicat zeci de amenzi pentru fapte inventate.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.