ÔÇ×Bani din elicopterÔÇŁ sau despre cum o vorb─â poate ├«ntoarce lumea pe dos

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 9 - 15 aprilie 2020
ÔÇ×Bani din elicopterÔÇŁ sau despre cum o vorb─â poate ├«ntoarce lumea pe dos jpeg

Un economist clasic al secolului XX, John Maynard Keynes, spunea, vorbind despre ├«nsu╚Öirile complexe pe care trebuie s─â le posede un economist, c─â multe dintre actele ╚Öi faptele noastre prezente au fost prefigurate ╚Öi determinate de c─âtre g├«ndirea unui economist sau filosof al socialului de care nu a auzit nimeni. Afirma╚Ťia venea ├«n argumenta╚Ťia importan╚Ťei pe care o au ideile ╚Öi circula╚Ťia lor. A╚Öa este, uneori o vorb─â, o afirma╚Ťie, un cuv├«nt pot ├«ntoarce o lume pe dos. A╚Öa se ├«nt├«mpl─â ╚Öi cu ceea ce se petrece azi pe scena politic─â ╚Öi economic─â mondial─â. Expresia ÔÇ×bani din elicopterÔÇŁ, care la originile sale este o metafor─â folosit─â de c─âtre Milton Friedman, tinde s─â ├«ntoarc─â lumea pe dos. Se spune adesea c─â lumea de dup─â virus nu va mai sem─âna cu lumea de dinainte. Premisele acestei schimb─âri apar ╚Öi ├«n teoria ╚Öi practica economic─â. Lumea st─â acum acas─â. ╚śi cum consumul, dar ╚Öi b─ât─âlia pentru s─ân─âtate trebuie sus╚Ťinute, statele lumii au anun╚Ťat pachete complexe financiare. Este vorba despre mii de miliarde de euro care vor merge ├«n economia global─â. Este clar c─â aceste sume nu au o acoperire economic─â prezent─â (doar nu producem nimic), ci este vorba despre ├«mprumuturi, sau crean╚Ťe asupra viitorului.

Chiar ├«nainte de problemele de ordin financiar pe care le ridic─â ├«ncetarea activit─â╚Ťii economice din cauza pandemiei COVID-19, economia planetar─â se afla ├«n stagnare. Toate eforturile spre relansare ale b─âncilor centrale ╚Öi ale sistemului bancar se situau ├«n jurul clasicelor m─âsuri de ieftinire a banilor, de reducere a dob├«nzii de refinan╚Ťare ╚Öi a dob├«nzilor ├«n general. Cu toate acestea, defla╚Ťia nu ├«nceta s─â se manifeste, pun├«nd ├«ntreb─âri ├«n leg─âtur─â cu aceast─â capacitate a m─âsurilor clasice de a reporni, de a relansa sistemul economic. Instrumentul relans─ârii economice prin ieftinirea banilor p─ârea s─â nu mai dea rezultate. Plec├«nd de la aceast─â situa╚Ťie, caracterizat─â prin lipsa de r─âspuns a economiilor la stimulentele clasice, dar ╚Öi de graba dictat─â de recesiunea pe care o va determina oprirea activit─â╚Ťilor economice, speciali╚Ötii din sistemul bancar, dar ╚Öi din economia real─â, se pronun╚Ť─â tot mai des pentru folosirea ├«n relansarea economiei a ideii ÔÇ×bani din elicopterÔÇŁ, lansat─â ├«n anul 1969 de c─âtre Milton Friedman, ├«n opera sa The Optimum Quantity of Money. Credem c─â adep╚Ťii acestei teorii (exprimat─â, de altfel, sub forma unei parabole care sugera inversul situa╚Ťiei care se preg─âte╚Öte a fi creat─â) se gr─âbesc cu aplicarea sa, ignor├«nd efectele negative ├«n plan economic, dar ╚Öi ├«n plan moral. Ceea ce s-a construit ├«n mai multe decenii ├«n drumul spre o moral─â a folosin╚Ťei banului ├«n economie, iat─â c─â se poate distruge acum ├«n c├«teva luni. Drumul spre acapararea de c─âtre populism a ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi practicii economice este deschis.

Dac─â m─âsurile dictate de combaterea pandemiei ╚Öi a efectelor sale economice se vor permanentiza, atunci vom reveni la cultura infla╚Ťiei. Vom reveni la timpuri mai vechi, ├«n care guvernele f─âceau ce voiau cu banii. Ideea lui Milton Friedman, o spunem din start, este foarte atractiv─â pentru factorul politic populist, deoarece d─â impresia c─â oamenii din politic─â pot decide asupra economiei, ra╚Ťionalit─â╚Ťii economice ╚Öi randamentelor.

A╚Öa cum bine sugereaz─â ╚Öi numele s─âu, doctrina ÔÇ×bani din elicopterÔÇŁ presupune folosin╚Ťa banilor pentru relansarea economic─â, dar nu oricum, ci ├«n afara cadrului institu╚Ťional normal. Am putea spune, continu├«nd metafora, c─â ├«ntr-o situa╚Ťie normal─â, banii trebuie s─â vin─â pe picioarele lor, merg├«nd acolo unde g─âsesc competitivitate ╚Öi ra╚Ťionalitate economic─â. Numai c─â ├«ntr-o situa╚Ťie anormal─â ei pot fi arunca╚Ťi ╚Öi din elicopter, adic─â ÔÇ×la ├«nt├«mplareÔÇŁ. Ideea este c─â, arunc├«ndu-i ÔÇ×din elicopterÔÇŁ, tot ceea ce ╚Ötiam p├«n─â acum despre ÔÇ×mersul pe josÔÇŁ al banilor trebuie rescris ╚Öi reg├«ndit. S├«ntem ├«ntr-o situa╚Ťie nou─â, ├«n care infla╚Ťionismul care a st─âp├«nit folosin╚Ťa monedei, de-a lungul a mii de ani, poate s─â aib─â o amplificare exponen╚Ťial─â. Asta pentru c─â banii ├«╚Öi pot pierde definitiv leg─âtura cu pia╚Ťa, denatur├«nd complet evalu─ârile prin pre╚Ťuri. Func╚Ťia de cuantificare a valorii m─ârfurilor despre care le vorbim la clas─â studen╚Ťilor no╚Ötri poate s─â dispar─â. C├«nd vorbim despre aceast─â nou─â doctrin─â, ce se na╚Öte acum dintr-o simpl─â afirma╚Ťie, ne g├«ndim la mai multe lucruri, pe care economi╚Ötii clasici nici nu le puteau imagina, chiar ├«nainte de apari╚Ťia crizei COVID-19. Este vorba despre fuzionarea politicii monetare ╚Öi fiscale ╚Öi accesul permanent al guvernului la tiparni╚Ťa cu bani prin desfiin╚Ťarea independen╚Ťei b─âncilor centrale. Acesta este un vis mai vechi al politicienilor. De altfel, populi╚Ötii din politic─â ofteaz─â de mult dup─â resursele nelimitate pe care le-ar oferi o infla╚Ťie f─âr─â sf├«r╚Öit. Ocolirea b─âncilor comerciale ├«n rolul lor de institu╚Ťii de control al credit─ârii ╚Öi randamentelor folosin╚Ťei banilor ├«n economie. ├Än acest fel, alocarea banilor se poate face discre╚Ťionar, dup─â criterii absolut neeconomice ╚Öi ira╚Ťionale. B─âncile comerciale pot intra ├«ntr-o criz─â, fiind amenin╚Ťate ├«n rolul lor de baz─â, de intermediari financiari. ÔÇ×Banii din elicopterÔÇŁ ├«╚Öi propun, cel pu╚Ťin la modul declarativ, pentru c─â ├«n practic─â nu vor reu╚Öi, s─â stimuleze ├«n mod direct relansarea economic─â, banii ajung├«nd direct, f─âr─â intermedierea b─âncilor comerciale, la popula╚Ťie ╚Öi la firme. Relaxarea monetar─â ├«╚Öi propune a fi realizat─â ├«n mod direct, prin intermediul consumatorilor. De fapt, nu va exista un control asupra modului de folosin╚Ť─â a banilor. Riscul ca sumele care se vehiculeaz─â s─â mearg─â ├«n primul r├«nd ├«n consum este unul foarte mare. ├Än acest fel s-ar na╚Öte un fel de spiral─â a consumului ╚Öi infla╚Ťiei. O spiral─â f─âr─â sf├«r╚Öit, ├«n care acumularea de capital nu ar mai avea sens. Finalul ├«l putem ghici ÔÇô este s─âr─âcia. Tehnic, adep╚Ťii acestei teorii, care dore╚Öte relansarea cultului pentru infla╚Ťie, imagineaz─â o alocare a sumelor pe dou─â canale. Este vorba despre alocarea de bani c─âtre guvern pentru investi╚Ťii (care pot s─â nu fie folosi╚Ťi pentru investi╚Ťii) ╚Öi alocarea de sume direct c─âtre popula╚Ťie.

Conform acestei doctrine, b─âncile centrale, pentru a sprijini guvernele, achizi╚Ťioneaz─â din pia╚Ť─â bonuri de tezaur guvernamentale. Practic, ├«n prima faz─â, acestea pot fi socotite a fi credite acordate guvernelor, numai c─â ├«n timp aceasta poate deveni o modalitate curent─â ╚Öi permanent─â de finan╚Ťare. Nimeni nu-╚Öi propune s─â returneze aceste sume, inclusiv guvernele care le primesc. Prin fuzionarea politicii fiscale cu cea monetar─â, este ca ╚Öi cum cineva ╚Öi-ar propune s─â returneze datoria c─âtre sine ├«nsu╚Öi. Statul devine mai puternic, tocmai prin centralizarea puterii. Dob├«nda de refinan╚Ťare devine un instrument guvernamental. Este de a╚Öteptat ca toate celelalte instrumente de politic─â monetar─â, inclusiv politica rezervelor minime obligatorii, s─â devin─â instrument guvernamental. Cre╚Öterea fluxului de numerar ├«n pia╚Ť─â este singura ╚Ťint─â.

Ideea adep╚Ťilor din acest moment ai acestei teorii este una eronat─â. Ei pleac─â de la vechea re╚Ťet─â a lui Keynes conform c─âreia po╚Ťi s─â injectezi bani ├«ntr-un sistem defla╚Ťionist ╚Öi atunci ├«i provoci plecarea, pornirea, cre╚Öterea economic─â. Ceea ce ei pierd din vedere este c─â acum s├«ntem ├«n defla╚Ťie, dar sistemului nu-i lipsesc banii ╚Öi c─â banii, ╚Öi mai mul╚Ťi, ├«l pot ÔÇ×├«necaÔÇŁ definitiv, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â ├«n cazul motoarelor vechi pe benzin─â, cu carburator, c─ârora o accelerare ├«n plus le producea colapsul. Nu submonetizarea este cauza pentru care economia mondial─â stagneaz─â. Cauzele ╚Ťin de asimetrii, de ini╚Ťierea unui ciclu economic Kondratieff, ca ╚Öi de problemele pe care le ridic─â autonomizarea economiei financiare. Cu alte cuvinte, banii s├«nt tot ceea ce nu trebuie adus acum ├«n economia mondial─â.

Paradoxul este c─â nici Friedman nu este un ÔÇ×infla╚ŤionistÔÇŁ f─âr─â limite. Ideea aceasta a lui Friedman, de╚Öi nu a fost ├«ncercat─â niciodat─â ├«n practic─â, iat─â c─â are din ce ├«n ce mai mul╚Ťi adep╚Ťi. Cei care o sus╚Ťin nici nu pot cuantifica ce tip de idee periculoas─â vehiculeaz─â ╚Öi nici care-i s├«nt efectele practice. Readucerea ├«n dezbaterea teoretic─â ╚Öi ├«nceputurile punerii ├«n practica economic─â ale teoriei ÔÇ×bani din elicopterÔÇŁ se pot constitui ├«ntr-o muta╚Ťie economic─â profund─â, care va schimba fa╚Ťa economiei mondiale viitoare. Aceast─â muta╚Ťie ├«n plan economic este asem─ân─âtoare cu muta╚Ťia ├«n plan biologic pe care o constituie virusul COVID-19. ├Än primul r├«nd, va avea un poten╚Ťial foarte mare de contaminare. Este o idee seduc─âtoare, ce va fi ├«mbr─â╚Ťi╚Öat─â rapid de c─âtre guverne. ╚śi a╚Öa, marea problem─â a politicii era accesul la tiparni╚Ťa cu bani, ├«ngr─âdit p├«n─â acum de prevederile care stipulau independen╚Ťa b─âncilor centrale. Va fi adoptat rapid pe suprafe╚Ťe mari ├«n cadrul economiei occidentale, ├«n primul r├«nd, dar cu o capacitate mare de contaminare ╚Öi a statelor din sud, mai s─ârace, dar ale c─âror guverne s├«nt ╚Öi mai lacome. ├Än al doilea r├«nd, nu-i vom cunoa╚Öte efectele deoarece nu exist─â un sistem institu╚Ťional care s─â controleze imensa infla╚Ťie planetar─â pe care o va declan╚Öa. Totul va fi nou, iar lumea economic─â va fi surprins─â. Adep╚Ťii ra╚Ťionalit─â╚Ťii economice nu vor putea oferi solu╚Ťii deoarece ╚Ötiin╚Ťa economic─â teoretic─â nu este preg─âtit─â pentru un ÔÇ×vaccinÔÇŁ. Economi╚Ötii de azi nu de╚Ťin un ÔÇ×tratamentÔÇŁ pentru o asemenea ÔÇ×pandemieÔÇŁ de populism ╚Öi improviza╚Ťie. Apoi, nu ╚Ötim c├«nd aceast─â pandemie ├«n practica economic─â va putea fi oprit─â. Lumea nu de╚Ťine instrumentarul tehnic, teoretic, practic ╚Öi institu╚Ťional, iar p├«n─â c├«nd va fi creat toat─â economia planetar─â se poate contamina. Noua infla╚Ťie va inaugura, va fi punctul de cotitur─â, semnul instal─ârii populismului ├«n economie. Deciziile vor fi discre╚Ťionare, averile vor fi ╚Öi mai mari, iar concentrarea de putere economic─â ├«n jurul guvernelor va duce la amenin╚Ť─âri sistemice cu privire la stabilitatea democra╚Ťiei pe planet─â. Politicile na╚Ťional─â ╚Öi interna╚Ťional─â se vor oligarhiza puternic. Se reconstruiesc deja grani╚Ťe artificiale ├«n calea schimburilor comerciale ╚Öi culturale. Lumea redescoper─â na╚Ťionalismul ieftin, izola╚Ťionist, periculos pentru pacea mondial─â. Sistemul politic ╚Öi al rela╚Ťiilor economice interna╚Ťionale, va suferi la r├«ndul s─âu muta╚Ťii. Lumea va deveni mai pu╚Ťin predictibil─â ╚Öi mult mai nesigur─â. A╚Öa cum demonstram, cultura dezvolt─ârii prin infla╚Ťie are r─âd─âcini ad├«nci ├«n practica folosin╚Ťei banului, ├«n primul r├«nd ├«n Occident, dar nu numai. Lumea va reveni la acest tip de cultur─â, ├«ns─â pe un nivel de intensitate ╚Öi periculozitate mult superior. Cei care aplaud─â azi acest sistem de infla╚Ťionare, adic─â oamenii ╚Öi firmele mici, vor fi primele victime. Banii pe care ├«i primesc acum s├«nt un cadou otr─âvit. Statele, birocra╚Ťia s├«nt marii c├«╚Ötig─âtori. Cei care aplaud─â azi, ╚Ť─âri ╚Öi persoane, sedu╚Öi de ac╚Ťiunea ├«n╚Öel─âtoare a noului val infla╚Ťionist, s├«nt s─âracii ╚Öi marginaliza╚Ťii de m├«ine. Populismele, cel economic ╚Öi cel politic, ├«╚Öi construiesc deja o funda╚Ťie de existen╚Ť─â comun─â. Se afl─â ├«ntr-o alian╚Ť─â toxic─â.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust ÔÇô Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.