ÔÇ×Li se fac regulat probleme profesorilor care ├«ndr─âznesc s─â vorbeasc─â ├«n clas─â despre BiblieÔÇť ÔÇô interviu cu Fran├žois BOESPFLUG

Publicat în Dilema Veche nr. 833 din 6 - 12 februarie 2020
ÔÇ×Li se fac regulat probleme profesorilor care ├«ndr─âznesc s─â vorbeasc─â ├«n clas─â despre BiblieÔÇť ÔÇô interviu cu Fran├žois BOESPFLUG jpeg

Fran├žois B┼ôspflug, profesor emerit de istoria religiilor la Facultatea de Teologie din Strasbourg, eminent specialist ├«n iconografie cre╚Ötin─â ╚Öi imagine religioas─â, a vizitat Bucure╚Ötiul ├«n prim─âvara anului trecut. Cu acest prilej, profesorul B┼ôspflug mi-a acordat un lung interviu din care redau aici un fragment. (Anca Manolescu)

Domnule profesor, interveni┼úi adesea ├«n chestiuni religioase de actualitate. ├Än volumul colectiv Lettres ├á Dieu, ÔÇ×scrisoareaÔÇŁ dumneavoastr─â men┼úioneaz─â actele brutale comise ├«n numele lui Dumnezeu, intoleran┼ú─â, ucideri, persecu┼úii. ┼×i, ├«n raport cu aceast─â utilizare a Lui, declara┼úi pe bun─â dreptate c─â v─â sim┼úi┼úi ÔÇ×ateuÔÇŁ.

Dar îi vorbesc lui Dumnezeu. Mă adresez tocmai Lui.

├Äntr-adev─âr. ┼×i ad─âuga┼úi c─â El ar fi primul care s─â refuze asemenea acte, c─â El ├«nsu┼či ar fi ÔÇ×ateuÔÇŁ ├«n raport cu ele. Unii filozofi religio┼či, Nikolai Berdiaev ori Simone Weil, de pild─â, au vorbit despre un ÔÇ×ateism purificatorÔÇŁ, care denun┼ú─â concep┼úia unui Dumnezeu caracterizat prin putere opresiv─â, prin categorii mundane. P─ârintele Scrima a ┼úinut ├«n Liban, la Universitatea Saint-Joseph un curs privind ÔÇ×func┼úia critic─â a credin┼úeiÔÇŁ. Crede┼úi c─â modernitatea t├«rzie poate ├«ncuraja, spiritual ┼či intelectual, un asemenea ÔÇ×ateism purificatorÔÇŁ chiar mai mult dec├«t epocile anterioare?

A┼č spune c─â ambele, tradi┼úia ┼či modernitatea t├«rzie, ├«┼či au contribu┼úia lor la aceast─â atitudine critic─â. Dumnezeu cere ├«ntotdeauna de la credincios altceva dec├«t o situare pasiv─â. Modernitatea t├«rzie stimuleaz─â atitudinea lucid─â, dar dezvolt─â de asemenea ├«n om o posibilitate a revoltei. Eu aflu atitudinea libert─â┼úii critice ┼či credincioase ÔÇô critic─â pentru c─â e credincioas─â ÔÇô la confluen┼úa ├«ntre cele dou─â surse: tradi┼úie cre┼čtin─â ┼či modernitate t├«rzie. Dumnezeu ne elibereaz─â ┼či asum postulatul c─â El merge p├«n─â acolo ├«nc├«t iube┼čte acea libertate a noastr─â de a lua distan┼ú─â pentru a reveni ├«n mod liber la El. Fiindc─â Dumnezeu crede ├«n om ┼či ├«n demnitatea lui, El nu poate iubi dec├«t aceast─â capacitate proprie omului de a se ├«ndrepta spre El numai din deplina lui voie. Iar deplina voie presupune distan┼ú─â.

Laicitatea ├«ns─â┼či, spunea undeva P─ârintele Scrima, poate fi privit─â ca o expresie a acestei libert─â┼úi umane pe care Dumnezeu o respect─â.

Tocmai. Iată de ce reunesc cele două curente. Fiindcă laicitatea poate fi socotită drept o atmosferă mai favorabilă libertăţii decît tradiţia înţeleasă în sens oprimant.

Încurajează Biserica Catolică, astăzi, libertatea credinciosului? Ce impresie aveţi în această privinţă?

A┼č vorbi despre nelini┼čtea surd─â ÔÇô ┼či nu s├«nt singurul care o resimt ÔÇô ├«n fa┼úa unei lente mi┼čc─âri de dezinteres pentru via┼úa intelectual─â, pentru exigen┼úa intelectual─â, pentru munca intelectual─â. Cre┼čterea antiintelectualismului, chiar de la ├«ncheierea Concliului Vatican II, nu ├«nceteaz─â s─â se accentueze, fenomen deja denun┼úat de altfel de c─âtre oameni care au o autoritate mult mai mare dec├«t am eu, de pild─â istoricul Ren├ę R├ęmond. Care ├«n dou─â c─âr┼úi succesive a avertizat Biserica Fran┼úei c─â risc─â s─â provoace un soi de nep─âsare fa┼ú─â de angajarea intelectual─â ÔÇô bine├«n┼úeles ├«n numele devotamentului, al aten┼úiei fa┼ú─â de oamenii simpli, etc. Or ast─âzi, cu toate problemele migra┼úiei, acest argument a atins un soi de pozi┼úie dominant─â. Ceea ce face ca statutul intelectualilor ├«n Biseric─â s─â fie, dup─â p─ârerea mea, foarte cobor├«t ├«n raport cu ceea ce era el odinioar─â. Iat─â, de pild─â, cazul P─ârintelui Congar care nu ├«┼či ├«nchipuia c─â va merge la Conciliul Vatican II ├«n calitate de expert. Dar Conciliul nu se putea reuni ├«n absen┼úa exper┼úilor, iar P─ârintele Congar consulta el ├«nsu┼či al┼úi exper┼úi pentru anumite chetiuni precise. Era o colaborare vital─â pentru via┼úa Bisericii. Ast─âzi ai impresia c─â numero┼či responsabili ai Bisericii socotesc c─â, din momentul c├«nd s├«nt episcopi, posed─â, prin func┼úie, un har atotcuprinz─âtor. Inclusiv capacitatea de a judeca valoarea artistic─â a unui crucifix al─âturi de calitatea lui religioas─â. ├Äntr-o carte care va ap─ârea ├«n cur├«nd, ├«mi ├«ng─âdui s─â spun c─â g─âsesc regretabil faptul c─â Papa ├«i consult─â at├«t de pu┼úin pe speciali┼čti ai artei sacre care lucreaz─â de mul┼úi ani ├«n domeniu. Regretabil iar─â┼či c─â s├«nt at├«┼úia episcopi ┼či arhiepiscopi care, atunci c├«nd e vorba de construirea unor noi biserici, se str─âduiesc s─â prind─â din urm─â, ├«n proiectul lor, modernitatea cea mai recent─â, ceea ce nu are nici o pertinen┼ú─â. Aceea┼či atitudine se v─âde┼čte ├«n multe domenii.

Mai e adev─ârat ┼či c─â, ast─âzi, Biserica favorizeaz─â asumarea de responsabilit─â┼úi din partea unor oameni care au o anumit─â suprafa┼ú─â politic─â, o capacitate de prezen┼ú─â. Intelectualii de meserie, cei care s├«nt cu adev─ârat ceasornicari ai g├«ndirii, ai expresiei s├«nt socoti┼úi ni┼čte st├«njenitori pu┼či mereu pe f─âcut critici. E preferabil s─â se scape de ei. Spun asta nu fiindc─â s├«nt ├«ngrijorat pentru mine, ci fiindc─â s├«nt ├«ngrijorat pentru Biserica mea.

├Ämi ├«ng─âdui s─â v─â pun acum c├«teva ├«ntreb─âri privind iconografia, domeniul dumneavoastr─â de specialitate. Cu prilejul scandalului ├«n jurul caricaturilor lui Mahomed, a┼úi vorbit despre necesitatea unei culturi a imaginii religioase care s─â se adreseze nu numai credincio┼čilor, ci ┼či societ─â┼úii ├«n ansamblul ei. Ce beneficiu ar aduce ea vie┼úii laolalt─â?

Ceea ce e ├«n joc aici e curiozitatea pentru cel─âlalt. Dac─â vreau s─â iau seama la cel─âlalt, am nevoie s─â cunosc imaginile care ├«i exprim─â credin┼úa ┼či imaginile care i-o revolt─â, i-o r─ânesc. E o pagin─â din Charlie Hebdo care mi s-a p─ârut insuportabil─â ┼či, v─âz├«nd-o, am f─âcut imediat o postfa┼ú─â la a treia edi┼úie a c─âr┼úii mele Dieu et ses images. ├Än acea pagin─â, Dumnezeu e figurat purt├«nd o carabin─â, cu s├«nge pe ve┼čm├«nt, fugind, iar Charlie Hebdo zice: ÔÇ×Dumnezeu fuge de la locul fapteiÔÇŽÔÇť. G─âsesc aceast─â imagine de o insolen┼ú─â, de o stupiditate nemaipomenite! Am spus-o public. Ei, de atunci, am avut dreptul pe web la oc─âri, la st├«lpul infamieiÔÇŽ

Or, trebuie s─â tr─âim ├«n bun─â ├«n┼úelegere cu aproapele nostru, cunosc├«ndu-i imaginile, respect├«ndu-i concep┼úiile ├«n privin┼úa lor. O carte precum Le droit au blasph├Ęme e o abera┼úie ├«n istoria civiliza┼úiilor. Pentru mine, care timp de dou─âzeci ┼či cinci de ani am predat istoria comparat─â a religiilor la Universitatea din Strasbourg, a publica o carte despre dreptul la blasfemie reprezint─â un enorm nonsens. Ceea ce nu intr─â ├«n contradic┼úie cu afirma┼úia mea de adineauri privind dreptul de a te situa ├«n distan┼ú─â fa┼ú─â de Dumnezeu. Nu. Una este s─â-l injuriezi pe Dumnezeu prezent ├«n alte con┼čtiin┼úe ┼či cu totul altceva este s─â iei o distan┼ú─â, ├«n propria con┼čtiin┼ú─â, fa┼ú─â de Dumnezeu.

A┼úi vorbit chiar despre o ÔÇ×etic─â social─â a imaginiiÔÇť care ar fi, ne├«ndoielnic, foarte util─â. Dar cum ar putea fi ea realizat─â?

Am f─âcut anumite propuneri ierarhiei Bisericii, ca ┼či puterii politice. Trebuie s─â ┼úinem seama c─â tr─âim ├«ntr-o societate a Internetului unde orice imagine poate atinge un nivel de  difuzare/receptare uria┼č. S-ar putea crea Observatoare interreligioase ori interetnice ale problemei imaginii. Mi se pare c─â e urgent s─â se creeze un Observator care s─â emit─â, cu autoritate, declara┼úii interconfesionale privind anumite imagini aflate ├«n circula┼úie. Care, ├«n primul r├«nd, s─â le stocheze, s─â le analizeze, s─â le judece etc. At├«ta vreme c├«t o asemenea instan┼ú─â nu va fi considerat─â o necesitate a vie┼úii sociale, m─â tem c─â produc┼úia de imagini va merge ├«n toate direc┼úiile ┼či c─â vom asista la excese periculoase, nocive ├«n acest domeniu.

Cum se poate institui o autoritate destul de larg recunoscut─â pentru a prezida disciplina imaginii? Societ─â┼úii occidentale nu ├«i mai e familiar─â cultura religioas─â, cre┼čtin─â. ├Äntr-un interviu cu P─ârintele Claude Geffr├ę privind proiectul de a introduce studiul religiosului ├«n ┼čcolile franceze, el spunea c─â prima problem─â e lipsa profesorilor capabili s─â predea o asemenea materie.

Situa┼úia e mult mai grav─â. Acum, ├«ntr-o Fran┼ú─â maladiv obsedat─â de laicitate, e aproape imposibil s─â se vorbeasc─â ├«n ┼čcoli despre Dumnezeu, despre Biblie, despre faptele cre┼čtine ale culturii sau ale istoriei europene. Li se fac regulat probleme profesorilor care ├«ndr─âznesc s─â vorbeasc─â ├«n clas─â despre Biblie. Ceea ce e aberant. Fran┼úa e bolnav─â de laicitatea ei: o spun cu gravitate. Una este s─â ├«ndep─ârtezi crucifixul din Prim─ârii ┼či din s─âlile de judecat─â. Cu totul altceva este s─â interzici cadrelor didactice s─â vorbeasc─â despre un monument al culturii ┼či al istoriei lumii noastre. Ar trebui atunci s─â fie epurate ┼či muzeele. Optzeci la sut─â din substan┼úa lor se refer─â la cre┼čtinism.

Copiii, tinerii nu mai înţeleg aceste referinţe culturale care îi înconjoară, care au făcut civilizaţia europeană.

Ceea ce, de asemenea, m─â nelini┼čte┼čte mult. M─â nelini┼čtesc nu numai ÔÇ×vestele galbeneÔÇť, ci ┼či raportul pe care Fran┼úa ├«l are ast─âzi cu mo┼čtenirea ei religioas─â.

Pre┼čedintele Macron vorbe┼čte totu┼či despre un nou tip de rela┼úii ├«ntre stat ┼či Biseric─â, al─âturi de institu┼úii ale celorlalte religii. Exist─â, se spune, semne ale unei ÔÇ×laicit─â┼úi ospitaliereÔÇť fa┼ú─â de religie.

S─â v─â aud─â Dumnezeu! S─â dea Dumnezeu! Nu. Cred totu┼či c─â situa┼úia e grav─â. O dezbatere declan┼čat─â de Macron poate s─â afle ceva ecou ├«n elita politic─â, la unii mini┼čtri, la unii guvernan┼úi. Dar, ├«n baza ┼čcolar─â, ├«n procesul transmiterii ┼čcolare din Fran┼úa, nu exist─â sensibilitate pentru aceast─â tem─â. 

Referitor la extremismul islamist, spunea┼úi c─â terori┼čtii ignor─â un element esen┼úial al credin┼úei lor, anume c─â imaginea lui Dumnezeu se afl─â ├«n fiecare fiin┼ú─â uman─â ┼či c─â, ucig├«nd, ei atac─â ├«ns─â┼či aceast─â imagine. ┼×i ei s├«nt, a┼čadar, str─âini de cultura imaginii religioase. ┼×i ei au nevoie de instruire ├«n domeniu.

Da, cred ├«n mod foarte serios c─â elemente de cultura imaginii ar trebui predate ├«n ┼čcoli. ┼×i nu numai ca materie prezent─â ├«ntr-un anumit an de studiu. Elevii ar trebui ├«nv─â┼úa┼úi mereu cum se cite┼čte o imagine, cum vorbe┼čte o imagine. Oamenii ├«n general ar trebui s─â ├«nve┼úe s─â priveasc─â, s─â identifice motivele, temele, s─â ├«n┼úeleag─â ceea ce se afl─â acolo ┼či abia apoi s─â-┼či exprime atitudinea fa┼ú─â de imaginea religioas─â. E o deprindere pe care via┼úa social─â, via┼úa intelectual─â ┼či chiar via┼úa politic─â o cer. A existat o vreme c├«nd formarea ┼čcolar─â din Fran┼úa cuprindea cursuri de ini┼úiere ├«n muzic─â. Ceea ce mi se pare foarte pertinent. E important ca oamenii s─â ┼čtie ce este un recviem, ce este o coral─â. Iat─â ceva care este de asemenea pe cale de dispari┼úie. Dar, ├«ntr-un fel, cultura, educa┼úia privind imaginea mi se par mai urgent necesare acum dec├«t educa┼úia muzical─â, ┼úin├«nd seama de rolul pe care ├«l are imaginea ├«n via┼úa social─â.

Adaug c─â ├«n Facult─â┼úile de Teologie din Fran┼úa absen┼úa de instruire ├«n arta religioas─â este dezastruoas─â. Eram unul dintre foarte pu┼úinii care predau un curs de art─â religioas─â, anume la Facultatea de Teologie din Toulouse. ├Ändat─â dup─â plecarea mea, cursul a fost suprimat. ├Än cele ┼čapte Institute Catolice din Fran┼úa nu exist─â, dup─â cuno┼čtin┼úa mea, nici un curs statutar de teologie a imaginii. La Institutul Catolic din Paris exist─â un Institut cumva ÔÇ×lateralÔÇť care se ocup─â de cultura imaginii, dar frecventarea lui nu e obligatorie. Po┼úi fi licen┼úiat ├«n teologie al Institutului Catolic din Paris f─âr─â s─â fi urmat, dup─â p─ârerea mea, nici cel mai frugal curs de art─â religioas─â. A┼ča c─â atunci c├«nd credincio┼čii ├«┼či vor ├«ntreba preotul asupra unui tablou religios sau atunci c├«nd parohia va dori s─â recurg─â la activitatea unui artist, pe ce criterii vor fi judecate lucrurile? Vor fi judecate, dup─â c├«te ┼čtiu, dup─â capriciile prela┼úilor sau ale preo┼úilor. Iat─â, de pild─â, cazul cardinalului Danneels, recent decedat, care a fost primatul Bisericii Belgiei. El a avut ini┼úiative foarte interesante, fie ┼či numai pentru c─â a cump─ârat lucr─âri ale lui Arcabas, un pictor pe care ├«l apreciez mult. A achizi┼úionat un ├«ntreg ciclu al copil─âriei lui Christos, dou─âzeci ┼či unu de tablouri cu care a decorat palatul episcopal din Malines. Pe l├«ng─â asta ┼či-a alc─âtuit o colec┼úie personal─â al c─ârei catalog mi l-a trimis. Cum s─â spun? Colec┼úia dovede┼čte c─â, pur ┼či simplu, acest arhiepiscop amestec─â gr├«ul ┼či paiele. E acolo un talme┼č-balme┼č, semn de prea pu┼úin─â ├«n┼úelegere, dup─â p─ârerea mea. Iat─â, de asemenea, cazul cardinalului Barbarin, care se confrunt─â ast─âzi cu altfel de dificult─â┼úi. A f─âcut cam acela┼či lucru: a prefa┼úat un volum foarte eclectic de crea┼úii artistice unde g─âse┼čti ┼či bune, ┼či rele. Cum de se socote┼čte el competent ├«n acest domeniu? Iat─â ceea ce m─â uime┼čte! Exist─â oameni ca mine, exist─â un num─âr de speciali┼čti ├«n Fran┼úa care i-ar putea sf─âtui. Or, prela┼úii ┼či preo┼úii nu fac niciodat─â apel la ace┼čti speciali┼čti. E ceva care m─â intrig─â. Am primit premiul celei mai bune teze de doctorat la Institutul Catolic din Paris, iar aceast─â tez─â avea ca tem─â ÔÇ×Dumnezeu ├«n art─âÔÇť. Apoi am predat trei ani ├«n cadrul ├«nv─â┼ú─âm├«ntului pentru doctorat, p├«n─â ├«n 1987. Dar din 1987 n-am fost niciodat─â consultat nici de Institutul Catolic din Paris, nici de vreunul dintre Comitetele regionale de art─â sacr─â, constituite ├«n dieceze la cererea Bisericii tocmai pentru a orienta toate deciziile ├«n materie de imagine religioas─â.

├Än pofida misiunii lor precise, aceste Comitete nu ├«i consult─â pe speciali┼čti?

Ei bine, nu o fac. E uimitor. Nu e vorba c─â mi-a┼č c─âuta de lucru. S├«nt ├«ntru totul mul┼úumit ┼či ocupat cu activitatea mea de cercetare. Dar m─â intrig─â aceast─â atitudine, fiindc─â s├«nt cineva doritor s─â sf─âtuiasc─â, am reac┼úii prompte, r─âspund imediat. [ÔÇŽ] Mi-a┼č fi dorit s─â dau mai mult din timpul meu ca s─â-i sf─âtuiesc pe responsabilii religio┼či ├«n materie de art─â cre┼čtin─â, de art─â sacr─â actual─â.

a consemnat Anca MANOLESCU

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.