Link-uri moarte, granițe întredeschise

Publicat în Dilema Veche nr. 849 din 16 - 22 iulie 2020
Link uri moarte, granițe întredeschise jpeg

Informațiile trunchiate sau inexistente, zvonurile și știrile false nasc monștri și cînd e vorba de călătorii peste hotare, mai ales în timp de pandemie.

M-am hotărît să plec cu mașina în Grecia, via Bulgaria, chiar pe 15 iunie, ziua relaxării interdicțiilor din România și a deschiderii granițelor grecești pentru turiștii străini. „Atenție” – m-a avertizat toată lumea –, „la bulgari îți trebuie o declarație pe propria răspundere!” „Iar grecii nu te lasă să intri în țară. Sau te lasă, dar te bagă în carantină!” Descumpănit, mă apuc să caut informații. Încep cu Google. Toate ziarele spun clar: pentru tranzitarea Bulgariei e nevoie de declarație. Accesez felurite link-uri de descărcare a declarației, mereu cu același rezultat: link mort sau „document inexistent”. Intru apoi pe pagina Ministerului Afacerilor Externe, care oferă, la rîndul ei, un link de descărcare – mort și el. Mă aventurez pe pagina Ambasadei Bulgariei la București – la sursă, cum ar veni. Totul e scris în bulgară. Link-urile pentru limbile engleză și română sînt – cum altfel? – moarte. Recunosc doar portretul lui Hristo Botev, publicat abundent pe site-ul ambasadei, cu ocazia comemorării, cu un an în urmă, a 143 de ani de la moartea sa. Disperat, sun la Poliția de Frontieră. O voce competentă mă asigură că nu e nevoie de nici o declarație: „E OK la bulgari, nu vă trebuie nimic”. Cu încrederea zdruncinată iremediabil, mă încăpățînez totuși să descarc, de pe un site obscur și neactualizat, o declarație bilingvă româno-bulgară. O completez și o pun în torpedoul mașinii, pentru orice eventualitate.

Ajung în vama bulgară. Îl întreb pe grănicerul român dacă știe ceva de declarație. „Nu vă trebuie” – îmi răspunde acesta prompt. Ceea ce nu-l împiedică pe colegul său bulgar, aflat la doar un metru distanță, să mă trimită la punctul sanepid pentru completarea declarației – alt model decît cel descărcat de mine. Îi ofer totuși medicului de gardă declarația de acasă. O acceptă, recunoscător că nu trebuie să mă mai dădăcească cu lămuriri, pixuri și formulare. Trecem granița rapid și fără probleme.

La Makaza, granița muntoasă bulgaro-grecească, se anunță aglomerație. Primim telefoane panicate de acasă: „Granița e închisă! Trebuie sunat la Consulatul României din Atena, pentru asistență! Sînt cozi uriașe!”. Într-adevăr, coada se întinde pe vreo doi kilometri. Granița grecească a deschis pe 15 iunie, dar nu la 12 noaptea, cum se aștepta toată lumea, ci, în tihnă sudică, abia la 12 ziua. Iar cei harnici, care au plecat cu noaptea în cap, s-au împotmolit în vamă, îngroșînd șirul mașinilor. Dar coada se mișcă repede. Trecem în mai puțin de o oră, zoriți de un grănicer care nici măcar nu deschide pașapoartele. La scurtă vreme după aceea, soția mea primește un SMS alarmant, de la un număr grecesc, potrivit căruia toți călătorii intrați în țară trebuie să se autoizoleze timp de șapte zile. Eu nu primesc nici un mesaj, deși am același furnizor de telefonie mobilă. A fost, se pare, un glonț rătăcit informatic. De carantină, nici vorbă. Singurele măsuri sanitare grecești s-au simțit la îmbarcarea pe feribot. Toți pasagerii au primit formulare de completat – doar în limba greacă. La „patronim”, „eponim”, „toponim” m-am mai descurcat. Pentru restul rubricilor am întrebat o funcționară, care mi-a spus, înduioșată de conștiinciozitatea mea, că e suficient să trec doar un nume și un număr de telefon: „Oricum nu se uită nimeni”. Pe vas, pentru asigurarea distanței minime obligatorii, locul din mijlocul șirurilor de trei scaune era blocat cu o bandă de plastic. Echipajul navei defila cu măști purtate de formă, sub nasuri și bărbii: grecii păreau cu atît mai năsoși, iar grecoaicele, cu chipuri aspre și măști negre aninate neglijent de urechi, păreau să aibă o umbră de barbă.

Două săptămîni mai tîrziu, la întoarcerea în țară, formularul grecesc de pe feribot devenise bilingv. Din benzile de pe scaune rămăseseră doar franjuri care fluturau inutil în vîntul Egeei. Vama bulgară încă mai cerea formulare pe propria răspundere. La granița română nu ți se cerea nimic și erau doar zece mașini la rînd. Cu toate acestea, am așteptat cel mai mult. Fără nici o explicație. Căldură mare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Soldați germani folosind un tun antitanc PaK 38 (© Bundesarchiv Bild 101I-549-0743-13A)
Aprovizionarea României cu armament german antitanc de calibrul 50 mm, în cursul anului 1943
Istoricii români au scris cu tărie intelectuală după 1945 că Berlinul n-a vrut să doteze trupele române cu tehnică modernă în vederea ducerii luptei cu carele grele de luptă.
alina puscau si dan alexa jpg
Ce a vorbit Dan Alexa cu Alina Pușcău după ce boala s-a agravat. „Să ne rugăm pentru ea că e mult mai greu”
Dan Alexa a vorbit cu Alina Pușcău la telefon după ce modelul a aflat că are cancer la sân. Antrenorul este extrem de îngrijorat
Nicolae Stanciu si Alexandru Mitrita (Sportpictures) jpg
Doi jucători de națională strălucesc în China. Ce au reușit Stanciu și Mitriță
România are doi fotbaliști angrenați în fotbalul chinez.
ambulanta, foto shutterstock jpg
Motociclist și pasagera sa, răniți după ce au fost loviți de un autocar în Timiș. Polițiștii au deschis dosar penal
Un motociclist și pasagera sa au fost răniți, sâmbătă după-amiază, după ce motocicleta pe care se aflau a fost lovită de un autocar, la urcarea pe centura ocolitoare a municipiului Timișoara.
Romsilva foto facebook jpg
Romsilva, în vizorul Ministerului Mediului. Contracte de 28 de milioane de lei atribuite fără publicare în 2025
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, anunță că va convoca de urgență conducerea Romsilva pentru a da explicații în legătură cu atribuirea unor contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei prin proceduri fără publicare, în anul 2025.
miruna constantin jpeg
Profesorii, în era ChatGPT. Miruna Constantin, absolventă Harvard: „AI-ul trebuie introdus ca punct de plecare, nu ca destinație finală”
Miruna Constantin, coordonator de conținut educațional în cadrul "Vreau Să Studiez în America" și absolventă a unui master în educație la Harvard Graduate School of Education, a explicat, într-un interviu acordat „Adevărul”, ce nu știu încă profesorii despre AI.
image png
Rețeaua de canalizare din zona Gării de Nord, veche de aproape 100 de ani, este modernizată. Lucrările se fac în paralel cu cele la linia de tramvai
Rețeaua de canalizare din zona Gării de Nord, veche de aproape un secol, este modernizată în cadrul lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai de pe Bulevardul Dinicu Golescu.
Design fără titlu (5) png
Ce a cumpărat de mâncare cu 200 de lei un turist aflat la Costinești: „Să știți ce buget aveți când veniți la mare”
Un român aflat la Costinești a arătat pe TikTok ce a putut cumpăra cu 200 de lei la mare și a calculat cât ajung cheltuielile zilnice pentru două persoane.
avion foto unsplash jpg
Cine poate călători în jurul lumii cu doar câteva sute de euro. Business Class la preț de bilet low-cost
Aproximativ 8 milioane de persoane din întreaga lume beneficiază de bilete de avion la prețuri mult mai mici decât cele plătite de pasagerii obișnuiți.