La dolce vita vs La deutsche vita

Publicat în Dilema Veche nr. 961 din 8 septembrie – 14 septembrie 2022
Mîntuirea biogeografică jpeg

Se vorbește tot mai adesea de „calitatea vieții” în diferitele părți ale lumii și chiar de gradele de fericire ale națiunilor (a se vedea „The Happy Planet Index”, happyplanetindex.org) – pornind de la feluriți indicatori, mai mult sau mai puțin obiectivi, universali și convingători. La o primă vedere, se conturează două modele sau „școli” diametral opuse, de unde și dilema chestiunii: paradigma rural-sud-est-mediteraneeană sau „paradisul natural însorit”, cu exemplul țăranului centenar cretan (sau sard, sud-italian, okinawan etc.) care se bucură de soare, aer curat, hrană „sănătoasă”, de siestă și de o viață socială bogată; și paradigma urban-nord-vest-scandinavă sau „paradisul civilizațional umbros”, cu reprezentarea cetățeanului emancipat, educat, bine remunerat, susținut de un sistem social și de un stat puternic, cu instituții eficiente, infrastructură performantă ș.a.m.d. Ei bine, care e adevărul? Ce se află în spatele acestei dihotomii? Cum împăcăm cele două viziuni? Există acești „poli” cu adevărat sau sînt doar proiecții ale unor forme ideale din mintea noastră? Iată cîteva dintre întrebările de la care pornește Dosarul de față.

Deplasarea dinspre nord spre sud – sau invers – e o călătorie în spațiu și în timp totodată. Mergînd spre sudul pitoresc, originar, primordial, călătorim în trecut; migrînd spre nordul modern, performant, eficient, călătorim în viitor.

Vechiul, romanticul „Drang nach Süden” (propensiunea către sud) pălește în fața unui nou, pragmatic „Drang nach Norden”. Pitorescul solar și vestigiile sudului continuă să farmece, dar preamărita bunăstare scandinavă îi atrage în tot mai mare măsură pe noii imigranți din sud-est și pe nord-vest-europeni deopotrivă. Germanii de azi privesc spre țările scandinave cu același jind și admirație candidă cu care ne uităm și noi sau italienii la „nemții înstăriți”.

Față de nordul protestant, sudul pare să sufere, pe plan socio-economic, în cheie weberiană, de o carență de capitalism. Dar nu de o lipsă sau de un refuz e aici vorba, ci mai degrabă, după cum remarcă Jean-Michel Schmitt, de un alt tip de capitalism: „în timp ce protestantismul a instalat în nord un capitalism rațional, «Europa de Sud s-a plasat într-un capitalism de lux și plăceri» – capitalismo con un po’ di riposino… Astfel, nu este de mirare că aceste țări «nu au reușit niciodată să realizeze o relație de adeziune a Poporului la Stat», pe care l-au eludat sistematic prin evaziune și clientelism: statul este totdeauna anti-riposino!” [riposino (it.) – „pui de somn, ațipeală, siestă”] (Vintilă Mihăilescu, Riposino, Max Weber și Europa cu două direcții”, Dilema veche, nr. 695, 15-21 iunie 2017).

O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”. La dolce vita sau La deutsche vita – aceasta e întrebarea. 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Zona Merișor   Dealul Babii  Foto Daniel Guță (4) JPG
Ținutul momârlanilor își dezvăluie secretele. Noua șosea din munți, devenită atracție turistică VIDEO
Două sate izolate în ținutul momârlanilor - primii locuitori din Valea Jiului - au devenit mai accesibile odată cu construirea șoselei care traversează Dealul Babii. Traseul are o priveliște aparte.
Nicusor
Nicușor Dan, reacție dură în scandalul Cathedral Plaza: „Depășește orice limită a tupeului“
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că plângerea penală împotriva sa în scandalul Cathedral Plaza depășește orice limită a tupeului, în contextul în care proprietarul clădirii a anunțat că îi va cere daune.
Pasarela maritimă 2 FOTO mariana iancu JPG
Pasarela din Mamaia, construită acum zece ani, a devenit un pericol pentru turiști și constănțeni
Pasarela regală din Mamaia, inaugurată în 1935, a ajuns ruină. Aceeași soartă o are și pasarela maritimă din centrul stațiunii, construită cu zece ani în urmă, în vremea mandatului lui Radu Mazăre.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.