Str. Olteni nr. 45 ÔÇô o fil─â de istorie protestant─â din Bucure╚Ötiul disp─ârut

Emanuel CONŢAC
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie ÔÇô 6 noiembrie 2019
Str  Olteni nr  45 ÔÇô o fil─â de istorie protestant─â din Bucure╚Ötiul disp─ârut jpeg

├Än prim─âvara anului 1900 sosea ├«n Bucure╚Öti un englez animat de proiectele misionare ale London Jews Society. ├Än spiritul protestantismului englez de factur─â evanghelic─â, John Howard Adeney, absolvent al Universit─â╚Ťii din Cambridge, ├«╚Öi propunea s─â r─âsp├«ndeasc─â mesajul cre╚Ötin ├«ntre cei 50.000 de evrei din Bucure╚Öti. Marea Britanie tr─âia ultimul an al epocii victoriene, Imperiul Britanic era la apogeu, stima de sine a englezului mediu nu fusese niciodat─â mai solid─â, iar cre╚Ötinismul european ├«nc─â nu fusese ╚Öubrezit de experien╚Ťa ÔÇ×primului r─âzboi germanÔÇť. Asemenea multor evanghelici din lumea anglo-saxon─â, Adeney reconcilia f─âr─â probleme zelul pentru convertirea evreilor la cre╚Ötinism ╚Öi sprijinul ferm pentru cauza sionist─â. R─âspunsul la problema antisemitismului din Europa, scrie el ├«n The Jews of Eastern Europe, monografie publicat─â dup─â dou─â decenii de activitate ├«n Bucure╚Öti, este ÔÇ×stabilirea unui ╚Ťinut ├«n care evreii s─â se autoguvernezeÔÇť. Acest ╚Ťinut, mai ad─âuga Adeney, nu poate fi dec├«t Palestina.

├Än cele aproape patru decenii de ╚Öedere ├«n Bucure╚Öti, Adeney ╚Öi-a ├«mp─âr╚Ťit activitatea ├«n mai multe domenii complementare. Venise ├«n Rom├ónia nu doar ca s─â c├«╚Ötige suflete pentru Hristos, ci ╚Öi ca s─â ajute la procesul de emancipare social─â a evreilor, a c─âror ostracizare social─â o cuno╚Ötea foarte bine. Pentru a-╚Öi ├«mplini viziunea, a ctitorit o ╚Öcoal─â ├«n cartierul evreiesc, pe strada Olteni. ├Änainte ca Nicolae Ceau╚Öescu s─â inaugureze stilul arhitectonic nord-coreean, care ├«╚Öi g─âse╚Öte expresia cea mai ÔÇ×grafic─âÔÇť ├«n hido╚Öenia monumental─â a ÔÇ×Casei PoporuluiÔÇť, zona Olteni ╚Ťinea de la strada Clucerul Udricani, continua paralel cu strada Iuliu Bara╚Ö ╚Öi se ├«ncheia ├«n strada Mircea Vod─â, ├«n apropierea Bisericii Olteni, care ast─âzi nu mai exist─â.

├Än aceea╚Öi perioad─â, Adeney a inaugurat ╚Öcoala pentru fete, din strada Negustori nr. 6-8. La finalul anului 1907, ├«n cele dou─â a╚Öez─âminte studiau 600 de elevi. O fotografie publicat─â ├«n The European Jews ├«i prezint─â cititorului o cl─âdire impozant─â, cu patru etaje, probabil imobilul din strada Negustori, unde era ╚Öi re╚Öedin╚Ťa misionarului englez.

Din 1905, Adeney a preluat ╚Öi func╚Ťia de capelan pentru comunitatea de englezi stabili╚Ťi ├«n capitala regatului. Num─ârul lor trebuie s─â fi fost mic, dac─â judec─âm dup─â dimensiunile modeste ale l─âca╚Öului neogotic care avea s─â fie ridicat ├«n 1914, cu sprijinul reginei Maria, ├«n apropiere de Gr─âdina Icoanei, la intersec╚Ťia dintre str─âzile Artur Verona ╚Öi A.D. Xenopol. ├Än paralel, Adeney coordona ╚Öi activitatea Societ─â╚Ťii Biblice Britanice ├«n Rom├ónia. De la re╚Öedin╚Ťa din str. Negustori plecau cu regularitate spre Bible House, la Londra, scrisori cu privire la situa╚Ťia religioas─â, social─â ori chiar politic─â din spa╚Ťiul rom├ónesc. Un subiect de mare interes pentru Comitetul SBB era, desigur, activitatea de traducere ╚Öi publicare a Bibliei.

├Än august 1919, la sediul SBB de pe Victoria Road, din Londra, sosea vestea c─â Dumitru Cornilescu, pe care Adeney ├«l cuno╚Ötea de ani buni (ÔÇ×obi╚Önuiam s─â studiez rom├óna cu el ├«nainte de r─âzboi, pe c├«nd era studentÔÇť), sprijinit de prin╚Ťesa Callimachi, se preg─âte╚Öte s─â publice o nou─â traducere a Bibliei. Atent la detalii, misionarul englez mai observa c─â ruptura dintre traduc─âtor ╚Öi Biserica Ortodox─â este inevitabil─â: ÔÇ×Dup─â r─âzboi [Cornilescu] a trecut prin experien╚Ťe religioase profunde ╚Öi autentice care l-au adus ├«n mod clar de partea adev─ârului evanghelic. Este un om convertit ├«n mod temeinic, c─âruia convertirea i-a schimbat perspectiva. Este preg─âtit s─â jertfeasc─â totul ╚Öi realizeaz─â c─â negre╚Öit va veni ziua c├«nd Biserica ├«l va da afar─â sau el va fi obligat s─â se retrag─â din ea.ÔÇť Istoria din anii urm─âtori ÔÇô mai cu seam─â ÔÇ×tulburarea de la Cuibul-cu-Barz─âÔÇť, cum a fost numit─â ├«n presa teologic─â ÔÇô i-a dat dreptate lui Adeney. ├Än imobilul de pe str. Olteni, capelanul a ╚Öi g─âzduit, at├«t c├«t i s a permis, pe fondul discu╚Ťiilor ecumenice dintre ortodoc╚Öi ╚Öi anglicani, adun─ârile enoria╚Öilor care l-au urmat pe Teodor Popescu, scos din preo╚Ťie ├«n 1924.

De╚Öi a r─âmas un sus╚Ťin─âtor important al lui Cornilescu ╚Öi un promotor important al traducerii sale, Adeney a trimis c─âtre Bible House ╚Öi scrisori critice, care pomeneau insistent de necesitatea unei revizuiri profunde. Educat la St JohnÔÇÖs, unul dintre colegiile cu vechime din Cambridge, Adeney cuno╚Ötea suficient de bine limbile biblice ca s─â descopere ├«n versiunea lui Cornilescu inconsecven╚Ťe sau parafraze care ├«l nemul╚Ťumeau. Tot el profe╚Ťea ceea ce s-a ├«mplinit dup─â aproape un secol, anume c─â, pe m─âsur─â ce mai mul╚Ťi cititori vor aprofunda greaca ╚Öi ebraica, se vor ├«nmul╚Ťi vocile celor care ├«╚Öi vor dori un text mai fidel originalului.

Apropierea lui Adeney de D. Cornilescu ╚Öi T. Popescu a creat tensiuni ├«ntre Biserica Ortodox─â ╚Öi Biserica Angliei, astfel c─â, ├«n 1935, Adeney a fost ├«nlocuit cu un alt cleric anglican: H.L. Ellison. Spre surprinderea superiorilor s─âi ierarhici, pe 6 decembrie 1936 Ellison avea s─â fie botezat, la cerere, ├«n Biserica Baptist─â German─â din Bucure╚Öti. Tot el a fost cel care l-a botezat pe Richard Wurmbrand la Gala╚Ťi, ├«n 1938.

├Än ├«mprejur─âri care s├«nt prea ├«ntortocheate pentru a fi expuse aici, Richard Wurmbrand a intrat ├«n leg─âtur─â cu principalele organiza╚Ťii protestante (suedez─â, norvegian─â, englez─â) care sus╚Ťineau misiunea ├«ntre evreii din Rom├ónia. Revenit ├«n Bucure╚Öti, a devenit foarte activ ├«n biserica evanghelic─â pe care avea s─â o evoce ├«ntr-una dintre c─âr╚Ťile sale: ÔÇ×Olteni! C├«te amintiri am din acel loc! Acolo mi am f─âcut, cu multe lacrimi, prima m─ârturisire public─â de poc─âin╚Ť─â. [...] Biserica din Olteni a fost locul convertirii mele ╚Öi apoi al lucr─ârii pastorale.ÔÇť C├«nd Misiunea Englez─â a fost silit─â s─â p─âr─âseasc─â ╚Ťara, dup─â ruperea rela╚Ťiilor diplomatice dintre Rom├ónia ╚Öi Marea Britanie, Biserica din Olteni 45 a trecut sub jurisdic╚Ťia Misiunii Suedeze. Dup─â r─âzboi, Ministerul Cultelor a autorizat-o s─â func╚Ťioneze ca baz─â a Misiunii Norvegiene, sub conducerea pastorului Magne Solheim, secondat de Richard Wurmbrand.

Pe 2 noiembrie 1948, ├«n urma ofensivei statului rom├ón asupra mai multor culte ╚Öi organiza╚Ťii religioase, Misiunea Bisericii Norvegiene, considerat─â ÔÇ×oficin─â de spionajÔÇť, a fost desfiin╚Ťat─â, iar pastorul Magne Solheim, care avea pa╚Öaport diplomatic, a fost expulzat din ╚Ťar─â. Pe 29 noiembrie 1948, biserica din str. Olteni, ├«n care se adunau c├«teva zeci de evrei converti╚Ťi la cre╚Ötinism, a trecut sub jurisdic╚Ťia Episcopiei Evanghelice Luterane, ramura maghiar─â, a c─ârei superintenden╚Ť─â era la Cluj. La scurt─â vreme, lui Richard Wurmbrand i s-au al─âturat, ├«n activitatea de pastora╚Ťie ╚Öi predicare, Iancu Moscovici ╚Öi Felix Iacobsohn. Datorit─â informa╚Ťiilor pe care acesta din urm─â le-a pus cu mult─â solicitudine la dispozi╚Ťia Securit─â╚Ťii, istoria postbelic─â a bisericii luterane din Olteni 45, format─â ├«n principal din evrei converti╚Ťi la cre╚Ötinism, poate fi reconstituit─â ├«n bun─â m─âsur─â.

├Äntr-o not─â informativ─â din ianuarie 1956, ofi╚Ťerul de Securitate Dr─âg─ânic─â Niculae (care l-a anchetat pe Wurmbrand) primea descrierea imobilului din Olteni 45. Intrarea principal─â, din dreapta, ducea c─âtre sala mare de ├«nt├«lniri a bisericii; cea din st├«nga ÔÇô spre aripa administrativ─â. ├Än perioada interbelic─â aici func╚Ťionaser─â cancelaria ╚Öcolii ╚Öi redac╚Ťia revistelor editate de Wurmbrand. Din aceast─â arip─â un culoar duce c─âtre o capel─â mic─â ╚Öi apoi c─âtre sala mare a bisericii ╚Öi ie╚Öirea principal─â. La mezanin se afla locuin╚Ťa pastorului Iosif Ball. Apartamentele principale, ├«n care locuiau familiile Moscovici ╚Öi Wurmbrand, erau situate la etajul 1.

Nici un detaliu nu este nesemnificativ, ├«n descrierea oferit─â de harnicul informator, dup─â cum indic─â urm─âtoarea mostr─â: ÔÇ×A╚Öa cum am ar─âtat mai sus, ├«n fa╚Ťa cancelariei se afl─â o u╚Öe (sic!) ce d─â ├«ntr-un coridor cu sc─âri ce duc la etajul I ├«ntr-un coridor de form─â semicerc pe care se merge la apartamentele de la etaj. Cum se ajunge ├«n acest coridor, la dreapta este o u╚Öe (sic!) ce d─â ├«n biroul pastorului Moscovici Iancu, care este mobilat─â cu un birou situat ├«n col╚Ťul din st├«nga opus u╚Öii. ├Än spatele biroului se afl─â un dulap cu c─âr╚Ťi, o etajer─â cu c─âr╚Ťi. La mijloc s├«nt dou─â fotolii ╚Öi scaune. Tot ├«n partea st├«ng─â a u╚Öii de la intrare se afl─â ╚Öi o sob─â de teracota, iar pe pere╚Ťi, ├«n continuare, este a╚Öezat un alt raft cu c─âr╚Ťi. ├Än dreapta u╚Öii de la intrare, se afl─â o m─âsu╚Ť─â cu un aparat de radio marca Telefunken 3+1. Dup─â aparatul de radio se afl─â o org─â ╚Öi ├«n continuare un mic divan.ÔÇť ├Än mai 1961, Iancu Moscovici p─âr─âsea Rom├ónia ╚Öi se stabilea la Hamburg. Dup─â plecarea lui, biserica a fost p─âstorit─â doar de Felix Iacob-sohn, emigrat ╚Öi el ├«n 1966.

├Än aprilie 1965, Securitatea hot─âra c─â Richard Wurmbrand, ie╚Öit din temni╚Ť─â pe 28 iulie 1964, trebuie s─â se mute ├«n Balta Alb─â, ├«ntruc├«t imobilul din Olteni 45 urma s─â fie cedat proasp─ât ├«nfiin╚Ťatei ├«ntreprinderi Animafilm Bucure╚Öti. R─âscump─ârat cu 7.000 de dolari de Misiunea Norvegian─â, pastorul luteran a reu╚Öit s─â plece din Rom├ónia ├«n decembrie 1965. Dac─â peste dou─â decenii ar fi putut vizita din nou strada Olteni, ar fi v─âzut, pe partea opus─â bisericii, mormanele de moloz create de ÔÇ×sistematizareaÔÇť Capitalei. La acea dat─â, imobilul de la nr. 45 era ├«nc─â ├«n picioare, dar nu a rezistat mult─â vreme. Au trecut peste el buldozerele lui Ceau╚Öescu, acelea╚Öi care au ras din temelii ╚Öi dou─â l─âca╚Öuri de cult ortodoxe din vecin─âtate: Biserica Olteni (12 iunie 1987) ╚Öi Biserica Sf. Vineri (19-20 iunie 1987). Cl─âdirea ctitorit─â de Adeney nu a ajuns nici m─âcar la centenar. Istoria la care a fost martor─â se p─âstreaz─â fragmentar ├«n coresponden╚Ťa lui Adeney, ├«n amintirile celor care au trecut pragul bisericii ╚Öi ├«n zecile de dosare de urm─ârire deschise de Securitate pe numele pastorilor ╚Öi ale enoria╚Öilor. 

Not─â bibliografic─â: Coresponden╚Ťa trimis─â de J.H. Adeney c─âtre Bible House a fost publicat─â ├«n E. Con╚Ťac (ed.), Cornilescu. Din culisele public─ârii celei mai citite traduceri rom├óne╚Öti a Sfintei Scripturi, Logos, Cluj-Napoca, 2014. Pentru o selec╚Ťie de documente privitoare la R. Wurmbrand ╚Öi biserica din str. Olteni nr. 55, vezi Maria Hulber (ed.), ÔÇ×├Än sfera t─âceriiÔÇť. Richard Wurmbrand ├«n dosarele Securit─â╚Ťii, Cluj-Napoca, Ratio et Revelatio, 2018. 

Emanuel Con╚Ťac este conferen╚Ťiar universitar la Institutul Teologic Penticostal din Bucure╚Öti ╚Öi coordonator al colectivului de revizuire a Bibliei Cornilescu (EDCR). Cea mai recent─â carte publicat─â: Noul Testament de la B─âlgrad (1648) ╚Öi Reforma. Studiu istorico-filologic.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.