Conjugopatii în literatură: familia și gelozia „tradițională“

Publicat în Dilema Veche nr. 794 din 9-15 mai 2019
Conjugopatii în literatură: familia și gelozia „tradițională“ jpeg

Titlul romanului esențial al lui Camil Petrescu din 1930, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, așază în același rînd cei doi termeni, dragoste și război, ca pe niște vectori egali și de sens contrar, iar unele ediții au dus ideea mai departe, tipărind cele două părți în volume separate. E de așteptat ca și în carte raportul de forțe să se păstreze.

La o analiză pe detalii, povestea de dragoste dintre Ștefan și Ela se compune din cîteva momente de tandrețe, cîteva partide de sex, mai multe flirturi fragile și destule comportamente de seducție forțate. Cam puțin pentru o căsnicie (care se dorea) pe viață. Poate a fost cîndva bine între ei, dar asta sună mai mult ca un postulat, asumat de narator și de-abia schițat de autor în cîteva scene înfrumusețate post-factum, cu nostalgia aferentă retrospecției. Cea mai mare parte a relației dintre cei doi se consumă într-un război tacticizat pînă la uzură, întrerupt de cîteva atacuri brutale și întreținut dintr-o parte de orgoliu, iar din cealaltă parte din interes.

La o analiză psihologică speculativă se poate spune că există un singur protagonist care se bate de cele mai multe ori singur. (Cam ca Edward Norton în Fight Club.)

Ruperea relațiilor diplomatice. Mobilizarea generală

Relația lor e destul de necoaptă, iar cei doi prea tineri ca să gestioneze fără pierderi o repoziționare de statut (după o moștenire neașteptată) în societatea Bucureștiului Belle Époque. Se trezesc dintr-o dată într-un peisaj necunoscut, în mijlocul seratelor și saloanelor cu oameni de afaceri cu statul & oameni ai statului, frivolități și dansatori, jocuri politice și trafic de influență. În timp ce Ștefan se opune rigid absorbției în acest vîrtej, Ela începe să guste plăcerile vieții mondene. Țara-i mică, mesele puține, se știe. Presiunea socială e foarte mare, dacă nu mai aparții cercului, cazi și mai jos de unde ai venit. („Infernul sînt ceilalți“ avea să fie enunțat un pic mai tîrziu.) Aici e vorba de coduri de vestimentație, dansuri de societate, comportamente de afișaj, discuții de umplutură – lucruri pe care Ștefan nu le stăpînește, ba mai mult, îi activează sensibilități mai vechi, vizitează locurile fragile ale ego-ului său.

Recunoaște și el că acolo e problema. Faptul că era răsfățat și admirat de una dintre cele mai dorite studente din Universitate îl scotea cu mîini invizibile deasupra celorlalți. „Cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.“ Cînd și cum s-a produs fisura inițială în stima de sine nu vom afla niciodată. Cert este că în lăcașul preformat încape Ela. Acolo unde nu se potrivește, Gheorghidiu e nevoit să ajusteze (nu e chiar modelul lui de frumusețe și nici de inteligență), iar ea toarnă peste admirație cu nemiluita și inocență mimată.

Vine însă momentul cînd trebuie să constate urmele adevărului și să ia măsuri, dar tocmai orgoliul îl împiedică să facă ceva. Prăbușirea peretelui de-abia tencuit, aranjat în locul celui care lipsea din construcție, produce înclinarea periculoasă a conștiinței de sine, amenințată de colaps. Din păcate, e puțin cam tîrziu. Dansatorul G. a intrat în scenă, lumea știe, iar el știe că lumea știe.

Spargerea frontului la Odobești

Cînd nu se ocupă cu rememorarea chinuitoare a trecutului cu Ela, Gheorghidiu luptă să mențină aparențele la un nivel acceptabil atît pentru el, cît și pentru ceilalți. Dar e cam la fel cum și-ar îngroșa vocea sau ar tuși mai tare ca să le ascundă celor de față scîrțîitul sumbru al grinzilor care stau să se desprindă din tavan. Un singur week-end în „vilegiatură“, la Odobești, îi este fatal. Spectacolul degradării căsniciei e de nesuportat, aproape grotesc – locurile în mașini sînt aranjate pentru ca femeile să stea lîngă amanți, scaunele de la masă sînt și ele parcă puse cu mîna pentru Ela și dansator, tufa de liliac apare exact cînd nu trebuie, mai e și e grădina periculoasă din spatele pridvorului, unde perechea nou formată se poate retrage în intimitate, în fine. O regie implacabilă în spatele dezastrului personal. Greșeala lui vine din faptul că e convins că și ceilalți văd cu aceiași ochi ce vede el, deși, evident, ei nu stau pe în locul lui (e o falsă identificare aici), iar asta îi adîncește leziunea primară. Cineva bun la inimă îl asigură că asta e norma de comportament în astfel de societăți, nu trebuie să o ia personal. Dar el tocmai asta nu poate să accepte, că are soarta celorlalți.

La conacul de la Odobești, în numai trei zile de suferință acută, ideile lui Gheorghidiu încep să se articuleze după principiul ideilor (în cel mai bun caz) prevalente care înlănțuie toate ideile colaterale și orientează gîndirea monotematic. După Predescu, ideea prevalentă e cea care poartă personalitatea spre „oceanul neliniștit al delirului“. (Dacă mai existau îndoieli că psihiatria a fost poezie înainte să devină știință.) Pe de altă parte, delirul de gelozie e foarte greu de deosebit de gelozia fondată. Trebuie luate în calcul amplitudinea ideii, aspectul obsesional și caracterul ei incredibil (tot V. Predescu).

Gheorghidiu susține că nu e cazul la el. „Nu, n-am fost nici o secundă gelos, deși am suferit atît din cauza iubirii.“ Eul care ar trebui să medieze conflictul e cam fragil, cum spuneam – cu un perete consolidat prin fuziunea cu Ela. Pînă la urmă, de unde atîta oroare că dansatorul G. i-ar atinge nevasta? Ea a devenit el și asta înseamnă că el e odată cu ea, conștiința insuportabil de lucidă a prihănirii ei de către dansatorul G. Interesant e că pînă pe la jumătatea primei părți nu e pomenit numele de Ela (apoi apare sporadic), în tot restul cărții e vorba de nevastă-mea. Pare doar o extensie a lui, dar cu un corp al ei. (În condițiile în care orgoliul e extensia păguboasă a stimei de sine.)

Represaliile de la București

Întors acasă, ca „un general înfrînt și fugărit“, Gheorghidiu contabilizează resturile „înspăimîntătoare ale armatei sale frumoase și strălucitoare“ (din nou prestigiul său e adus în prim plan) și se hotărăște, previzibil, să facă manevre de paradă și represalii brutale – se afișează cu o brunetă, aduce o prostituată în patul lor, iar Ela ripostează în noaptea de 15 februarie, cînd dispare de acasă. Urmează despărțirea oficială și prelungiri improbabile ale relației, cu flirturi și regăsiri, un fel de joc de-a șoarecele și pisica.

Cea mai mare parte a timpului, Gheorghidiu și-o petrece în obsesii, unele extrem de neplăcute și intruzive. Își impune fără succes un program de înlăturarea a elementului nedorit din cîmpul conștiinței, un repaus mental de măcar două ore/zi. (E și aici o doză de hiperstenicitate.) „Atenția și luciditatea nu omoară voluptatea reală, ci o sporesc, așa cum de altfel atenția sporește și durerea de dinți. Marii voluptuoși și care trăiesc intens viața sînt neapărat ultralucizi.“ (Slabă consolare.)

Suferința devine fizică pentru „omul cu sensibilitate năzdrăvană“ (cum îi spune o confidentă mai tolerantă cu viața care ni se dă). Nu mai poate mînca, nu mai poate dormi, se degradează chinuit de dureri ulceroase. În absența palpabilă a fostei, devine vizibil că structura obsesională premorbidă e cea care trasează liniile de front în care Gheorghidiu trage împotriva lui însuși cu încrîncenare.

Încercuirea de la Cîmpulung

Vine anul 1916 și la orizont se profilează vara apăsătoare dinaintea intrării României în război. Deocamdată e o primăvară crudă, alertă în toate detaliile ei (pagini de literatură în care Camil Petrescu dă măsura tehnicii sale fără egal). Gheorghidiu e concentrat în Piatra Craiului, Ela se instalează la Cîmpulung pentru a-și petrece vara, dar (chipurile) și pentru a fi mai aproape de soțul ei. Gelozia și suspiciunea au revenit în prim plan. Gheorghidiu face un rol de detectiv în aceeași combinație luciditate – hiperprosexie sectorizată. Concluziile lui se pot înscrie în normal sau în zona nebuloasă a interpretării și chiar a intuiției delirante. Adevărul clinic e greu de găsit în practică și cu atît mai greu într-o narațiune în care autorul operează abil și extrage date concrete, verigile de legătură dintre acțiuni, menținîndu-și protagonistul captiv în propriul raționament, incapabil sau neinteresat să se confrunte cu realitatea obiectuală.

După o partidă de sex, Gheorghidiu observă că Ela folosește un gest de cochetărie, aprinzîndu-și țigara, care (zice el) i ar fi fost străin la începutul relației. Remarca e fină și pătrunzătoare, îi urmează însă atribuirea într-un sens prestabilit subiectiv și raționamentul pe scurtătură – ea nu avea de unde să-și însușească un astfel de gest decît după alte partide de sex în compania unui bărbat din lumea celor tirés à quatre épingles, mai exact a oponentului său (un nou decupaj logic în favoarea țelului urmărit). Bineînțeles că sînt multe alte variante, alte explicații posibile pentru această însușire de gest, dacă acest lucru chiar a avut loc (sau e doar un artefact spontan). Poate fi într-adevăr împrumutat din acea societate, dar colat din altă situație care nu implică sexul. Poate fi, de ce nu, dezvoltat în intimitatea cu un alt bărbat decît dansatorul. Poate fi un fals al unei memorii deja foarte încărcată afectiv. Dar pentru Gheorghidiu nu există alte opțiuni, nu găsește alt rezultat folosind sistemul lui de operare cu 1 și 0.

Un pas și mai periculos în zona interpretativității se produce mai tîrziu, în trăsură, pe drumul spre Dîmbovicioara, alături de colonel, cînd își amintește felul în care a bătut la ușă coana Aneta ca să îi scoată din cameră. Ar fi fost vorba de un cod secret între ele, de avertizare pentru Ela care (în mod sigur) fusese de multe ori vizitată de amant.

Între timp, în acea după-amiază tulbure se înregistrează și un fenomen care poate fi și o interpretare, și o intuiție delirantă. Gheorghidiu îl observă pe G. pe stradă și dintr-o dată pentru el e limpede că acesta a venit în oraș cu nici un alt scop decît de a se culca cu Ela. E un scurtcircuit mental care atinge imediat visceralitatea. „Aveam impresia că am devenit ud, neputincios și bolnav. Era în sufletul meu ca un peisaj nou, ca ajungerea trenului într-o stație de ocnă.“

Victima afectelor totale, Gheorghidiu se hotărăște să-i omoare. Între cele două stații nu există nici o haltă. Tensiunea intrapsihică e uriașă. „Ca un resort împins, strîns la maxim, trebuie să izbucnească tot ce am comprimat în mine. Umilință, neliniște și furie.“ Carapacea orgoliului a fost din nou atinsă de un proiectil identificat ca inamic, dar de fapt tras din propriile linii.

Ce contează în primul rînd e, bineînțeles, salvarea stimei de sine. „Căci, într-adevăr, ceea ce mă doare mai mult e gîndul că ei socot că eu nu știu nimic“ (evident greșit, el și-a exprimat de atîtea ori și atît de tare bănuielile, încît cei doi, și dacă o fac, își iau mii de precauții ca să îi liniștească suspiciunile). În fine, două gloanțe ar rezolva totul.

Capitularea

Cînd se întoarce de pe front, conștiința lui Gheorghidiu (ca și cea a lui Camil Petrescu) a înregistrat o experiență mult mai adîncă, mai vie și mai atroce decît orice realitate civilă. E îmbibat cu un anes-tezic care îi dă o senzație de amorțire, vecină cu derealizarea – toate lucrurile și toți oamenii sînt acolo, au forme (aproape) neschimbate și se comportă cam la fel, previzibil, dar în mod ciudat sînt vidați de orice conținut, incapabili să-i mai treazească emoțiile de altădată. E absolut firesc să fie așa după ce ai trăit teroarea, ai fumat cîte 200 de țigări într-o zi sub asediul gloanțelor și proiectilelor, ai asurzit din cauza obuzelor germane de 150 (cazul concret al lui Camil Petrescu), te-a îngropat „pămîntul lui Dumnezeu“. Chiar și duioșia mamei îi rămîne „străină“.

Gheorghidiu e în posesia aceleiași lucidități de cristal, dar receptorii săi emoționali sînt suprasaturați. Remarcă dezabuzat cum corpul soției sale s-a deteriorat rapid, progresiv. Conținutul fusese dezinvestit de mult. Despărțirea se consumă într-o scenă fără mare relief, Gheorghidiu abandonează fără pretenții armele și teritoriul. Au trecut aproape trei ani de război și, nu întîmplător, tot atîția de căsnicie. „Adevărul pentru un portocal e pămîntul în care poate să rodească, să facă portocale“ – avea să constate cîțiva ani mai tîrziu Saint-Exupéry, exasperat după un alt război. 

Augustin Cupșa este scriitor și psihiatru.

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

Stalp curent electricitate energie electrica FOTO Shutterstock
De ce nu ajunge energia produsă de România la consumatori. Avertismentul unui expert
Extinderea parcurilor fotovoltaice și eoliene nu garantează că România va putea folosi toată energia produsă. Rețelele de transport și distribuție trebuie modernizate, iar deficitul de electricieni, tehnicieni și ingineri poate întârzia proiectele.
constructii imobiliare blocuri pixabay jpg
Marile orașe ale României se extind dincolo de granițe. Localitățile-satelit atrag tot mai multe construcții de locuințe
Dezvoltarea rezidențială se extinde dincolo de limitele administrative ale marilor orașe, iar în unele zone localitățile învecinate au ajuns să atragă mai multe construcții decât centrele urbane. În Giroc s-au livrat aproape 7.500 de locuințe în cinci ani, peste numărul celor finalizate în Timișoara
Lipsa poftei de mâncare este unul dintre semnele prin care ficatul te avertizează că nu se simte bine jpeg
O masă cu carne sau pește a devenit un lux pentru aproape unul din cinci români. România, pe primul loc în UE
România are cel mai mare procent din Uniunea Europeană al persoanelor care nu își permit o masă cu carne, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile. În 2025, 18,1% dintre români se aflau în această situație, față de o medie europeană de 8,5%, potrivit Eurostat.
Petarde FOTO Shutterstock
Petardele fac victime printre copii. Un băiat de 9 ani și-a pierdut două degete
Deși legislația a fost înăsprită, petardele continuă să ajungă în mâinile minorilor, iar consecințele pot fi dramatice. Un copil de numai 9 ani a ajuns la spital cu răni grave după ce a încercat să reaprindă o petardă care nu explodase.
Lucrări la Boița pe șantierela autostrăzilor A1 si A13  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (10) jpg
Cum se construiesc viaductul-gigant și nodul rutier pe trei niveluri de la Boița, unde se vor întâlni autostrăzile A1 și A13
Întins pe 230 de hectare, viitorul nod rutier de la Boița va conecta autostrăzile Sibiu – Pitești și Sibiu – Făgăraș cu DN 7, în apropierea locului unde constructorii ridică, din 2024, un viaduct de 650 de metri, în consolă. Lucrările au impus închiderea recentă a circulației pe un segment al A1.
wal 172619 courier driver 4886839 jpg
420 de lei opriți săptămânal din banii unui livrator tunisian din București. Ce drepturi au muncitorii străini și cum pot verifica dacă le sunt plătite taxele
Un livrator tunisian care lucrează în București susține că angajatorul îi oprește săptămânal 420 de lei, plus 10% din câștiguri, fără să știe dacă banii ajung la stat.
malta 8 JPG
Vacanță la 21 de grade în noiembrie. Capitala europeană desemnată cel mai bun oraș din lume pentru turiști
În timp ce în mare parte din Europa noiembrie înseamnă zile reci, ploi și haine groase, există o capitală în care toamna seamănă încă destul de mult cu vara. Valletta, capitala Maltei, își întâmpină vizitatorii cu temperaturi care ajung în mod obișnuit la 21 de grade Celsius în această perioadă.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
„M-a zguduit bine”, „Am sărit din pat”. Cum au resimțit românii cutremurul de miercuri dimineața
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 din Vrancea i-a trezit din somn pe numeroși români și a provocat panică în mai multe orașe. Pe Reddit, oamenii au povestit cum au simțit seismul și cât de puternic s-au zguduit locuințele.
china istock jpg
Unde să călătorești în 2027. Locuri care au un motiv special să fie vizitate anul viitor. Destinații spectaculoase, recomandate de National Geographic
O eclipsă totală de Soare care va transforma cerul Egiptului, ruinele unei civilizații misterioase din China, orașe europene cu aniversări istorice și un teritoriu sălbatic de la capătul Americii de Sud.