Infodemia „salvează” România

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Discursul anti Occident – interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU jpeg

„Luaţi un ziar. Luaţi nişte foarfeci. Alegeţi din acest ziar un articol de lungimea pe care intenţionaţi s-o daţi poemului dumneavoastră. Decupaţi articolul. Decupaţi apoi cu grijă fiecare dintre cuvintele care alcătuiesc acel articol şi puneţi-le într-un sac. Scuturaţi uşor. Scoateţi apoi fiecare tăietură una după alta. Copiaţi cu conştiinciozitate în ordinea în care au ieşit din sac. Poemul o să semene cu dumneavoastră. Şi iată-vă: un scriitor nesfîrşit de original şi de o sensibilitate fermecătoare, deşi neînţeleasă de vulg.” Aceasta este rețeta lui Tristan Tzara pentru a compune un poem dadaist.

Pentru a compune un articol infodadaist, se procedează cam la fel. Doar că toate operațiunile de cut, copy & paste se fac electronic.

Mai există și altfel de diferențe între un poem dadaist și un articol infodadaist. Iar cea esențială este că un poem, fie el și dadaist, va fi citit întotdeauna integral. Ceea ce nu se poate spune decît arareori despre un articol de presă, fie acesta și infodadaist.

Pe vremea cînd se potcoveau edițiile print ale ziarelor cu 99 de ocale de fier tipografic și tot săreau pînă la chioșcurile de presă, statisticile spuneau că un titlu bun îi face pe cam șase din oameni din zece să citească și chapeau-ul, iar un chapeau bun îi face pe doi-trei din cei zece care citesc chapeau-ul să se uite și pe text (dar nu pe tot textul). În final, cei care parcurgeau un text pînă la capăt erau mai puțin de unul din cei douăzeci cărora le cădeau ochii pe titlul unui articol (cam 5%, vasăzică).

Azi, însă, deși fierul tipografic încă se mai încălzește uneori, relevant este click-ul: cîte click-uri de unici, cîte de vizite ale unicului, cîte de afișări pe vizită. Iar lupta este feroce: cititorul nu mai vede titlul în ziarul pe hîrtie deja cumpărat, ci undeva, aiurea, gratis, în imensitatea www-ului. Dacă cititorul este deja pe site-ul unei publicații, i-a și plătit cîțiva firfirei: a dat primul click pe adresa virtuală a publicației, a fost înregistrat ca „unic” (de unde și dorința celor care întocmesc bugetele la început de an: „Mulți, dar unici”). Dacă, însă, este pe o rețea socială, simpla vedere a titlului nu echivalează cu un click. Și, cum nevoia te învață, editorii au inventat „click bait”-ul: titlul-momeală pentru unici.

Așadar, pelicanul sau babița? Mai degrabă pîlnia și Stamate sau de ce articolele de fake news nu pot fi în mod real combătute.

Un mic experiment pe care l-am făcut – colînd informații neverificate și unele evident false, ambalîndu-le într-o știre ca fiind reale și infirmate abia în post-scriptum – arată că titlul a ajuns o instituție în sine, total separată de corpul articolului jurnalistic.

Pasul 1 al experimentului: se compune un titlu care spune că spitalele de stat dau bani aparținătorilor celor decedați pentru a accepta ca drept cauză a morții să fie trecut COVID-19 (chiar cînd mortul a fost lovit de mașină, să zicem).

Pasul 2 al experimentului: se compune știrea (care indică o singură sursă – o discuție cu un prieten anonim), în care apare o a doua informație esențială – la fiecare mie de morți de coronavirus în România, Uniunea Europeană „recompensează” statul cu un miliard de euro (sursa – același prieten).

Pasul 3 al experimentului: la finalul „știrii” se adaugă un P.S. care demontează informațiile anterioare (sursa: Comisia Europeană).

Pasul 4 al experimentului: știrea se aruncă pe Facebook.

Pasul 5 al experimentului: cititorii care consideră informațiile reale postează comentarii apreciative; dimpotrivă, cei care o iau drept fake news înjură autorul.

Pasul 6 al experimentului: puși în fața existenței P.S.-ului de la finalul „știrii”, ambele categorii de cititori admit că nu au citit decît titlul și poate încă un paragraf; toți, însă, la unison, acuză un titlu înșelător.

Concluzia? Aceeași ca a lui Tzara: articolul infodadaist este „nesfîrşit de original şi de o sensibilitate fermecătoare, deşi neînţeleasă de vulg”. Însă share-uit, cu efecte hiperdadaiste.

Cătălin Prisacariu este jurnalist, redactor-șef adjunct la Newsweek România.

973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.