În capul mesei și în băncile dintîi

Publicat în Dilema Veche nr. 955 din 28 iulie – 3 august 2022
Mîntuirea biogeografică jpeg

Admirată și înfierată, infamă sau eroică, „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”, ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter. În exces, ea devine trufie, superbie, slavă deșartă, prezumțiozitate, iar prin lipsă, se confundă cu lenea, indolența, nepăsarea, cu o vinovată cruțare de sine. Dozajul, adecvarea, ajustarea permanentă sînt elementele care permit o bună funcționare a ambiției.

Natura ei complicată predispune la felurite abuzuri de interpretare: leneșul sadea invocă cusururile ambiției sau păcatele cîte unui ambițios pentru a-și justifica somnolența; ambițiosul înfierează neajunsurile trîndăviei sau presupusa mediocritate din spatele moderației pentru a-și justifica „furia ascensională” în scop propriu și personal.

Dialogurile socratice ne oferă un portret clasic al ambițiosului în cultura europeană. Adresîndu-i-se trufașului și înzestratului Alcibiade – căruia, „începînd cu cele trupești și sfîrșind cu ale sufletului”, nu-i lipsea nimic –, Socrate spune: „Află, Alcibiade, că dacă te vedeam mulțumit de toate bunurile de care am pomenit adineauri și resemnat să te mărginești toată viața la acestea, de mult aș fi încetat să te iubesc […]”. Se pare, așadar, că a rămîne în mișcare, a căuta mai departe, a refuza instalarea sînt virtuțile unui ambițios veritabil. Ambiția face parte din economia traseului, e o „ținută de drum”. Decisiv rămîne scopul: nu cel atins, dar cel urmărit.

Ambiția e percepută cu precădere ca o formă de activism, ca un exces de forță motrice: ambițios e cel care se agită, aleargă, face și drege. Dar ea are și ipostaze sedentare, mai discrete, dar nu mai puțin tenace: încăpățînarea, obstinația, îndărătnicia sau statornicia, consecvența, perseverența.

Pe ambițios îl recunoaștem încă de pe băncile școlii. Un pasaj biblic evocă „premianții” din prima bancă (referindu-se la rabi, cărturari și farisei) cărora „le place să stea în capul mesei la ospeţe şi în băncile dintîi, în sinagogi” – și îi admonestează prompt și fără cruțare: „Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici!” (Matei 23, 6). Pe de altă parte, în lumea de azi, premianții ajung tot mai rar „în capul mesei și în băncile dintîi”; ei au, adesea, o aură donquijotescă, ce îi salvează de linearitatea „poveștii de succes”, de previzibilitatea „ambițului” cu efect garantat.

La antipod, teoria carierei și a promovării la locul de muncă, numită de L.J. Peter și R. Hull „ierarhiologie” („hierarchology”), ne oferă o abordare diferită a ambiției. În viziunea „americănească”, cinic-pragmatic-mucalită a celor doi autori, pilele tind să bată ambiția, în materie de ascensiune profesională. O spune deja Iago: „E lucru fără leac! Așa-i serviciul. / Înaintarea stă-n scrisori, prieteșuguri, / Nu ține-n seamă de vechimea-n care / Cel nou ia moștenirea celui vechi” (W. Shakespeare, Othello, Actul I, Scena I, traducere de Mihail Dragomirescu). Peter și Hull iau peste picior și așa-numitul „complex Alger” (după Horatio Alger, autor american moralist din secolul al XIX-lea), potrivit căruia, cu cît te chinui mai mult, cu atît promovezi mai repede sau ajungi mai „sus”. Ulcerul, tensiunea, migrenele și alți „indicatori” ai reușitei administrative devin aici elementele unei nosologii a angajatului de succes plin de ambiții (The Peter Principle).

Grecia nu ar fi putut suporta doi Alcibiade, spunea Plutarh, contemporanul său. Dar nici nu ar putea exista doi Alcibiade, adaugă Jacqueline de Romilly, faimoasa elenistă: „În bine ca și în rău, el este unic”. Ceea ce, fără îndoială, se poate spune și despre ambiție.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

marcel ciolacu jpeg
Ciolacu: Pentru PSD, prezidențialele sunt cea mai mare provocare în 2024
Șeful PSD crede că „cea mai mare provocare” pentru partid în 2024 sunt prezidențialele, partidele de stânga eșuând în ultimii ani în a găsi „coerenţa” pentru a câștiga funcția din fruntea statului.
camioane   shutterstock 1978869203 1 jpeg
Camioanele înmatriculate în UE, interzise în Rusia din 10 octombrie
Circulaţia camioanelor înmatriculate în statele membre UE va fi interzisă în Rusia începând cu 10 octombrie, potrivit Kremlinului, ca reacție la interdicția impusă Rusiei în urmă cu câteva luni.
Submarin rus din clasa Borei FOTO mil.ru/Wikipedia
O navă și un elicopter al Marinei Franceze escortează un submarin rus în Golful Biscaya
Marina franceză a escortat submarinul rusesc diesel-electric Novorossiysk și remorcherul Serghei Balk în Golful Biscaya, a anunțat sâmbătă seara pe Twitter prefectura maritimă din regiunea Atlanticului.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.