Cetăți visate, cetăți ruinate

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Theodor Pallady jpeg

Modernitatea nu a început cu Iluminismul kantian sau cu idealizarea rousseauistă a „bunului sălbatic”. A început prin platonismul teologiei politice augustiniene. Pe baza Noului Testament (unde Iisus Hristos ne spune că Împărăția Lui nu e din „lumea aceasta”, dar are reflexe în sufletul creștinului, încă de aici), Augustin instalează în centrul destinului occidental tensiunea dintre „cetatea terestră” și „cetatea divină”. El era contemporan cu prăbușirea Imperiului Roman de Apus și moștenea, firește, gîndirea eshatologică a primelor generații de autori patristici. De fapt, eshatologia creștină decurgea inevitabil din tema paulină a celei de-a doua veniri a Domnului. Semnele declinului vechii ordini – înainte de sinteza medievală romanică – întețeau convingerea Bisericii că lumea și, prin urmare, istoria se află la capăt de drum. Cum Parusia nu s-a produs nici în secolele următoare, gîndirea apocaliptică a dormitat, pînă la pragul „hiliast” dintre primul și al doilea mileniu, cu tot cu exploziile sale de spaimă colectivă. Numai că, tocmai pentru că spațiul european al fostului Imperiu Roman era deja aproape complet încreștinat, sosirea pe scenă a islamului, măsurată prin fulgerătoarea lui expansiune în nordul Africii și în Europa meridională, a reactivat criza de identitate a relativ omogenei christianitas, pregătind evoluția Occidentului de la „așteptarea sfîrșitului” spre imperativul de a apăra (prin idealul cruciat al călugărului-soldat) Țara Sfîntă, privită ca teritoriu terestru unde se va „inaugura” Împărăția transcendentă a lui Dumnezeu. În teologia politică a Cruciadelor, așadar, aș fixa adevărata origine a gîndirii moderne, definită prin căutarea Cetății divine pe pămînt, în istorie și imanență, aici și acum. Toate Utopiile apărute în umanismul renascentist și preluate apoi în religiile politice ale modernității au fost plata erorii fundamentale de a vedea în Biserică – definită ca societas perfecta – anticiparea autosuficientă a Împărăției lui Dumnezeu. Dacă există o comunitate desăvîrșită încă din viața de acum, de ce n-am multiplica formulele prin care înțelegem, propunem sau forțăm ieșirea din latență și realizarea ei stabilă?

Nerăbdarea de a instaura Împărăția lui Dumnezeu în interiorul istoriei umane reprezintă esența modernității – cu tot cu experimentele sale de inginerie socială totalitară și cu mitologia sa progresistă. După prăbușirea comunismului, teza lui Fukuyama despre „sfîrșitul istoriei” nu a îngrijorat pe nimeni, dimpotrivă – a cimentat entuziast viziunea naivă (și contrazisă, între timp, factual) despre globalizarea ordinii liberale și instaurarea unei societăți mondiale pașnice, fericite și luminos angajate într-un progres fără capăt. Nu doar un progres tehnologic sau științific – oricine e de acord cu asta. Un progres moral rapid, obținut prin insurgența contra majorităților retrograde și triumful minorităților, ca izvor al unei noi ordini inclusive, unde toate ipostazele umanului își găsesc un loc sub soare. Noua cetate a lui Dumnezeu nu e doar imanentă, ci și marcată de confirmarea (științifică) a redempțiunii universale (apocatastaza origenistă). Implantul utopic, revitalizat în numele nihilismului metafizic, al relativismului etic și al deconstrucției de toate calibrele, se traduce prin inflația prefixului trans: trans-gender, trans-umanism etc. Evanghelismul american (care face sinteza dintre capitalism și fundamentalismul biblic) e și el parte a secularizării conceptului de împărăție divină, chiar dacă pare să se opună ideologic progresismului liberal. Am putea spune că taberele războiului cultural care incendiază Occidentul contemporan vor același lucru, cu mijloace diferite, doar aparent ireconciliabile. Tot ce pot anticipa ține de eșecul acestor noi tentative. Hristos avea dreptate și ne comunica adevărul: Împărăția sa nu este din lumea aceasta. Nu vom aboli moartea în dimensiunea vieții noastre fizice, terestre. Nu vom da naștere unei noi umanități prin instrumentarul de bord pe care inteligența noastră autonomă l-a generat. Nu vom „apuca” să trăim, aici, într-o societate perfectă și vom plăti prin noi valuri de suferință încercarea de a o fabrica.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.