Infodemia „salvează” România

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Discursul anti Occident – interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU jpeg

„Luaţi un ziar. Luaţi nişte foarfeci. Alegeţi din acest ziar un articol de lungimea pe care intenţionaţi s-o daţi poemului dumneavoastră. Decupaţi articolul. Decupaţi apoi cu grijă fiecare dintre cuvintele care alcătuiesc acel articol şi puneţi-le într-un sac. Scuturaţi uşor. Scoateţi apoi fiecare tăietură una după alta. Copiaţi cu conştiinciozitate în ordinea în care au ieşit din sac. Poemul o să semene cu dumneavoastră. Şi iată-vă: un scriitor nesfîrşit de original şi de o sensibilitate fermecătoare, deşi neînţeleasă de vulg.” Aceasta este rețeta lui Tristan Tzara pentru a compune un poem dadaist.

Pentru a compune un articol infodadaist, se procedează cam la fel. Doar că toate operațiunile de cut, copy & paste se fac electronic.

Mai există și altfel de diferențe între un poem dadaist și un articol infodadaist. Iar cea esențială este că un poem, fie el și dadaist, va fi citit întotdeauna integral. Ceea ce nu se poate spune decît arareori despre un articol de presă, fie acesta și infodadaist.

Pe vremea cînd se potcoveau edițiile print ale ziarelor cu 99 de ocale de fier tipografic și tot săreau pînă la chioșcurile de presă, statisticile spuneau că un titlu bun îi face pe cam șase din oameni din zece să citească și chapeau-ul, iar un chapeau bun îi face pe doi-trei din cei zece care citesc chapeau-ul să se uite și pe text (dar nu pe tot textul). În final, cei care parcurgeau un text pînă la capăt erau mai puțin de unul din cei douăzeci cărora le cădeau ochii pe titlul unui articol (cam 5%, vasăzică).

Azi, însă, deși fierul tipografic încă se mai încălzește uneori, relevant este click-ul: cîte click-uri de unici, cîte de vizite ale unicului, cîte de afișări pe vizită. Iar lupta este feroce: cititorul nu mai vede titlul în ziarul pe hîrtie deja cumpărat, ci undeva, aiurea, gratis, în imensitatea www-ului. Dacă cititorul este deja pe site-ul unei publicații, i-a și plătit cîțiva firfirei: a dat primul click pe adresa virtuală a publicației, a fost înregistrat ca „unic” (de unde și dorința celor care întocmesc bugetele la început de an: „Mulți, dar unici”). Dacă, însă, este pe o rețea socială, simpla vedere a titlului nu echivalează cu un click. Și, cum nevoia te învață, editorii au inventat „click bait”-ul: titlul-momeală pentru unici.

Așadar, pelicanul sau babița? Mai degrabă pîlnia și Stamate sau de ce articolele de fake news nu pot fi în mod real combătute.

Un mic experiment pe care l-am făcut – colînd informații neverificate și unele evident false, ambalîndu-le într-o știre ca fiind reale și infirmate abia în post-scriptum – arată că titlul a ajuns o instituție în sine, total separată de corpul articolului jurnalistic.

Pasul 1 al experimentului: se compune un titlu care spune că spitalele de stat dau bani aparținătorilor celor decedați pentru a accepta ca drept cauză a morții să fie trecut COVID-19 (chiar cînd mortul a fost lovit de mașină, să zicem).

Pasul 2 al experimentului: se compune știrea (care indică o singură sursă – o discuție cu un prieten anonim), în care apare o a doua informație esențială – la fiecare mie de morți de coronavirus în România, Uniunea Europeană „recompensează” statul cu un miliard de euro (sursa – același prieten).

Pasul 3 al experimentului: la finalul „știrii” se adaugă un P.S. care demontează informațiile anterioare (sursa: Comisia Europeană).

Pasul 4 al experimentului: știrea se aruncă pe Facebook.

Pasul 5 al experimentului: cititorii care consideră informațiile reale postează comentarii apreciative; dimpotrivă, cei care o iau drept fake news înjură autorul.

Pasul 6 al experimentului: puși în fața existenței P.S.-ului de la finalul „știrii”, ambele categorii de cititori admit că nu au citit decît titlul și poate încă un paragraf; toți, însă, la unison, acuză un titlu înșelător.

Concluzia? Aceeași ca a lui Tzara: articolul infodadaist este „nesfîrşit de original şi de o sensibilitate fermecătoare, deşi neînţeleasă de vulg”. Însă share-uit, cu efecte hiperdadaiste.

Cătălin Prisacariu este jurnalist, redactor-șef adjunct la Newsweek România.

p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.

Adevarul.ro

Vladimir Putin la petrecerea din Piața Roșie din Moscova dupa anexarea regiunilor din Ukraina FOTO EPA EFE (3) jpg
Rusia poate scăpa de destrămare numai dacă îl va înlătura pe Putin de la conducere, susține șeful GUR
Rusia încă mai poate ieși din război fără a se destrăma. Pentru asta, Vladimir Putin trebuie să fie înlăturat de la conducere, crede directorul Serviciului de Informații Militare al Ucrainei
taul mare rosia jpeg
Cum arată fisura din barajul de la Roșia Montană. A fost chemat un expert pentru o soluție tehnică
Situația la Roșia Montană continuă să fie critică. La fața locului a ajuns și secretarul de stat Raed Arafat. A fost chemat un expert pentru a oferi o soluție tehnică.
Alexandru Arșinel, înmormântare
Alexandru Arșinel a fost înmormântat la Cimitirul Bellu
Alexandru Arșinel a fost înmormântat duminică, 2 octombrie, la Cimitirul Bellu.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.