⬆
bucureștiul confesional
Confesiuni și meșteșuguri
Unui oraș mare, unei capitale, îi șade bine multiconfesionalitatea. Iar Bucureștiul nu face excepție. Începînd din secolul al XVI-lea, la puțină vreme după ce orașul devine reședință domnească, Bucureștiul atrage tot mai multe etnii și confesiuni noi.
Ortodox(ia) de București
Imediat după 1990, Bucureștii au cunoscut o veritabilă explozie a vieții religioase. Ortodoxia, mai ales, s-a revitalizat. Semnul cel mai clar a fost construirea de noi biserici. Vreme de cel puțin două decenii, construirea de noi biserici, dar și refacerea, reamenajarea ori extinderea celor mai vechi nu au prea fost contestate.
Str. Olteni nr. 45 – o filă de istorie protestantă din Bucureștiul dispărut
În primăvara anului 1900 sosea în București un englez animat de proiectele misionare ale London Jews Society. În spiritul protestantismului englez de factură evanghelică, John Howard Adeney, ab
Romano-catolicii Capitalei și „bunul român“ Netzhammer
Romano-catolicii din București sînt astăzi, în marea lor majoritate, de etnie română. Cei mai mulți dintre ei, asemenea familiei mele, provin din comunitățile catolice din Moldova. Au ajuns în București în anii comunismului. Sînt aproximativ 25.000 de romano-catolici în Capitală, organizați în 14 parohii.
Armenii din Bucureștiul de ieri și de azi
Armenii au făcut parte din buchetul etniilor care au populat Bucureștiul încă din primii ani de la crearea Cetății lui Bucur, aducîndu-și contribuția la atmosfera orientală a orașului. Popor cu adînci tradiții creștine, negustori iscusiți, meseriași talentați, armenii au jucat un important rol în viața orașului de pe malurile Dâmboviței, pe care l-au socotit a doua lor patrie.
În calea Victoriei Socialismului. Bucureștiul evreiesc
Dincolo de specificul caselor cu magazin la parter, dispuse în general în centru sau în zonele comerciale, patrimoniul arhitectural evreiesc în Bucureşti se referă la şcoli, arhitectura sinagogală, casele sau băncile deţinute de marii proprietari evrei, magazine, dar în special la moştenirea arhitecturală lăsată de Marcel Iancu și de arhitecții evrei moderniști.
Biserica Română Unită cu Roma
Biserica românilor ortodocși din Transilvania intrată în stăpînirea Habsburgilor a stabilit în mai multe sinoade (1698-1700) unirea cu Biserica Catolică, păstrîndu-și toate rînduielile bizantine și introducînd limba română în cult pentru prima dată în arealul locuit de români. Așa a luat naștere Biserica Română Unită (cu Roma) care a fost mai tîrziu principalul artizan al ideologiei naționale, susținătoare a Școlii Ardelene și a Unirii Ardealului cu România, la 1918.
,,Sala Principiului Infinit“ (Guangli Fotang): templul chinezesc din cartierul Colentina
Am ajuns acolo pentru prima dată în vara lui 2010. Lucram într‑un proiect de cercetare (și sprijin) care îi privea în special pe lucrătorii chinezi din România. În acel an amintirea evenimentelor dramatice prin care mulți dintre aceștia trecuseră era încă proaspătă.
Bucureștiul musulman
Despre România și comunitatea sa musulmană avem date dintre cele mai diverse. Despre Bucureștiul musulman pare un exercițiu îndrăzneț, pentru unii forțat, pentru alții o aventură la frontiera cu sfidarea unui trecut istoric prezentat nu tocmai în termenii cei mai prietenoși.