Crima reabilitată

Dina KHAPAEVA
Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Crima reabilitată jpeg

Filmul recent Joker ne spune povestea lui Arthur Fleck, un psihopat singuratic și clovn de ocazie care încearcă să urmeze o carieră de comediant stand-up, dar este respins și umilit. El se răzbună atunci pe societate, devenind un asasin și provocînd revolte „împotriva bogătașilor“.

Chiar dacă Joker a cîștigat prestigioasa distincție Golden Lion pentru cel mai bun film, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția de anul acesta, părerile rămîn împărțite. Mulți critici laudă filmul, argumentînd (previzibil) că protagonistul violent se revoltă împotriva unei ordini crude și nedrepte. Joker, spun ei, e un erou asuprit a cărui violență reprezintă un act curajos al exprimării de sine.

Alții privesc personajul principal într-o lumină mai sumbră, punînd accentul pe nebunia, pe cruzimea și pe intențiile lui rele. Spre deosebire de Raskolnikov, ucigașul chinuit de frămîntări din Crimă și pedeapsă a lui Dostoievski, Joker este un nebun răzbunător care comite crime cu sînge rece, fără să simtă vreo răspundere și, cu atît mai puțin, remușcări.

Todd Philips, regizorul filmului Joker, este bulversat de „dubla măsură“ aplicată filmului său. „Tocmai am urmărit filmul John Wick 3. E vorba despre un bărbat alb care ucide 300 de oameni – și toată lumea rîde, chiuie și ovaționează“, spune Philips. „De ce e judecat acest film după alte criterii? Sincer, nu înțeleg.“

Întrebarea mai importantă este dacă un psihopat asasin ar trebui să fie protagonistul unui film care critică orînduirea socială existentă. E adevărat, SUA, cu o distribuție extrem de inegală a bogăției, comparabilă mai degrabă cu Rusia lui Vladimir Putin decît cu alte țări dezvoltate, au nevoie de o schimbare la nivel social. Dar sînt oare Joker și alții de teapa lui sau filmele care se delectează plăsmuind monștri ucigași și cultivă violența sălbatică cele mai bune mijloace de promovare a justiției sociale?

Atît Philips, cît și actorul Joaquin Phoenix, în rolul personajului principal, au încercat să respingă asemenea critici recurgînd la ponciful potrivit căruia monștrii sînt victimele nedreptății. Crimele lor, spune Philips, sînt cauzate de „lipsa de iubire, de traume din copilărie și de lipsa de compasiune a lumii“.

„Joker nu e nici pe departe primul film din istorie care se concentrează asupra unui antierou îngrijorător“, spune David Sims în The Atlantic. Multe filme care înfățișează zombi devoratori de creiere, vampiri care sug sînge sau criminali în serie au fost considerate critici lăudabile la adresa exploatării capitaliste, a imperialismului american, a persecuției sexiste, a „suprematismului“ uman ș.a.m.d. Există oare vreun monstru care să nu fi fost considerat un potențial purtător al ideilor revoluționare?

Ideea că un monstru ucigaș poate simboliza un protestatar sau un paria și merită astfel simpatia își are originea în filozofia francezilor Gilles Deleuze și Pierre-Félix Guattari. Criticînd explicația lui René Girard a originii violenței iraționale și a urii față de Celălalt – minorități etnice sau religioase demonizate și victimizate –, Deleuze și Guattari au extins conceptul Alterității la vampiri.

Ceea ce a constituit premisele unei mutații de paradigmă prin asimilarea monștrilor homicizi cu Celălalt. Astfel de protagoniști au ajuns în tot mai mare măsură în centrul cercetării academice, al criticii culturale și chiar al culturii populare.

Fixația pe „empatia“ față de autorii violenței extreme își are rădăcinile într-o mutație ideologică a atitudinii față de oameni. Această mutație reflectă influența criticii radicale a umanismului și a respingerii antropocentrismului, exprimate mai ales de mișcările pentru drepturile animalelor și de susținătorii trans-umanismului și post-umanismului în cultura populară, începînd din anii 1990 (vorbesc despre asta în cartea mea The Celebration of Death in Contemporary Culture). Legitimînd ceea ce îndeobște era perceput ca divertisment de speță joasă, povestirile care estetizează violența exercitată de monștri idealizați împotriva ființelor umane au devenit rapid o marfă foarte căutată. Care sînt urmările sociale și politice ale „normalizării“ masacrelor în cultura populară? În articolul ei din revista Time, Stephanie Zacharek a numit Joker un exercițiu de „nihilism extravagant“ în care personajul principal „insuflă haos și anarhie“. În orice caz, filmul a alimentat o nouă dezbatere despre relația dintre violența ficțională și cea din viața reală.

Înainte de apariția filmului Joker, familiile victimelor masacrului petrecut în 2012 la cinematograful „Aurora“ din Colorado au trimis o scrisoare în care își exprimau îngrijorarea față de atrocitățile înfățișate în film. Dat fiind că împușcăturile de la „Aurora“ au avut loc în timpul proiecției unui alt film Warner Bros. (The Dark Knight Rises), scrisoarea a obligat studioul de film, pe Philips și pe Phoenix să răspundă obiecțiilor acestor familii.

În vreme ce declarația studiourilor Warner Bros. a recomandat publicului cu impertinență să nu confunde ficțiunea cu realitatea, răspunsul lui Phoenix a rezumat schimbările din cultura populară a ultimelor decenii: „Nu cred că ține de responsabilitatea unui cineast să dea lecții de morală publicului sau să-l învețe diferența dintre bine și rău“.

Și totuși, dacă Joker este un îndemn pentru schimbare socială, filmul este, în ultimă instanță, despre capacitatea de a discerne între bine și rău – în plan moral și din punct de vedere al justiției sociale.

Articolul lui Zacharek din Time identifică contradicția fundamentală a portretului lui Joker. „Este un răufăcător sau un purtător de cuvînt al celor asupriți?“, se întreabă ea. „Filmul vrea ambele variante. Acest discurs dublu pare lipsit de onestitate.“ În The Atlantic, Sims îi dă dreptate, spunînd că Philips „îl portretizează pe Joker ca pe un antierou, o figură malefică, dar care devine avatarul, în film, al justiției străzii“.

Dar nici un critic nu explică natura acestei lipse de onestitate. Joker este un nebun ale cărui acte de violență gratuită sînt înțelese și înfăptuite în numele divertismentului, și nu ca un apel la revoluție sau la schimbare socială. Mai mult decît să inspire publicului un protest împotriva nedreptății sociale, acest film vinde un antiumanism mercantilizat, care respinge radical valoarea excepțională a vieții umane și a libertății democratice.

Chiar dacă Zacharek are absolută dreptate cînd spune că „filmele nu produc violență“, ele pot totuși să ne modeleze ideile despre ce anume este permis. În fond, cum ar putea violența împotriva oamenilor afișată pe ecrane să nu influențeze modul în care percepem valoarea vieții și a demnității umane?

În plus, dacă – așa cum crede Phoenix – cultura este inseparabilă de politic, normalizarea masacrului în cultura populară ar putea alimenta o indiferență generalizată față de separarea dintre bine și rău în viața publică. Ar trebui, fără doar și poate, să ne întrebăm în ce măsură a influențat această indiferență, răspîndită ca un credo profesional în industria divertismentului, comportamentul showman-ului care ocupă în prezent Casa Albă.

Dina Khapaeva este autoarea cărții The Celebration of Death in Contemporary Culture.

© Project Syndicate, 2019, www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEȘU

How to lose weight II JPG
MV5BNjE3ODc3NTk0N15BMl5BanBnXkFtZTgwNzkwNjM3MDE@  V1  jpg
Absent în propria existență
Aceste cuvinte sînt o reflexie a unei singurătăți existențiale, în care nu există un martor al existenței proprii.
index jpeg 6 webp
Idealuri
O dată la patru ani fraierii îşi exercită dreptul la vot şi tocmai pentru că sînt fraieri, înlăturîndu-i pe corupţii de azi, ar putea vota pentru corupţii de mîine.
p 23 jpg
Nume (ne)potrivite
Nu numai vorbirea, ci limba, în general, cu tot ce e în ea, poate fi reprezentată metaforic ca o scară aruncată între cei doi poli, pe care omenirea orbecăie.
996 21 Peter Derer jpg
Portrete dintr-o altă Românie: in memoriam arh. Peter Derer
Ce au făcut cei care i-au auzit părerea, întotdeauna competentă și moderată, cu aceasta, îi caracterizează pe dînșii.
IMG 20230510 152449 jpg
Expozițiile Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii Partea I: Patru artiști din diaspora readuși acasă
E oare acest univers, erodat de industrializare, globalizare și consumerism, pierdut pentru totdeauna?
index jpeg 5 webp
Jocurile sociale ale neamului
În prezent, asumarea riscului a devenit o coordonată majoră a existenţei noastre sociale.
p 23 Nadar , Autoportret WC jpg
Undița și ochiul
Oricine poate fi fotograf.
index jpeg 5 webp
Cele mai temute boli din lume
E adevărat că nu ați lucra cu o persoană cu afecțiuni psihice?
p 23 WC jpg
Creierul literat
Chiar noi ne facem creierul atît de prost, nu tehnologia. Puțin îi cerem, puțin ne dă.
Zigu Ornea jpg
Nonconformisme celebre
Nonconformismul şi chiar insurgenţa sfidătoare au guvernat şi atitudinile Junimii, în primii ani de la fondare.
993 22 Casa cu lei   Cotroceni jpg
Case cu lei
Leul înseamnă astfel nu doar orgoliu, ci și devotament, forța feroce care se trezește în cel nevoit să-i apere pe ai săi.
p 18 jpg
Inventyvytate*
La volan, unul din răsfăţaţii spectacolelor de cabaret, D.S., zis Tigaie, care şi-a abreviat numele, TYG, pentru că aşa e în „show-business”. Avem, deci, viitor.
Gurdon John in lab 854x1024 854x800 jpg
John Gurdon și broasca africană
Descoperirea lui Gurdon a schimbat abordarea și în medicina regenerativă.
p 22 jpg
De ce învățăm?
Florian Coulmas observă, în Writing Systems, că omenirea se mișcă în direcția unei lumi moderne complet alfabetizate, în care analfabetismul este un stigmat care te exclude fără milă din viața socială.
p 18 YouTube jpg
Cine înjură?
Este oare înjurătura semnul unei laşităţi?
p 22 WC jpg
Războiul inteligenței artificiale: oamenii îi vor înlătura pe oameni
Acum cîteva săptămîni, am propus unor juriști integrarea ChatGBT în activitatea de consultanță intra-organizațională.
988 21 Cutitaru jpg
Cu creionul, pe hîrtie...
Indiferent de natura și scopul ei, scriitura se bazează în mod egal pe resursele lingvistice și cognitive generale ale creatorului.
p 23 WC jpg
Despre muzică și memorie
Atunci cînd totul va fi aseptic precum în filmul utopic The Lobster (cu personajul principal interpretat de dublinezul Colin Farrell)?
640px Sichuan earthquake building collasped  JPG
Cutremur - cimitirul politicii
Domnul cu mila, pînă cînd politicienii români vor înțelege că politica înseamnă a face! Altfel, se ajunge la țipătul disperat: „Nu de stare de urgență avem nevoie, ci de un stat”.
p 22 jpg
Cînd scrisul e bolnav
Psihologii, psihiatrii și neuro-psihiatrii sînt tot mai interesați de ceea ce poate scrisul de mînă să dezvăluie despre starea de boală sau anormalitate.
1 Casa Aureliei Cionca jpg
Ritmuri ale locuirii.
Case de muzicieni din București
Memoria orașului se reîncarcă astfel cu noi povești vechi care așteptau de multă vreme să fie descoperite.
p 23 jos Matthew McConaughey in True Detective jpg
Cioran în cultura pop și a cavernelor
Cioran, care a zis în repetate rînduri că și-ar fi dorit „să fie contemporanul nimănui”, ar fi surprins să afle că a devenit între timp contemporanul tuturor.
983 22 Case de muzicieni Bucuresti 2022 jpg
La plimbare prin București, în căutarea unor Case de muzicieni
Și cît de vie pare atmosfera casei George Georgescu de pe str. Washington, creație a arhitectului Duiliu Marcu, în amintirile celor care i-au călcat pragul!

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii