Augustin CUPȘA

Tot universul se expandează dintr-o dată cu o forță uluitoare.

Tot ce-i rămîne psihiatrului e să ofere o explicație și să propună un exercițiu de empatie.

Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.

E adevărat că nu ați lucra cu o persoană cu afecțiuni psihice?

„Oricine ai fi, eu totdeauna am depins de bunătatea străinilor.”

Astăzi depresia poate fi privită mai degrabă ca un fenomen decît ca o simplă tulburare, cuprinzînd mai multe entități, forme clinice, episoade complete, cu simptome core și simptome nespecifice.

Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.

Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.

Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.

De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?

Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.

Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.

Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.

Putin a realizat că biologia nu i-a conferit un statut special, așa cum și-a făurit el unul în Rusia.

Am început să culeg din oraș mici fragmente de memorie, ceva care să-mi spună că există o legătură între atunci și acum, așa încît mintea mea să aibă senzația de continuitate.

În Franța am constatat că am drepturi, nu a trebuit să mă gîndesc că aș avea, de la cele mai mărunte, de angajat, de client, de chiriaș, pînă la cele profunde, de om.

Wells Tower nu se grăbește, construiește încet și meticulos, fir cu fir și frază după frază, textul său se aglomerează în blocuri de concrete care nu se dărîmă la prima lectură.

Cehov ar fi avut și el un status pe Facebook: I am priceless.

Aventura mea cu serialele, cu televiziune la televizor și prezență de zi cu zi în fața unui ecran, la aceeași oră, cu discuții între prieteni și cunoscuți și așteptare între administrarea dozelor, s-a încheiat cu Seinfeld (care a rulat pînă în toamna lui 1998), deși la Seinfeld mă uit și astăzi, măcar cîte o serie pe an, dacă nu toate.

Termenul de „amok” provine din malaieză, „amuk” însemnînd un episod de furie incontrolabilă și a fost adus în lumea occidentală de coloniștii britanici, iar în literatură s‑a impus datorită lui Rudyard Kipling.

Încarcerarea Thérèsei Desqueyroux capătă materialitate stilistică. Firele de ploaie devin zăbrele în jurul moșiei, iar pinii înghesuiți unul într-altul sînt paznicii aliați. Thérèse Desq

Gheorghidiu contabilizează resturile „înspăimîntătoare ale armatei sale frumoase și strălucitoare“ (din nou prestigiul său e adus în prim plan) și se hotărăște, previzibil, să facă manevre de paradă și represalii brutale – se afișează cu o bru

Un bărbat „chipeș“, la 35 de ani, cu o „mobilitate irlandeză“ a figurii, pe care urmele exceselor se convertesc în sobrietate. Spre deosebire de Fitzgerald, Charlie s-a lăsat de băut și, pocăit, se întoarce în Paris să-și recupereze fetița rămasă s

Stresați e un termen consacrat în vocabularul de azi. Sîntem stresați de posturile de știri, saturate de burtiere galbene, de radiouri, de ecrane albastre, de calculatoare, de rețelele de socializare, de opțiunile consumeriste, de oportunitățil

Dilema veche vă prezintă în avanpremieră un fragment din romanul Așa să crească iarba pe noi, de Augustin Cupşa, aflat în curs de apariţie la Editura Humanitas. Îl puteţi asculta pe autor citind din volumul său marți, 17 octombrie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o nouă seară de lectură publică „Dacă e marți, scriitorii îți citesc!”.

Încerci să n-o scapi din brațe. Mi-a arătat cum să îmi pun halatul, să-mi trag papucii ăia de pînză peste pantofi. Am lipăit încurcat în spatele ei. Prin tot felul de coridoare și camere întunecate am ajuns într-o încăpere mică.

Dacă vorbeşti despre psihoterapie, categoric vorbeşti despre psihic şi despre tensiuni intrapsihice, conflicte şi forţe „invizibile“ care ne controlează o bună parte din gesturi şi din acţiuni, într-un cuvînt despre Inconştient. Iar dacă vorbeşti despre Inconştient, categoric trebuie să începi cu Franz Anton Mesmer.

Ne întîlnim des cu oameni care din două-trei replici îţi spun că sînt „deprimaţi“, e atît de comun să auzi ceva de genul „n-am mai făcut nimic în ultima vreme, am fost cam deprimat“ şi mai ales oameni care în cafenele se declară deprimaţi şi rămîn cu privirea în gol, în timp ce îşi sorb cafeaua.

Oamenii cu adevărat veseli sînt şi cei mai curajoşi, iar cei mai curajoşi sînt omorîţi cel mai repede, scria Hemingway într-o povestire în care, culmea, îşi mărturisea denunţul făcut împotriva unui aviator franchist în timpul Războiului civil din Spania.