Poate Africa să facă față COVID-19?

Denis CHOPERA
29 aprilie 2020
Poate Africa să facă față COVID 19? jpeg

La mai puțin de cinci luni după primul caz documentat de coronavirus COVID-19, numărul infecțiilor a depășit 340.000 la nivel global, iar cel al deceselor se apropie de 15.000 [articolul a fost scris pe 24 martie 2020 – n.r.]. Pandemia devastează societăți și economii în lumea întreagă, însă Africa riscă să se confrunte cu daune pe termen lung deosebit de grave.

Ce-i drept, Africa e afectată în mai mică măsură decît s-au așteptat cei mai mulți – pînă acum, cel puțin. Chiar dacă numărul țărilor africane afectate a crescut la 43, virusul pare să se răspîndească mai încet ca în alte părți.

Unii oameni de știință cred că o posibilă explicație ar fi de ordin climatic. Un studiu a evidențiat faptul că virusul ar putea fi mai puțin stabil la temperaturi înalte, temperatura optimă de transmitere situîndu-se în jur de 8,72˚ C. Temperaturile din cele mai multe țări africane scad rareori sub 15˚ C. Ceea ce nu înseamnă că virusul COVID-19 nu se propagă în climele mai calde, ci doar că în astfel de țări răspîndirea sa ar putea fi mai ușor de ținut sub control.

Dar ținerea sub control a răspîndirii virusului se confruntă cu alte probleme serioase: COVID-19 are o durată de incubație mai lungă decît răceala obișnuită (provocată tot de un coronavirus), și indivizii asimptomatici sînt contagioși. Chiar dacă persoanele cu simptome sînt mai contagioase – acesta fiind, se pare, principalul mecanism de propagare a virusului –, persoanele asimptomatice reprezintă un pericol redutabil, deoarece e mai puțin probabil ca ele să-și limiteze interacțiunile sociale. Ceea ce face ca traseul răspîndirii virusului să fie mult mai greu de urmărit.

Mai este apoi și factorul gravității bolii. Chiar dacă cele mai multe cazuri de COVID-19 prezintă doar simptome ușoare pînă la moderate, agresivitatea virusului crește vertiginos în cazul persoanelor în vîrstă și al celor cu probleme de sănătate preexistente, incluzînd bolile cardio-pulmonare și diabetul.

Fiind continentul cel mai tînăr din lume, cu o vîrstă mediană  a populației de 18 ani (sub jumătate din vîrsta mediană a Europei), Africa își poate face mai puține griji cu privire la factorul gravitate. Nu întîmplător, rata mortalității în Italia – cu o vîrstă mediană de 47,3 ani – a atins 9%, prin comparație cu media globală de 3,4%.

Vorbind însă de starea generală a Sănătății, Africa se află într-o situație cu mult mai defavorabilă. Chiar dacă bolile netransmisibile precum diabetul erau asociate îndeobște cu țările dezvoltate, există dovezi că ele proliferează și în Africa. Mai mult, Africa este consumată de două alte maladii – HIV (virusul care produce SIDA) și tuberculoza – care poate constitui un risc major pentru cei infectați cu COVID-19.

Africa subsahariană găzduiește cca. 70% din totalul global al oamenilor infectați cu HIV, iar 25% din noile cazuri la nivel mondial de TBC – principala cauză de deces pentru cei infectați cu HIV – survin în Africa. Deoarece HIV și TBC nu s-au răspîndit, pînă acum, în regiunile cele mai afectate de coronavirus, avem puține date despre efectele lor asupra bolnavilor de COVID-19. Putem însă presupune, fără să greșim prea mult, că cei bolnavi de HIV și/sau TBC e mai probabil să dezvolte forme mai grave de COVID-19.

Există, poate, un licăr de speranță: unele țări testează în momentul de față eficiența unor medicamente antiretrovirale asupra COVID-19. Dacă acestea se vor dovedi eficiente, ar fi o imensă ușurare pentru africani. Mai mult de 60% din bolnavii HIV din sudul și estul Africii – regiunile cele mai afectate de HIV – se află deja sub tratament antiretroviral.

Dar rezultatele încurajatoare sînt departe de a fi garantate. Și, chiar dacă ar fi, aproape 40% din populația seropozitivă din Africa de sud și de est – în total, 20,6 milioane de oameni – va rămîne în continuare extrem de vulnerabilă.

Un ultim risc major pentru Africa afectată de pandemia COVID-19 e precaritatea sistemului sanitar. Dacă virusul a reușit să dea peste cap sistemul de sănătate modern al unei țări dezvoltate precum Italia, nu vrem să ne imaginăm ce s-ar putea întîmpla într-o țară africană cu un sistem de sănătate deja șubred și subutilat.

Propagarea rapidă a COVID-19 la nivel global dovedește cu claritate că toate acestea nu sînt doar problemele Africii. Dacă virusul proliferează pe continentul african, el ar putea reveni din nou pe întregul mapamond, provocînd noi epidemii în țări care reușiseră deja să aducă pandemia sub control. Singura soluție e ca actorii externi să colaboreze cu guvernele africane pentru a remedia principalele deficiențe – înainte să fie prea tîrziu.

Denis Chopera este medic virusolog și director executiv de programe la Sub-Saharan African Network for TB/HIV Research Excellence (SANTHE), în cadrul Africa Health Research Institute. A fost bursier Aspen New Voices (2018) și African Century (2019-2020).

Copyright: Project Syndicate, 2020

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.

Adevarul.ro

dominic fritz dezbatere traian jpg
Dominic Fritz, confruntat cu cetățeni furioși. Dezbatere cu urlete, înjurături și îmbrânceli VIDEO
La doi ani de mandat, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a avut de gestionat cea mai dificilă întâlnire cu cetățenii din mandatul său. Edilul a fost, la un moment dat, pe punctul de a pune punct dezbaterii.
Drone ale armatei iraniene depozitate intr-o baza subterana din Muntii Zagros Captura YouTube
Forțele armate ucrainene ar fi distrus un centru de comandă și antrenament pentru drone iraniene
Potrivit unor relatări neconfirmate forțele armate ucrainene ar fi distrus un centru rusesc de control și antrenament din regiunea Herson de unde erau dirijate atacurile cu drone împotriva Ucrainei.
Bucuresti furtuna ploaie romania FOTO Shutterstock
Cod galben de ploi, vijelii și grindină în 15 judeţe. Harta regiunilor afectate
Judeţele vizate de noua atenţionare Cod galben sunt: Teleorman, Dolj, Olt, Argeş, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Cluj, Bihor, Arad şi Timiş.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.