Ieșirea din izolarea COVID-19: Viena post-pandemie

Carl Henrik FREDRIKSSON
11 mai 2020
Ieșirea din izolarea COVID 19: Viena post pandemie jpeg

La 350 de ani de la Marea Ciumă Vieneză și la 75 de ani de la dezastrul moral și material provocat de cel de-al Doilea Război Mondial și de Holocaust, reperele din Viena îi ajută pe locuitori să se raporteze la Corona.

În 1679, Viena a fost bîntuită de una dintre ultimele epidemii de ciumă majore din Europa. Se estimează că aproape 80.000 de vienezi au căzut victime ale ciumei bubonice, care s-a transmis și din cauza șobolanilor și a grămezilor de mizerii. La fel ca multe alte metropole comerciale din acea vreme, capitala Sfîntului Imperiu Roman era supraaglomerată și nu avea canalizare corespunzătoare. Distanțarea socială și spălarea atentă a mîinilor erau obligatorii.

Nu e de mirare că împăratul Leopold a vrut să fugă. Dar înainte de a părăsi palatul Habsburgilor, a promis că va ridica un monument al milei lui Dumnezeu – dacă ciuma s-ar îndepărta și i-ar permite să se întoarcă în capitala sa.

                

foto2 1 jpg jpeg

Aproape 15 ani mai tîrziu, una dintre cele mai frumoase opere ale barocului vienez a fost finalizată în sfîrșit: Die Pestsäule, Columna Ciumei, ridicată pe Graben în mijlocul orașului. Cea mai gravă etapă a ciumei s-a terminat după vreun an, dar a fost urmată de asediul turcilor din 1683. După aceea, statuia a suferit o serie lungă de modificări estetice și artistice. Rezultatul final, inaugurat în 1693, este o narațiune iconografică complexă, informînd privitorii că atît ciuma, cît și atacul otoman au fost o pedeapsă de la Dumnezeu, care a fost depășită doar datorită virtuții și vigilenței împăratului Leopold.

Memoria Marii Ciume Vieneze s-ar fi putut estompa după 350 de ani, dar în timpul coronavirusului monumentul său a căpătat o nouă relevanță. O epidemie este o epidemie...

În timp ce libertatea de mișcare a fost restricționată de măsurile draconice ale guvernului austriac pentru a preveni răspîndirea COVID-19, mulți vienezi au sfidat interdicția de a circula în spațiul public și au făcut un pelerinaj la monumentul din centrul istoric al orașului. Nevăzuți decît de camerele de supraveghere ale magazinelor de lux închise, au aprins o lumînare sau au depus o rugăciune la poalele statuii.

„Dragă Doamne, ajută-ne!”, exclamă un desen palid, pastelat, al unui copil. „Protejează-ne de virusul Corona!”, a scris o fată tînără pe un alt desen. Ea a semnat imaginea înfățișîndu-l pe Iisus pe cruce cu numele ei: Magdalena. Poate că una dintre figurile umane îngrozite și îndurerate de la poalele crucii este Magdalena însăși? Nu biblica Maria Magdalena, ci o fată înspăimîntată în 2020, la Viena. În orice caz, există multă anxietate copilărească în aceste guri emoji triste, roșii de sînge. Din cerul înfricoșător de deasupra, celulele coronavirusului cad ca picăturile de ploaie spinoase.

La colț, la doar o aruncătură de băț de la Columna Ciumei, se află Catedrala Sf. Ștefan – cel mai faimos reper din Viena, aflat la loc de cinste în inima majorității vienezilor. Steffl, cum este numit afectuos, este un simbol al modului în care capitala austriacă a reușit să recupereze o parte din splendoarea ei istorică, precum și o oarecare normalitate, după mizeria celui de-al Doilea Război Mondial și după Holocaust.

Într-o altă bătălie, așa-numita ofensivă de la Viena din aprilie 1945, catedrala Sfîntul Ștefan a fost grav deteriorată; acoperișul a fost distrus și doar o mică porțiune din biserică a rămas intactă. Dacă priveai deasupra intrării, puteai vedea un cer la fel de înspăimîntător ca acela din desenul Magdalenei. Însă vienezii și-au reparat în cele din urmă Steffl-ul, iar anul acesta, în ziua de Paște, 12 aprilie – exact la 75 de ani de la devastatorul incendiu – plănuiseră să celebreze o liturghie de Paște cu totul specială.

  

foto3 jpg jpeg

A fost într-adevăr deosebit, dar nu în felul în care fusese prevăzut. Așa cum la catedrala Sf. Petru din Roma, Papa Francisc a celebrat slujba singur, cardinalul Schönborn al Austriei a ținut slujba de Paște în fața bolților cu ecou și a băncilor goale ale catedralei Sfîntul Ștefan. Aproape goale.

În locul miilor de credincioși, fotografiile lor tapetau băncile, adesea ascunse de fumul de tămîie, dar totuși vizibile pe ecranele de televiziune. În predica sa, transmisă în direct, cardinalul a invocat acea spărtură din acoperiș din urmă cu 75 de ani, spunînd că acum, ca și atunci, va trebui să ne conducem viețile în virtute pentru a face față Coronei și schimbărilor climatice.

  

foto4 1 jpg jpeg

În ultima perioadă, programele religioase de la radio și televiziune din Austria au rating-uri care fac să pălească orice alt serviciu de streaming. Dar cei mai mulți vienezi încă par să-și fi investit speranțele într-un cult mai profan: consumerismul. Sau, mai precis, în deschiderea magazinelor de după Paște.

Cancelarul Sebastian Kurz – care a fost descris ca un Mesia al politicii conservatoare – a vorbit literal despre o „înviere”. După o lună de restricții grele, Austria face acum un pas prudent înapoi spre o reminiscență, măcar, a normalității care a predominat înainte de Wuhan și Ischgl, stațiunea de schi din Alpii tirolezi, care a devenit una dintre cele mai grave focare de coronavirus din Europa.

Este vorba acum despre reducerea presiunii. Despre a permite cetățenilor, care au sacrificat atît de mult pentru a ajuta la aplatizarea curbei, să creadă într-un viitor nu prea diferit de ceea ce a fost odată. Și, desigur, este vorba despre salvarea a ceea ce se poate salva din economie. Punerea roților în mișcare. Sigur, epidemiologii avertizează că un al doilea val viral ar putea veni foarte bine odată cu relaxarea, dar cancelarul Kurz, virtuos și vigilent, este gata să tragă frîna de urgență.

Cu toate acestea, deși acum cozile dau roată magazinelor pentru locuințe și spălătoriilor de mașini, minunea de Paște va trebui să aștepte. Grabenul este acum aproape la fel de pustiu ca în urmă cu o săptămână. De obicei, cumpărătorii de pe Graben nu sînt vienezi, ci ruși, chinezi, italieni...  Și ei nu mai sînt pe aici.

Numai în preajma Anului Nou trecut, aproximativ un milion de vizitatori au trecut pe la Columna Ciumei. Peste 15% din produsul intern brut al Austriei provine din turism. Înainte ca Das Riesenrad – roata Ferris din parcul de distracții Prater – să înceapă să se miște din nou, va fi greu de susținut că roțile economiei se învîrtesc. Înainte ca oaspeții străini să se întoarcă atît la Graben, cît și în Tirol, nimeni nu se va gîndi nici măcar să ridice o Columnă Corona.

Normalitatea post-pandemică este încă departe. Chiar și cancelarul Kurz știe asta.

                

foto5 jpg jpeg

(articol apărut în VoxEurop, aprilie 2020) 

Carl Henrik Fredriksson este scriitor și jurnalist, co-fondator al Eurozine și fost redactor-șef al Ord&Bild, cea mai veche revistă culturală suedeză; trăiește la Viena.

p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.

Adevarul.ro

rusi finlanda
Finlanda nu va mai permite intrarea în țară a turiștilor ruşi
Finlanda își va închide granița pentru cetățenii ruși cu vize de turism în spaţiul Schengen, începând de joi de la miezul nopții (21.00 GMT), ceea ce se așteaptă să ducă la o scădere semnificativă a traficului transfrontalier, a anunțat guvernul.
cataracta
Adevărul Live de la 14.00: Cum tratăm cataracta
Anca Cristina Dogăroiu, Medic Specialist la Clinica ALCOR din București, explică la Adevărul Live, de la ora 14.00, care sunt cele mai întâlnite afecțiuni alte vederii și cum le putem trata.
Nord Stream FOTO Shutterstock
Putin este cel care a sabotat conductele Nord Stream, crede un fost oficial american
Robert Wilkie, fost secretar în administrația Trump, a declarat pentru Newsmax că nu are „nicio îndoială” în privința faptului că Vladimir Putin este responsabil de sabotarea conductelor Nord Stream.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.