Link-uri moarte, granițe întredeschise

Publicat în Dilema Veche nr. 849 din 16 - 22 iulie 2020
Link uri moarte, granițe întredeschise jpeg

Informațiile trunchiate sau inexistente, zvonurile și știrile false nasc monștri și cînd e vorba de călătorii peste hotare, mai ales în timp de pandemie.

M-am hotărît să plec cu mașina în Grecia, via Bulgaria, chiar pe 15 iunie, ziua relaxării interdicțiilor din România și a deschiderii granițelor grecești pentru turiștii străini. „Atenție” – m-a avertizat toată lumea –, „la bulgari îți trebuie o declarație pe propria răspundere!” „Iar grecii nu te lasă să intri în țară. Sau te lasă, dar te bagă în carantină!” Descumpănit, mă apuc să caut informații. Încep cu Google. Toate ziarele spun clar: pentru tranzitarea Bulgariei e nevoie de declarație. Accesez felurite link-uri de descărcare a declarației, mereu cu același rezultat: link mort sau „document inexistent”. Intru apoi pe pagina Ministerului Afacerilor Externe, care oferă, la rîndul ei, un link de descărcare – mort și el. Mă aventurez pe pagina Ambasadei Bulgariei la București – la sursă, cum ar veni. Totul e scris în bulgară. Link-urile pentru limbile engleză și română sînt – cum altfel? – moarte. Recunosc doar portretul lui Hristo Botev, publicat abundent pe site-ul ambasadei, cu ocazia comemorării, cu un an în urmă, a 143 de ani de la moartea sa. Disperat, sun la Poliția de Frontieră. O voce competentă mă asigură că nu e nevoie de nici o declarație: „E OK la bulgari, nu vă trebuie nimic”. Cu încrederea zdruncinată iremediabil, mă încăpățînez totuși să descarc, de pe un site obscur și neactualizat, o declarație bilingvă româno-bulgară. O completez și o pun în torpedoul mașinii, pentru orice eventualitate.

Ajung în vama bulgară. Îl întreb pe grănicerul român dacă știe ceva de declarație. „Nu vă trebuie” – îmi răspunde acesta prompt. Ceea ce nu-l împiedică pe colegul său bulgar, aflat la doar un metru distanță, să mă trimită la punctul sanepid pentru completarea declarației – alt model decît cel descărcat de mine. Îi ofer totuși medicului de gardă declarația de acasă. O acceptă, recunoscător că nu trebuie să mă mai dădăcească cu lămuriri, pixuri și formulare. Trecem granița rapid și fără probleme.

La Makaza, granița muntoasă bulgaro-grecească, se anunță aglomerație. Primim telefoane panicate de acasă: „Granița e închisă! Trebuie sunat la Consulatul României din Atena, pentru asistență! Sînt cozi uriașe!”. Într-adevăr, coada se întinde pe vreo doi kilometri. Granița grecească a deschis pe 15 iunie, dar nu la 12 noaptea, cum se aștepta toată lumea, ci, în tihnă sudică, abia la 12 ziua. Iar cei harnici, care au plecat cu noaptea în cap, s-au împotmolit în vamă, îngroșînd șirul mașinilor. Dar coada se mișcă repede. Trecem în mai puțin de o oră, zoriți de un grănicer care nici măcar nu deschide pașapoartele. La scurtă vreme după aceea, soția mea primește un SMS alarmant, de la un număr grecesc, potrivit căruia toți călătorii intrați în țară trebuie să se autoizoleze timp de șapte zile. Eu nu primesc nici un mesaj, deși am același furnizor de telefonie mobilă. A fost, se pare, un glonț rătăcit informatic. De carantină, nici vorbă. Singurele măsuri sanitare grecești s-au simțit la îmbarcarea pe feribot. Toți pasagerii au primit formulare de completat – doar în limba greacă. La „patronim”, „eponim”, „toponim” m-am mai descurcat. Pentru restul rubricilor am întrebat o funcționară, care mi-a spus, înduioșată de conștiinciozitatea mea, că e suficient să trec doar un nume și un număr de telefon: „Oricum nu se uită nimeni”. Pe vas, pentru asigurarea distanței minime obligatorii, locul din mijlocul șirurilor de trei scaune era blocat cu o bandă de plastic. Echipajul navei defila cu măști purtate de formă, sub nasuri și bărbii: grecii păreau cu atît mai năsoși, iar grecoaicele, cu chipuri aspre și măști negre aninate neglijent de urechi, păreau să aibă o umbră de barbă.

Două săptămîni mai tîrziu, la întoarcerea în țară, formularul grecesc de pe feribot devenise bilingv. Din benzile de pe scaune rămăseseră doar franjuri care fluturau inutil în vîntul Egeei. Vama bulgară încă mai cerea formulare pe propria răspundere. La granița română nu ți se cerea nimic și erau doar zece mașini la rînd. Cu toate acestea, am așteptat cel mai mult. Fără nici o explicație. Căldură mare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu / FOTO Inquam Photos, Profimedia
Strategia „Cîțu” revine în actualitate: planul PSD pentru izolarea lui Ilie Bolojan și dilema anticipatelor
Tensiunile din interiorul coaliției ating un punct critic, după ce PSD a pus oficial pe masa analizei interne scenariul ieșirii de la guvernare. Nemulțumirea social-democraților, declanșată de adoptarea reformei administrației, forțează o reevaluare a parteneriatului cu premierul Ilie Bolojan.
Conflict iran israel FOTO shutterstock jpg
Revoluția care a sădit ura între Iran și Israel. Cum au ajuns cele două națiuni de la cooperare la război total
De la aliat strategic la inamic existențial: relația Israel-Iran parcurge jumătate de secol de ostilitate. Dacă înainte de 1979 Teheranul era un partener cheie într-o regiune arabă ostilă, instaurarea regimului teocratic a transformat radical axa de putere în cel mai lung „război rece” al Orientului
Parcul Yellowstone din SUA. shutter
1 martie: Ziua în care a fost înființat primul parc național din lume, Yellowstone
Pe 1 martie 1778 se naște Gheorghe Asachi, iar în 1810, Frederic Chopin. La aceeași dată, dar în anul 1872, a fost înființat primul parc național din lume, care se întinde pe o suprafață de 8.987 km pătrați.
Razboi Rusia tancuri FOTO Shutterstock jpg
Mașinăria de război a lui Putin dă semne de gripare. Companiile care au prosperat pe seama economiei de război, în dificultate
Economia de război a Rusiei se confruntă cu presiuni tot mai mari pe fondul sancțiunilor și scăderii veniturilor. Noi documente provenind dintr-un una dintre regiunile industriale cheie ale țării sugerează că aceste tensiuni încep să afecteze operațiunile de bază ale marilor întreprinderi.
ali khamenei jpg
Cum funcționează sistemul de putere de la Teheran. Conducerea iraniană, vizată în atacuri
Israelul afirmă că a vizat conducerea Iranului în recentele sale lovituri aeriene. Două surse israeliene au declarat pentru CNN că printre țintele atacurilor s-au numărat liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, președintele Masoud Pezeshkian și șeful Statului Major al forțelor armate.
vacanta schi foto cosmin zamfirache (1) jfif
Vacanța de schi în România profundă - Când limita universului tău este hotarul comunei, iar relaxarea se măsoară în ore de muncă
Vacanța mobilă sau „de schi”, cum este cunoscută neoficial are ca scop indirect promovarea turismului montan și a sporturilor de iarnă. În România profundă, însă, mii de copii nici măcar nu pot visa la cea mai banală călătorie dincolo de granițele satului și se ocupă cu treburi gospodărești.
Ministrul de Externe Oana Țoiu jpg
MAE ridică nivelul de alertă pentru cetățenii români din Orientul Mijlociu. Oana Țoiu: „Prioritizăm siguranța românilor și asistența consulară pentru minori”
Ministerul Afacerilor Externe prioritizează asistarea minorilor și a familiilor românești din Orientul Mijlociu, în timp ce nivelul de alertă consulară a fost ridicat, a transmis ministrul Oana Țoiu.
cfr cluj fb jpg
CFR Cluj intră cu scandal în play-off, după a zecea victorie consecutivă în Superliga
Farul a avut un penalty neacordat în prelungirile partidei.
vaccinare vaccin copil shutterstock 1419146978 jpg
De ce ne temem mai mult de vaccin decât de gripă? Paradoxul care a dus la zeci de decese în România
Moartea unui copil din Vâlcea urcă bilanțul gripei la 83 de decese, pe fondul unei „amânări permanente” a vaccinării. Psihologii explică de ce părinții percep adesea boala ca pe o statistică abstractă și vaccinul ca pe un risc iminent, o eroare de judecată ce poate deveni fatală.