Armenii din Bucureștiul de ieri și de azi

Edvard JEAMGOCIAN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie ÔÇô 6 noiembrie 2019
Armenii din Bucureștiul de ieri și de azi jpeg

Armenii au f─âcut parte din buchetul etniilor care au populat Bucure╚Ötiul ├«nc─â din primii ani de la crearea Cet─â╚Ťii lui Bucur, aduc├«ndu-╚Öi contribu╚Ťia la atmosfer─â oriental─â a ora╚Öului. Popor cu ad├«nci tradi╚Ťii cre╚Ötine, negustori iscusi╚Ťi, meseria╚Öi talenta╚Ťi, armenii au jucat un important rol ├«n via╚Ťa ora╚Öului de pe malurile D├ómbovi╚Ťei, pe care l-au socotit a doua lor patrie.

Una din legendele fond─ârii ora╚Öului este atribuit─â negustorului armean Hapet Bukor, lucru ce ne face s─â b─ânuim c─â ei au fost printre primii str─âini care s-au stabilit pe malurile D├«mbovi╚Ťei. Tot legat de folclorul bucure╚Ötean este c├«ntecul D├«mbovi╚Ťei, cu slovele de neuitat: D├«mbovi╚Ť─â, ap─â dulce, cinÔÇÖ te bea nu se mai duceÔÇŽ, ale c─ârui versuri au fost culese ╚Öi prezervate ├«n anul 1808 de c─âlug─ârul armean Minas Pj╚Ökian.

Prezen╚Ťa armenilor ├«n Bucure╚Öti este semnalat─â ├«nc─â de la ├«nceputul secolului al XV-lea, c├«nd ├«nt├«lnim persoane de origine armean─â de╚Ťin├«nd func╚Ťii ├«n administra╚Ťia ╚Ť─ârii (Radu al lui Sahac, Agop Armeanul, Cazan fiul lui jup├«n Radu, Cazan al lui Sahac, membri ├«n sfatul domnesc). Primul act, ├«ns─â, care atest─â prezen╚Ťa lor ├«n Bucure╚Öti este zapisul din 13 noiembrie 1593, ├«n care apare cuv├«ntul armeni ├«n sensul de colonie sau grup ├«nchegat.

Colonia armean─â din ╚Ü─ârile Rom├óne s-a format prin dou─â valuri de emigra╚Ťie. Primul, alc─âtuit din elemente venite dinspre est, rev─ârs─âri ale coloniilor din Polonia, Crimeea ╚Öi Moldova. Al doilea, mai important, care a format ÔÇ×grosulÔÇŁ comunit─â╚Ťii bucure╚Ötene, a venit pe drumul de sud, din ora╚Öele turce╚Öti, din Turcia european─â ╚Öi Peninsula Balcanic─â, ├«n special din Rusciuk, valul cel mare venind ├«n timpul r─âzboiului ruso-turc din 1806-1812 ÔÇô ca dovad─â, cele 27 din cele 38 de pietre funerare care s-au g─âsit ├«n anul 1911 ├«n curtea bisericii armene, unde era vechiul lor cimitir, apar╚Ťineau armenilor originari din Rusciuk.

Emigrarea care a produs cel mai numeros contingent de refugia╚Ťi armeni ├«n Bucure╚Öti a fost la cump─âna secolelor XIX-XX, urmare a masacrelor ╚Öi genocidului perpetuat de turci ├«mpotriva armenilor ├«n anii 1890-1896, 1909, 1915 ╚Öi 1922. Acest val de refugia╚Ťi a ├«mprosp─âtat comunitatea ╚Öi adus-o la apogeul ei cultural, educa╚Ťional, politic.

Num─ârul armenilor din Bucure╚Öti a fluctuat ├«n timp. Dac─â p├«n─â la sf├«r╚Öitul secolului al XVIII-lea erau men╚Ťiona╚Ťi doar cu frunta╚Öi erau ╚Öi mul╚Ťi (1780), ├«ncep├«nd din secolul al XIX-lea ├«i g─âsim consemna╚Ťi ├«n catagrafiile ora╚Öului. S─â indic─âm, ca ordin de m─ârime, num─ârul lor: ├«n 1808 ÔÇô 120 de case; ├«n 1811 ÔÇô 447 de persoane; ├«n 1820 ÔÇô 259 de capi de famile; ├«n 1829 ÔÇô 750 de persoane locuind ├«n 260 de case; ├«n 1837 ÔÇô 400 case, sc─âz├«nd peste zece ani, ├«n 1847, la 300 de case. La ├«nceputul secolului XX, ├«n 1906, Frederic Dam├ę g─âsea ├«n Bucure╚Öti 1.000 de persoane de etnie armean─â, num─âr care, p├«n─â la ocuparea Bucure╚Ötiului ├«n decembrie 1916, avea s─â ajung─â la 3.500.

├Än timpul r─âzboiului, num─ârul lor scade substan╚Ťial, majoritatea armenilor din Bucure╚Öti refugiindu-se ├«n Rusia ╚Öi ├«n nordul ╚Ť─ârii. Restabilirea p─âcii, re├«ntoarcerea refugia╚Ťilor ╚Öi noua emigra╚Ťie din Turcia aveau s─â creasc─â num─ârul lor la 6.000 ├«n anul 1925, num─âr care, sporind cu refugia╚Ťii din 1940, din Cadrilater (Silistra ╚Öi Bazargic) ╚Öi Basarabia, avea s─â ajung─â, ├«n ajunul celui de al Doilea R─âzboi Mondial, la 10.000.

Dup─â r─âzboi ╚Öi instaurarea regimului comunist ├«n Rom├ónia, ├«ncepe exodul armenilor. Dou─â caravane ├«n Armenia Sovietic─â (1946,1948), emigrarea ├«n America de Sud (anii 1950) ╚Öi ├«n Europa ╚Öi Statele Unite (1960-1980) vor reduce considerabil num─ârul lor. ├Än anul 1976 tr─âiau ├«n Bucure╚Öti trei mii de armeni, num─âr care va continua s─â scad─â, ajung├«nd ├«n anul 2002 la 815. Dup─â 1990, democra╚Ťia din Rom├ónia ╚Öi independen╚Ťa Armeniei vor face ca popula╚Ťia armean─â din Bucure╚Öti s─â se ├«mbog─â╚Ťeasc─â cu familii din Armenia, urma╚Öii repatria╚Ťilor din Rom├ónia, dar ╚Öi armeni veni╚Ťi din motive economice, iar av├«ntul patriotic din ╚Ťar─â s─â trezeasc─â spiritul na╚Ťional al armenilor din c─âs─âtorii mixte.

Odat─â stabili╚Ťi ├«n Bucure╚Öti, ei s-au a╚Öezat ├«ntr-o zon─â care le-a fost dat─â ├«n afara ora╚Öului, dincolo de bariera t├«rgului, pe Drumul Foc╚Öanilor, ├«n zona Podului T├«rgul de Afar─â. Aici ei aveau s─â locuiasc─â, s─â-╚Öi construiasc─â biseric─â, s─â-╚Öi fac─â pr─âv─âliile ╚Öi atelierele. Zona locuit─â de ei era ├«n jurul bisericii armene ╚Öi ├«n mahalalele din jur. P├«n─â ├«n secolul al XIX-lea, mahalaua din jurul bisericii armene nu s-a numit mahalaua Armeneasc─â, ci a purtat denumirea mahalalelor din vecin─âtate ÔÇô biserica armeneasc─â din mahalaua Poparus (1769). Mahalaua Armeneasc─â, ca mahala oficial─â a ora╚Öului, o ├«nt├«lnim pentru prima dat─â ├«n catagrafia din anul 1831, marcat─â ca teritoriul format ├«n jurul Bisericii ╚Öi Uli╚Ťei Armene╚Öti, bordat─â de mahalalele Popa Rusu, Popa P─âtru, Caimata ╚Öi Popa Chi╚Ťu, care ajungea p├«n─â ├«n mahalaua Silvestru. Podul T├«rgului de Afar─â era ÔÇ×coloana vertebral─âÔÇŁ a mahalalelor armenilor, din care se desprindeau, una dup─â alta, uli╚Ťele locuite de ei. Uli╚Ťa cea mai populat─â, cu case lipite una de alta, era f─âr─â ├«ndoial─â Podul Armenilor / Uli╚Ťa Armeneasc─â, devenit─â strada Armeneasc─â ce a inspirat c├«ntecele populare: ÔÇ×Pe uli╚Ťa armeneasc─â trece-o ╚Öatr─â ╚Ťig─âneasc─â...ÔÇŁ sau ÔÇ×Pe uli╚Ťa armeneasc─â este-o cas─â boiereasc─â...ÔÇŁ. Ea p─âstreaz─â p├«n─â ast─âzi denumirea, dar nu ╚Öi compozi╚Ťia locuitorilor. Este m├«ndria armenilor, datorit─â numelui ce-l poart─â, arhitecturii cl─âdirilor care o bordeaz─â, dar ╚Öi pentru festivalurile Strada Armeneasc─â pe care le organizeaz─â ei ├«n ultimii ani. O alt─â strad─â important─â din mahalaua Armeneasc─â era Uli╚Ťa Sp─âtarului, cu numeroase case armene╚Öti, cea mai cunoscut─â fiind casa de la num─ârul 22, Casa Melic, casa arhitectului pa╚Öoptist Iacob Melic, cea mai veche cas─â din Bucure╚Öti.

Despre ocupa╚Ťiile armenilor din secolele XVIII-XIX ╚Ötim c─â ei aveau breasla lor ÔÇô staroste ├«n 1794 era Sarkis, ├«n 1817 ÔÇô Hagi Garabet Nazaretoglu ╚Öi c─â erau astargii, pl─âpumari (starostele, yorghangi ba╚Öi, fiind armean), croitori (starostele breslei ÔÇô croitorul domnesc Serinus-╚śirin), brutari (staroste ╚śtefan Babic care a l─âsat expresia Coltuc de la Babic). Catagrafia din 1817-1820 indica meseriile celor 259 de capi de familii de armeni ÔÇô 17 tutungii, 7 c├«iugii (t─âietori de tutun), 13 ibri╚Öimgii, 11 croitori, 9 bogasieri, 7 cafegii, 7 b─âcani, 7 zarafi, 3 ceasornicari, 1 birjar, 2 dro╚Öcari, 1 lipscan, 3 mo╚Öieri ÔÇô, iar lucrarea lui Lauren├žon (Paris, 1822) scria c─â armenii furnizeaz─â pipe din chihlimbar galben, foarte c─âutate ╚Öi bine pl─âtite, ╚Ťevi de pipe din lemn de cire╚Ö ╚Öi diferite feluri de tutun, ╚Öi continua ar─ât├«nd c─â, pe l├«ng─â aceasta, se ocupau cu z─âr─âfia ╚Öi giuvaergia.

Ocupa╚Ťiile refugia╚Ťilor armeni veni╚Ťi la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea, ├«nceputul secolului XX au fost cu totul altele. Ace╚Ötia erau, ├«n general, oameni simpli, din Izmir, Rodosto sau Constantinopol, din Brusa sau Cilicia, meseria╚Öi sau negustori. Meseria╚Öii erau cizmari, negustori de cafea ╚Öi delicatese, de manufactur─â, de cereale sau covoare orientale. Meseriile profesate fiind legate de locul de origine ÔÇô cizmarii erau din Rodosto, v├«nz─âtorii de cafea ╚Öi delicatese din Erz├«nga ╚Öi Kemakh sau ╚śabin-Karahisar. Au fost printre ei ╚Öi un num─âr important de intelectuali ÔÇô medici, arhitec╚Ťi, juri╚Öti, politicieni, profesori, scriitori, ziari╚Öti.

├Än ╚Ü─ârile Rom├óne, armenii au fost bine primi╚Ťi, de multe ori invita╚Ťi, ├«ncuraja╚Ťi de a se stabili aici, primind avantaje financiare ╚Öi scutiri de taxe. Domnitorii ├«i ╚Ötiau ca buni negustori, promotori ai comer╚Ťului ╚Öi economiei ╚Ť─ârii, dar ╚Öi ca meseria╚Öi ╚Öi artizani iscusi╚Ťi. Au existat totu╚Öi vremuri, dac─â nu de prigoan─â ca ├«n Moldova, cel pu╚Ťin de fric╚Ťiuni cu popula╚Ťia localnic─â. ├Än primele veacuri c├«nd s-au a╚Öezat ├«n Bucure╚Öti, erau privi╚Ťi cu ne├«ncredere ╚Öi curiozitate. Erau diferi╚Ťi de localnici, locuiau izola╚Ťi ├«n afara ora╚Öului, religia lor, de╚Öi cre╚Ötin─â, era diferit─â, portul era diferit, graiul ╚Öi fizionomia, dar ╚Öi buc─ât─âria, mirodeniile folosite de ei aveau mirosuri deosebite, neobi╚Önuite pentru localnici.

Au fost ╚Öi perioade de restri╚Öte, perioade c├«nd nu li s-a permis intrarea ├«n ╚Ťar─â, perioade c├«nd au fost prigoni╚Ťi. Persecu╚Ťiile din timpul guvernului Dumitru Sturza (1901-1904), refuzul de a le permite intrarea ├«n ╚Ťar─â ├«n timpul ministrului Ioan Br─âtianu (1909), expulzarea din ╚Ťar─â a lucr─âtorilor din portul Constan╚Ťa ├«n anii ÔÇÖ30, opresiunea din timpul guvernului na╚Ťionalist Goga-Cuza sau perioada antonescian─â, c├«nd au fost amenin╚Ťa╚Ťi cu expulzarea ├«n Transnistria, au fost zile grele pentru armeni. A venit apoi perioada comunist─â, c├«nd li s-au na╚Ťionalizat casele, atelierele, fabricile, au fost ├«ncarcera╚Ťi pentru posesie de aur, au fost maltrata╚Ťi, b─âtu╚Ťi, omor├«╚Ťi. Rom├ónia a fost, totu╚Öi, ╚Ťara care, dup─â genocid, a primit cu bra╚Ťele deschise un num─âr mare de refugia╚Ťi armeni, i-a protejat ╚Öi sprijinit, a creat un orfelinat pentru copiii orfani armeni ╚Öi a ap─ârat cauza armean─â ├«n congresele interna╚Ťionale. Nume de oameni de stat ca Ion I.C. Br─âtianu, Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga, Take Ionescu, Elena V─âc─ârescu reprezint─â personalit─â╚Ťi de mare respect pentru armenii din Rom├ónia, care au ap─ârat drepturile poporului armean.

Prima biseric─â armean─â din Bucure╚Öti a fost biserica Sf├«nta Maria-B─âr─â╚Ťia, actuala biseric─â catolic─â, franciscan─â, din zona Cur╚Ťii Vechi. Construit─â de armenii de ambele rituri, catolici ╚Öi ortodoc╚Öi-gregorieni, temelia a fost pus─â ├«n anul 1581, construc╚Ťia ÔÇô care a durat 48 de ani ÔÇô termin├«ndu-se ├«n aprilie 1629. Primul preot a fost preotul armean Der Eghia, venit ├«n anul 1637 din Constantinopol ╚Öi care a adus cu el c─âr╚Ťi biserice╚Öti ├«n limba armean─â. ├Än anul 1638, Papa Urbanos al VIII-lea Maffeo Barberini, ├«ncerc├«nd s─â-╚Öi extind─â influen╚Ťa asupra bisericii B─âr─â╚Ťia, creeaz─â ne├«n╚Ťelegeri ├«ntre armenii catolici ╚Öi cei ortodoc╚Öi, lucru care face ca cei din urm─â s─â se despart─â de primii ╚Öi s─â-╚Öi construiasc─â biseric─â proprie, de rit gregorian.

Biserica B─âr─â╚Ťia a continuat s─â fie biserica armenilor catolici din Bucure╚Öti, av├«ndu-l paroh la ├«nceputul secolului al XIX-lea pe preotul armeano-catolic Ambrosios Babic. Biserica B─âr─â╚Ťia a avut ├«n jurul ei cimitir, lucru ce a f─âcut s─â se p─âstreze pietre funerare, printre ele ╚Öi ale enoria╚Öilor armeni, ├«n limba latin─â a ÔÇ×nobilei doamne NuriÔÇŁ (1736), a croitorului domnesc Serinus (1739), a prelatului Ambrozie Babigh (1834), dar ╚Öi cu inscrip╚Ťii ├«n limba armean─â a ÔÇ×iubitorilor mei Bedros ╚Öi Ohanes ╚Öi so╚Ťului meu Serope Aghacea BedrosianÔÇŁ (1817) ╚Öi a lui Mikayel (1830).

Armenii gregorieni ╚Öi-au construit prima lor biseric─â ├«n anul 1638, ├«n timpul domniei lui Matei Basarab. Ea nu a rezistat mult, c─âz├«nd prad─â focului. ├Än anul 1685 ajunge ├«n Bucure╚Öti bog─âta╚Öul Hovean╚Ť Hagi Harutiun Amira care construie╚Öte pe locul celei distruse, cu propria-i cheltuial─â, o biseric─â nou─â din lemn care a purtat hramul Sfin╚Ťii Arhangheli. C├«t─â via╚Ť─â a avut aceast─â biseric─â nu ╚Ötim, dar au fost calamit─â╚Ťi naturale care ar fi putut-o distruge: ├«n anul 1718 au ars t├«rgul ╚Öi ├«n dezastru a ars ╚Öi biserica Negustori, situat─â nu departe de cea Armeneasc─â, iar la 31 mai 1738 a lovit cutremurul teribil din Bucure╚Öti c├«nd au cr─âpat Casele Domne╚Öti. ├Än orice caz, ├«n anul 1742 ea nu mai exista, a╚Öa cum vedem din Hrisovul domnesc al lui Mihail al III-lea Racovi╚Ť─â ÔÇô armenii s├«nt lipsi╚Ťi de biseric─â ├«n Bucure╚Öti, unde s─â se poat─â ruga dup─â legea lor. Un raport din anul 1741 ar─âta c─â tot domnitorul Mihai Racovi╚Ť─â ├«nvoise pe armenii din Bucure╚Öti s─â-╚Öi construiasc─â biseric─â ├«n zona T├«rgului de Afar─â, ├«mpotriva voin╚Ťei boierilor p─âm├«nteni, ╚Öi c─â ei ob╚Ťinuser─â aprobarea ca urmare a interven╚Ťiei cona╚Ťionalului lor Hagi Sahboz din Constantinopol, c─âruia domnitorul ├«i datora 50 de pungi de aur. Un alt hrisov domnesc, din 11 februarie 1743, ar─âta c─â la acea dat─â biserica era construit─â, scutit─â, ├«mpreun─â cu to╚Ťi armenii ╚Öez─âtori aici ├«n ora╚Öul domniei meale Bucure╚Öti, de impozitul de fum─ârit, iar pisania de pe placa ├«nglobat─â pe peretele sudic al clopotni╚Ťei actualei Catedrale d─âdea numele ini╚Ťiatorului construc╚Ťiei bisericii, Hagiul Harutiun Amira Hovvian╚Ť. Avariat─â ├«n mai 1769 de n─âv─âlirea bandelor turce╚Öti, este imediat ref─âcut─â, dar distrus─â din nou dup─â c├«╚Ťiva ani, de data aceasta ├«n totalitate, de cutremurul devastator din 8 martie 1780. ├Än anul 1781 ea este recl─âdit─â din temelie, mai mare, mai frumoas─â, din piatr─â. Scrierea cu litere s─âpate, ├«nglobat─â pe peretele Catedralei, de╚Öi nu indic─â dec├«t anul ridic─ârii ei, reprezint─â actul de na╚Ötere ╚Öi cel mai important document referitor la construc╚Ťia sa. Din pisanie rezult─â c─â biserica a fost construit─â prin contribu╚Ťia financiar─â a unui num─âr de notabili ÔÇô Amira ÔÇô din Constantinopol ╚Öi Adrianopol, majoritatea apar╚Ťin├«nd familiei Ciobanian-Hovivean. Biserica era ├«ngr─âdit─â de ziduri ├«nalte ╚Öi avea o curte larg─â unde se g─âseau c├«teva construc╚Ťii: locuin╚Ťa preotului ╚Öi a diaconului, cl─âdirea Societ─â╚Ťii Ser Anun Hisusi, cl─âdirea ╚Öcoli Misakian (construit─â ├«n 1847 pe locul ╚Öcolii Varjo╚Ť Mangan╚Ť al lui Manuc Bey din 1817), ╚Öcoala de fete Araradian, Cimitirul. De-a lungul timpului, biserica a suferit numeroase renov─âri ╚Öi repara╚Ťii. ├Än anul 1828, generalul Haciadur Lazarian, fiul fondatorului Academiei Lazariene din Moscova ╚Öi ginerele lui Manuc Bey, o renova, construind clopotni╚Ť─â nou─â din zid, iar ├«n 1876 ├«i s├«nt ├«nlocuite olanele acoperi╚Öului. Astfel, biserica supravie╚Ťuie╚Öte p├«n─â ├«n anul 1911. Biserica ╚Öi curtea ei au tr─âit bucuriile ╚Öi tragediile na╚Ťiei armene ╚Öi ale poporului rom├ón, al─âturi de bucuriile ╚Öi tragediile enoria╚Öilor s─âi. O zi memorabil─â pentru l─âca╚Öul sf├«nt a fost ziua de 18 noiembrie 1879, c├«nd Regele Carol I ╚Öi Regina Elisabeta au fost prezen╚Ťi la slujb─â.

Sistematizarea Capitalei din timpul primariatului lui Emmanuel Protopopescu-Pache ╚Öi construc╚Ťia, ├«n anul 1890, a arterei Cotroceni-Obor a afectat enorm teritoriul bisericii armene, traseul bulevardului trec├«nd chiar prin mijlocul cur╚Ťii ei. Deschiderea bulevardul de la strada Col╚Ťei la Obor a f─âcut s─â dispar─â biserica Caimata ╚Öi s─â se piard─â o important─â parte din curtea bisericii armene, iar zidurile de piatr─â de pe latura de sud care ├«nconjurau biserica s─â fie demolate ├«mpreun─â cu cele c├«teva cl─âdiri m─ârunte, lipite de ele.

Prezenta biseric─â, Catedrala Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil, cea mai nou─â ╚Öi cea mai fastuoas─â biseric─â armean─â din Rom├ónia, a fost construit─â ├«n perioada anilor 1911-1915, ea fiind opera arhitectului Dimitrie Maimarolu, executat─â sub ├«ndrumarea juristului Grigore M. Buiucliu. Ea este singurul l─âca╚Ö de cult armeano-gregorian din ╚Ťar─â, cu stil arhitectonic specific armenesc, conceput dup─â modelul Sfintei Catedrale de la Ecimiadzin, cu puternice accente arhitecturale preluate de la Catedrala din Ani, ora╚Öul cu 1001 biserici, fosta Capital─â medieval─â a Armeniei. Sfin╚Ťirea ╚Öi t├«rnosirea Catedralei au avut loc pe data de 6 septembrie a anului 1915, anul c├«nd na╚Ťia armean─â trecea prin cele mai negre zile ale istoriei sale, c├«nd fiii ╚Öi fiicele ei erau uci╚Öi ╚Öi masacra╚Ťi, c├«nd se desf─â╚Öura ├«mpotriva lor un genocid, primul genocid al secolului XX r─âmas, dup─â mai bine de o sut─â de ani, nepedepsit, nerecunoscut de Turcia, dar ╚Öi de Rom├ónia, recunoscut ├«ns─â de un important num─âr de ╚Ť─âri civilizate ale lumii, 31 la num─âr, printre care Fran╚Ťa, Italia, Germania, Grecia, Austria, Canada, Rusia ╚Öi 49 de state din cele 50 ale Statelor Unite.

Chiar ╚Öi ├«n prezent, Guvernul Turciei ÔÇô care sperase c─â timpul avea s─â rezolve problema genocidului armean ÔÇô continu─â o aprig─â campanie de negare a atrocit─â╚Ťilor comise de otomani, folosind ca arm─â ╚Öantajul economic ╚Öi politic. Cu toate acestea, poporul armean a refuzat s─â moar─â, construc╚Ťia Catedralei din Bucure╚Öti, n─âscut─â din cenu╚Ö─â ├«n anul genocidal 1915, st─â dovad─â a vitalit─â╚Ťii na╚Ťiei armene.

Documentele referitoare la armenii din Bucure╚Öti, de╚Öi nu specific─â num─ârul bisericilor armene╚Öti din Capital─â, sugereaz─â c─â ar fi existat ├«n ora╚Ö dou─â l─âca╚Öe de cult armean. C─âl─âtorul Ghugas Ingigian afirma ├«n 1780: ├Änainte vreme bisericile erau numeroase, acum s├«nt dou─â, din piatr─â, una este mic─â, iar peste c├«╚Ťiva ani, ├«n anul 1808, p─ârintele mechitarist Minas Pj╚Ökian ├«nt─ârea afirma╚Ťia celui dint├«i: ├Än trecut erau mul╚Ťi armeni aici ╚Öi au construit biserici, dintre care dou─â mai s├«nt ├«nc─â p├«n─â acum, una este mic─â ╚Öi cealalt─â din piatr─â frumoas─â ╚Öi m─ârea╚Ť─â, construit─â cu hramul Sfin╚Ťii Arhangheli.

Cea mai ├«nsemnat─â construc╚Ťie a armenilor bucure╚Öteni a fost ╚Öi este l─âca╚Öul lor de rug─âciune ÔÇô Biserica Catedral─â Sfin╚Ťii Arhangheli. Complexul Catedralei Armene g─âzduie╚Öte, pe l├«ng─â majestuoasa biseric─â, dou─â edificii ├«n jurul c─ârora s-a polarizat, de-a lungul anilor, ├«ntreaga via╚Ť─â a comunit─â╚Ťii. Acestea s├«nt Casa Cultural─â Armean─â ╚Öi ╚ścoala Armean─â. Casa Cultural─â Armean─â, dona╚Ťia Hovsep ╚Öi Victoria Dudian (1944), este localul care g─âzduie╚Öte muzeul, biblioteca, unde au loc adun─ârile comunit─â╚Ťii, unde-╚Öi sus╚Ťin ei festivit─â╚Ťile. ╚ścoala Armean─â Misakian-Chessimian, donatori Varteres Misakian ├«n 1847 ╚Öi Maria Chessim ├«n 1926, ├«n prezent sediul redac╚Ťiei periodicului Ararat, organul Uniunii Armenilor din Rom├ónia, a fost institu╚Ťia care a educat genera╚Ťii ├«ntregi de tineri armeni, n─âscu╚Ťi ├«n familiile armenilor care ╚Öi-au ales Rom├ónia ca a doua lor patrie. Num─ârul elevilor ╚Öcolii a variat ├«n timp, av├«nd ca apogeu anul ╚Öcolar 1933-1934, c├«nd a fost frecventat─â de 400 de elevi. ╚ścoala a func╚Ťionat p├«n─â la ├«nceputul anilor 1960, ├«nchiz├«ndu-╚Öi por╚Ťile din lips─â de elevi. ├Än prezent, o ╚Öcoal─â duminical─â ├«ncearc─â s─â re├«nvie amintirea acelor ani de glorie. Pe l├«ng─â aceste edificii ├«nt├«lnim ├«n curtea bisericii c├«teva monumente ┬şÔÇô Ci╚Ömeaua Hacik ╚śahim (1893), statuia eroului na╚Ťional General Andranic Ozanian (1936), Monumentul Genocidului-Khacikar (cruce din piatr─â dantelat─â) (2005).

Dintotdeauna, via╚Ťa comunit─â╚Ťii a fost polarizat─â ├«n jurul Bisericii Armene ╚Öi a edificiilor din jur aflate ├«n interiorul zidurilor care le ├«mprejmuiau. Dar ├«n afar─â de construc╚Ťiile din perimetrul complexului bisericii, au existat ├«n secolele XVIII-XIX, risipite prin ora╚Ö, edificii ╚Öi monumente care au purtat amprenta ╚Öi au marcat prezen╚Ťa armenilor ├«n Capital─â.

Dintre edificii, cl─âdirea prezentei Arhiepiscopii Armene, strada Armeneasc─â 13, monument de arhitectur─â, proprietatea familiei Grigore Melic, a g─âzduit ├«n trecut muzeul ╚Öi biblioteca comunit─â╚Ťii, cluburi ╚Öi ze╚Ť─âria. Casa Melic de pe strada Sp─âtarului, cea mai veche cl─âdire din Bucure╚Öti, care a servit ca azil de b─âtr├«ni (ÔÇ×Ana MelicÔÇť) ╚Öi dispensar armenesc (ÔÇ×De╚ÖliuÔÇť), unde se aflau terenurile de sport ale comunit─â╚Ťii. Casa Anton Vanic, pe Podul Mogo╚Öoaiei, sediul Partidului Conservator ╚Öi al ziarului Timpul. Cunoscutul han al lui Manuc Bey Mirzaian, din perimetrul Cur╚Ťii Vechi, dar ╚Öi casa unde a locuit el, Calea Mo╚Öilor nr. 132, col╚Ť cu Paleologu, dar ╚Öi hanuri mai pu╚Ťin cunoscute ÔÇô hanul Slaison Armeanul ├«n jurul Bisericii Sf. Gheorghe, hanurile Simion Armeanul ╚Öi Serafim-C├«mpineanu situate pe Podul Mogo╚Öoaiei ╚Öi hanul Grigore Caraca╚Ö de la poalele Mitropoliei. Au fost ╚Öi restaurante armene╚Öti: Avidic (Avedic Antonovici) din zona ╚śoselei Kiseleff ╚Öi restaurantul de var─â Livedea De╚Öliului (Iordake De╚Öliu). S─â amintim c─â, ├«n prezent, trei dintre muzeele care ├«mpodobesc Capitala apar╚Ťin colec╚Ťionarilor-donatorilor armeni ÔÇô muzeul Kricor Zambaccian, muzeul Garbis Avakian ╚Öi muzeul fra╚Ťilor Beatrice ╚Öi Hrant Avakian.

Dintre monumente, amintim semnul hotarnic Stîlpul de piatră / Crucea Armeanului (seolul al XVII-lea) în apropiere de Drumul Giurgiului, Monumentul ostașilor ruși și Ceasornicul de soare din zona Mitropoliei, opera pietrarului Agop (începutul seolului al XIX-lea).

Armenii au fost al─âturi de fra╚Ťii lor rom├óni ├«n zilele lor ├«nsorite ╚Öi ├«n zilele lor umbrite, s-au bucurat de bucuriile lor ╚Öi au pl├«ns la necazurile lor. Au participat al─âturi de ei la revolu╚Ťia din 1848 ╚Öi la R─âzboiul de Independen╚Ť─â din 1877, au v─ârsat s├«nge ├«n Primul ╚Öi ├«n al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi s-au jertfit pentru Rom├ónia Mare. ├Än timpul r─âzboaielor mondiale au creat spitale militare pentru solda╚Ťii r─âni╚Ťi ╚Öi au contribuit financiar la ajutorarea familiilor lupt─âtorilor pe front. Armenii au participat ╚Öi la revolu╚Ťia rom├ón─â din decembrie 1989, primele ei sunete de independen╚Ť─â r─âsun├«nd de la clopotni╚Ťa bisericii armene.

Armenii din Bucure╚Öti au oferit ╚Öi patriei lor, Armenia, din repatria╚Ťii anilor 1946 ╚Öi 1948, personalit─â╚Ťi de seam─â, figura cea mai luminat─â fiind a Catolicosului ╚Öi Patriarhulului Suprem al Armenilor, Vazken I-ul Balgian. 

Edvard Jeamgocian este istoric, specialist în istoria armenilor din România și autor, printre altele, al volumului Catedrala Armeană din București (Editura Ararat, 2008).

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.