Matei PLEŞU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
7417059986 41b58c3989 o jpg
O parte din mine
Într-un singur ceas pulsează 3.600 de începuturi și sfîrșituri de secundă.
image png
image png
O minune de măiestritură?
Regnul viu și cel tehnologic împărtășesc un straniu numitor comun: automatismele.
p 11 Kaymak WC  jos la Matei jpg
Tulum, kaimak, yogurt
Zeița Abundantia își revarsă cornul și pe aleile celor mai sărmane piețe ale lumii.
Mîntuirea biogeografică jpeg
O patologie dezirabilă
În percepția genialității s-a petrecut o schimbare de paradigmă.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Excesul de accesibilitate
A te certa cu ecranul e un fel de a te supăra „ca văcarul pe sat”.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Fiindcă nu vor elvețienii…
Sărăcia e unul dintre marile motive de interogație naiv-sublim-legitimă, din categoria: „De ce există răul, nedreptatea și alte neajunsuri pe lume?”.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Magia e un meșter din Egipt
Magia și cuvîntul sînt inseparabile. Creația prin cuvînt e actul magic originar.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Porcul. Curat murdar?
Înnoroitul porc poate substitui cu onoare animale biblice mai respectabile: peștele și mielul.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Lupta stridențelor
„Liberalizate”, detașate de tradiții și de obiceiuri regionale, gusturile nu mai sînt condiționate cultural și evoluează arbitrar, imprevizibil.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Vechea tihnă și huzurul
Un vechi sinonim pentru „tihnă” era „rahat”, un cuvînt turcesc care însemna „pace, liniște, confort”.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Vilegiaturistul rege
„E plin de români!” – sună un argument frecvent pentru a evita anumite locuri de vacanță.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dincoace și dincolo de logică
Vastele dezbateri logic-epistemologice despre certitudine pălesc în fața micilor (in)certitudini din viața de zi cu zi.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Bîzdîganii, ceasuri rele
Monstrul e încarnarea unei transgresiuni ontologice; răsturnarea ordinii naturale, încălcarea delimitărilor firești, suprapunerea contrariilor, hibrizii grotești – mortul-viu, bărbatul-femeie, struțo-cămila, alcătuirile de tipul „jumătate om, jumătate animal” – sînt, cu toate, ipostaze ale monstruozității.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Buna măsură a dublei măsuri
Dreptatea strîmbă, legea aplicată parțial, preferențial sau deloc, corupția justiției (dar și a judecății) sînt manifestările cele mai problematice și revoltătoare ale dublei măsuri.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Mîntuirea biogeografică
Vizunea bio-eco aduce o redefinire a alterității, a aproapelui.
Vinovăția – pase și driblări jpeg
Vinovăția – pase și driblări
În fostul bloc estic, neasumarea vinovăției are un răsunet aparte.
Semnele vizibile ale lucrurilor nevăzute jpeg
Semnele vizibile ale lucrurilor nevăzute
Inferența pornind de la evidențe, credința străveche că putem obține cunoaștere plecînd de la semne observabile, are rădăcini adînci în antichitatea greacă.
Link uri moarte, granițe întredeschise jpeg
Link-uri moarte, granițe întredeschise
Informațiile trunchiate sau inexistente, zvonurile și știrile false nasc monștri și cînd e vorba de călătorii peste hotare, mai ales în timp de pandemie.
Paradisul nesustenabil jpeg
Paradisul nesustenabil
Izolarea a creat iluzia unei vieți cvasi-paradiziace, în afara timpului, și a făcut posibilă experiența suprareală a unui prezent continuu.
Praful luminos jpeg
Praful luminos
Praful e felul pămîntului de a se supune, prin fluidizare, „imperativului heraclitic” al curgerii, al trecerii și schimbării.
Duhul aerului jpeg
Duhul aerului
Aer, vînt, suflare, respirație, duh, spirit și echivalentele lor din alte limbi (pneuma, psyche, ruah etc.) se întîlnesc – în textele sacre ca și în viața de zi cu zi – într-un orizont comun de semnificație: aerul are un ce spiritual, iar „cele spirituale“ au o componentă aeriană.
Viața la țară, ca „afară“ jpeg
Viața la țară, ca „afară“
Fantezia de a lăsa totul în urmă și a începe o viață nouă, departe de zarva metropolei, e tot mai intensă; aura vieții la țară strălucește mai mult ca oricînd.
Chichița nostalgiei jpeg
Chichița nostalgiei
Definiția clasică a nostalgiei este „dorința de a se întoarce“ a celui plecat de acasă – în sensul cel mai larg.
Piața Matache Măcelarul jpeg
Piața Matache Măcelarul
Cert e că Loloescu Matache, măcelarul întreprinzător și personajul pitoresc, e cel care a inspirat numele vechii Hale – inima a ceea ce a devenit și a rămas pînă în zilele noastre „Piața Matache“.
Confesiuni și meșteșuguri jpeg
Confesiuni și meșteșuguri
Unui oraș mare, unei capitale, îi șade bine multiconfesionalitatea. Iar Bucureștiul nu face excepție. Începînd din secolul al XVI-lea, la puțină vreme după ce orașul devine reședință domnească, Bucureștiul atrage tot mai multe etnii și confesiuni noi.
Kimchi – fervoarea verzei jpeg
Kimchi – fervoarea verzei
V-ați putea imagina o țară europeană care să aibă un Institut Național al Murăturii, cu departamente dedicate verzei, gogonelelor, gogoșarilor și cornișonului? Ei bine, ca să vă dați seama ce chestiune serioasă e kimchi în Coreea, orașul Gw
Iluzii de universalitate jpeg
Iluzii de universalitate
S-ar putea crede că înclinația oamenilor de a folosi clișee a înflorit odată cu progresul tehnologic: „stereotip“, „clișeu“, „șablon“, „poncif“ – cu toate trimit, prin sensul de bază, la domeniul tehnic al reproducerii: grafică, fotografie, presă, textile
Război peloponesiac jpeg
Război peloponesiac
Am cumpărat o caracatiță proaspătă. Nu știam că trebuie frăgezită, prin fierbere sau lovire, înainte de preparare, și am aruncat-o direct pe grătar. După o oră, focul se stinsese, iar caracatița era încă crudă, chircită și încovrigată în mod dezgustător. Am aruncat-o la gun
Ortopraxia vs „ortoteoria“ jpeg
Ortopraxia vs „ortoteoria“
Evident, nu orice „bun creștin“ e pupător de moaște, și nu orice om cu preocupări egalitariste sau înclinații socialiste e sexo-marxist. Ambele extreme sînt eretice. Cel care crede că, pupînd moaște și participînd la pelerinaje, e ca și mîntuit comi
Gimnaști, kung fu și cărturari jpeg
Gimnaști, kung fu și cărturari
Dacă, îndeobște, zeii erau omagiați prin jertfe, în urmă cu vreo patru mii de ani, grecii au venit cu ideea unui sacrificiu mai puțin sîngeros, în chipul întrecerilor („sportive“, am spune azi) – în greacă: agonía. Așa s-au născut Jocurile Olimpice – la î
Oftica şi alte ofuri jpeg
Oftica şi alte ofuri
Invidia e centrifugă, îl vizează pe invidiat, tinde către el (vreau şi eu ce are celălalt), oftica e centripetă, e orientată către sinele ofticos (eu nu am oricum, să nu aibă nici celălalt). Dacă oftica e resemnată, defetistă, staţionară, invidia predispune la acțiune, e voluntară şi dinamică.
Gravitatea luminii jpeg
Gravitatea luminii
Strălucirea, „auroralitatea“ aurului e surprinzător contrabalansată de greutatea lui specifică imensă, aproape de două ori mai mare decît cea a plumbului. Aurul îmbină masivitatea telurică și diafanul auroral.
Simultaneitatea timpurilor jpeg
Simultaneitatea timpurilor
Mulți cred că termenul „rom“ e un moft postdecembrist. Denumirea însă era folosită deja în anii ’50: „Cei șase romi din colectiv, cu copiii lor, înjghebaseră o bandă tuciurie de lăutari care cîntau înfocat“ (Viața Românească, 1952). E o frază care redă destul de bine atitudinea
Veghe și supraveghere jpeg
Veghe și supraveghere
Din universul paznicilor nu lipsesc portretele feminine: un text apărut în Viața Românească în 1954 vorbește despre „paznica încălțată cu cizme soldățești“ dintr-un penitenciar, și, în Ion, Liviu Rebreanu o evocă pe Savista, „o paznică neprețuită“.
Digitalizarea şi furatul calului jpeg
Digitalizarea şi furatul calului
Mărturisesc că nu-mi imaginam amploarea, importanța și ramificațiile temei digitalizării patrimoniului, înainte să fi parcurs acest Dosar, pe care l am alcătuit la imboldul dlui Emanuel Conțac, un vechi luptător în slujba acestei cauze.
Morfologia bucatelor jpeg
Morfologia bucatelor
Înmulțirea pîinilor și a peș­ti­lor poate fi văzută ca o primă și irepetabilă pildă de virtuozitate culinară. Cum să faci din puțin mult, dintr-o găină jumulită o supă aurie, din cîteva ingrediente simple un fel de mîncare sățios și îmbietor, cum să „redai viață“, prin procesul de gătire, animalului sacrificat – acestea sînt miracolele cuprinse într-o carte bună de bucate. Cartea de bucate e documentarea, jurnalul, manualul vrăjitoresc al acestor formidabile transformări.
Aurul Orientului jpeg
Aurul Orientului
Şansa, cum o vedea Eliade, a României de a fi „arhaică“, „orientală“ devine, din avantaj cultural, neșansă instituțională și academică; sîntem, cum ar veni, noi înșine, prea orientali pentru a putea practica orientalistica de la distanța cuvenită. Orientalistica e, în fond, o disciplină occidentală.
Dulce ca mierea e vinul patriei jpeg
Dulce ca mierea e vinul patriei
România are soiuri locale excelente și, mai nou, bine cultivate: de la Fetească – albă, regală și neagră – la străvechea Crîmpoșie (al cărei nume îmi amintește întruna de Cotletele Crîmpoțești ale lui Edward Lear), Băbească, Busuioacă, Frîncușă, Galbenă de Odobești, Negru Vîrtos (tatăl Negrului de Drăgășani), Mustoasă de Măderat, Zghihară și altele.
Claritas Scripturae jpeg
Claritas Scripturae
Reforma e, în fond, tot ceea ce se opune țesutului mort, laturii devenite redundante și neconvingătoare a Bisericii; și e, în sens larg, materializarea a ceea ce simțim fiecare dintre noi atunci cînd sîntem dezamăgiți de cler și de funcționărime, de Biserică sau de alte instituții, de „abuzurile în serviciu“ de tot felul
A căuta să biruieşti cu vorba jpeg
A căuta să biruieşti cu vorba
De la hîrjoane și hărțuieli verbale cotidiene, la scandaluri în toată regula; de la rafinate, dar nu mai puțin înverșunate dispute academice, la încăierări de stradă sau războaie. Ura, violența, mînia și resentimentul fac parte și ele din bestiarul certurilor.
Caseus valachicus jpeg
Caseus valachicus
Atît succesul demersului paideic, cît și reușita fabricării unei brînze depind de calitatea materiei prime, a „datului“ (învățăcelul, laptele), dar și de competența și priceperea dascălului (sau brînzarului). Brînza Praid – o brînză tînără pe piață, dar deja veche și cu „caracter“ format – este un bun exemplu.