Biserica Română Unită cu Roma

PS Mihai FRĂȚILĂ
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie ÔÇô 6 noiembrie 2019
Biserica Română Unită cu Roma jpeg

Biserica rom├ónilor ortodoc╚Öi din Transilvania intrat─â ├«n st─âp├«nirea Habsburgilor a stabilit ├«n mai multe sinoade (1698-1700) unirea cu Biserica Catolic─â, p─âstr├«ndu-╚Öi toate r├«nduielile bizantine ╚Öi introduc├«nd limba rom├ón─â ├«n cult pentru prima dat─â ├«n arealul locuit de rom├óni. A╚Öa a luat na╚Ötere Biserica Rom├ón─â Unit─â (cu Roma) care a fost mai t├«rziu principalul artizan al ideologiei na╚Ťionale, sus╚Ťin─âtoare a ╚ścolii Ardelene ╚Öi a Unirii Ardealului cu Rom├ónia, la 1918.

O prim─â prezen╚Ť─â atestat─â a rom├ónilor greco-catolici la Bucure╚Öti este semnalat─â ├«n primii ani dup─â 1800 de vicarul apostolic romano-catolic, care se adresa episcopului unit de la Blaj rug├«ndu-l s─â trimit─â un preot ca s─â-i p─âstoreasc─â dup─â legea lor. Sosirea unui preot greco-catolic din Ardeal va dezl─ân╚Ťui ├«ns─â reac╚Ťiunea autorit─â╚Ťilor biserice╚Öti ortodoxe care, mobiliz├«nd Curtea, reu╚Öesc s─â-l expulzeze pe intrus. Desigur, pe vremea aceea, singura referin╚Ť─â ├«n Bucure╚Öti pentru catolicism erau bisericile romano-catolice din ora╚Ö ÔÇô Cioplea ╚Öi B─âr─â╚Ťia ÔÇô frecventate ╚Öi de cre╚Ötinii levantini ├«n trecere prin Principate.

La Bucure╚Öti, rom├ónul din Ardeal aducea cu sine ╚Öi ├«mp─âr╚Ťirea religioas─â tipic─â situa╚Ťiei sale, care se exprima plastic ├«n ÔÇ×bisericile ungure╚ÖtiÔÇť ÔÇô romano-catolic─â, calvin─â, luteran─â ÔÇô ╚Öi ÔÇ×bisericile rom├óne╚ÖtiÔÇť ÔÇô ortodox─â ╚Öi unit─â. ├Än baza acestei solidarit─â╚Ťi, a ÔÇ×legii rom├óne╚ÖtiÔÇť ÔÇô de rit bizantin (ortodox) ╚Öi limb─â rom├óneasc─â ├«n exprimare ÔÇô, rom├ónul de peste mun╚Ťi de confesiune unit─â (greco-catolic─â) cobor├«t ├«n Principate nu prea avea de ales dec├«t de a frecventa, evident, biserica ortodox─â. Cei mai mul╚Ťi dintre ace╚Öti rom├óni f─âceau o meserie ╚Öi, fie prin p─âstorit, fie prin alte ├«ndeletniciri, se asimilau u╚Öor popula╚Ťiei, ├«mp─ârt─â╚Öind acelea╚Öi obiceiuri rituale sau liturgice ├«ntr-o lume ├«n care elementul identitar era dat de sentimentul prioritar al solidarit─â╚Ťii de limb─â ╚Öi de sensibilitatea slujbelor de cult bizantin (ortodox).     

├Än a doua jum─âtate a secolului al XIXÔÇĹlea, ├«n alte condi╚Ťii politice ╚Öi dup─â ce ├«ndelungata prezen╚Ť─â a multor intelectuali uni╚Ťi sau de ascenden╚Ť─â greco-catolic─â devenise fireasc─â la Bucure╚Öti ÔÇô unii dintre ei puseser─â um─ârul la fondarea ╚Öi sus╚Ťinerea Academiei Rom├óne (Timotei Cipariu, Gheorghe Bari╚Ť, George Co╚Öbuc, Ovid Densu╚Öianu, Ion Bianu) ÔÇô, s-a putut instala o timid─â prezen╚Ť─â preo╚Ťeasc─â. Astfel, dup─â 1890, Demetriu Radu, episcopul de mai t├«rziu al Oradiei, celebra duminica ╚Öi ├«n s─ârb─âtorile de porunc─â la biserica romano-catolic─â de la Cioplea, unde reu╚Öise dup─â 1890 s─â str├«ng─â ├«n jurul s─âu o mic─â comunitate de rom├óni uni╚Ťi ardeleni.

Prima parohie greco-catolic─â a fost ├«ns─â ├«nfiin╚Ťat─â canonic abia ├«n 1909 de Raymund Netzhammer, arhiepiscopul romano-catolic de Bucure╚Öti. Trec├«nd dincolo de reticen╚Ťa regelui Carol I ╚Öi a lui Ionel Br─âtianu, ├«ncurajat de papa Pius al X-lea ╚Öi sprijinit de ministrul Spiru Haret, Netzhammer construie╚Öte astfel prima biseric─â greco-catolic─â la sud de Carpa╚Ťi. Mica biseric─â ÔÇ×Sf├«ntul Vasile cel MareÔÇť din strada Polon─â nr. 50, de╚Öi de mici dimensiuni, leÔÇĹa permis totu╚Öi rom├ónilor ardeleni s─â aib─â un loc de rug─âciune ╚Öi s─â-╚Öi men╚Ťin─â crezul. R─âsp├«ndi╚Ťi ├«n tot ora╚Öul, ei au primit atunci ╚Öi un preot, Ioan B─âlan, viitorul martir ╚Öi episcop de Lugoj, care p├«n─â ├«n 1920 s-a str─âduit s─â sus╚Ťin─â ├«n jurul l─âca╚Öului de cult o intens─â via╚Ť─â pastoral─â ├«n favoarea celor proveni╚Ťi din Ardeal.

├Än teritoriul alipit Rom├óniei dup─â 1919 ├«n urma tratatelor de pace de dup─â Primul R─âzboi Mondial, teritoriu care includea Transilvania, o parte din Banat, Partiumul ╚Öi Maramure╚Öul, jum─âtate din popula╚Ťia rom├óneasc─â era de confesiune greco-catolic─â (circa un milion ╚Öi jum─âtate). De╚Öi p─ârea o ciud─â╚Ťenie, prezen╚Ťa Bisericii greco-catolice la Bucure╚Öti a continuat s─â fie o realitate tangibil─â. Dup─â 1918, comunitatea greco-catolic─â ├«n jurisdic╚Ťia Blajului a sporit ├«n Capital─â, dar din cauza ostilit─â╚Ťii autorit─â╚Ťilor, ea nu a putut s─â-╚Öi m─âreasc─â efectivele de cult. Geamgiii ardeleni din Bucure╚Ötii Noi, to╚Ťi greco-catolici ╚Öi originari din zona Calatei (Mun╚Ťii Apuseni), d├«nd dovad─â de curaj, ╚Öi-au construit o capel─â cu mijloacele lor. Ea a fost demolat─â recent de parohia ortodox─â, care ├«n anii din urm─â a construit al─âturi o nou─â biseric─â.

Sistematic ├«mpiedicat─â de autorit─â╚Ťi ├«n afara teritoriului transilvan, cu toate garan╚Ťiile constitu╚Ťionale dob├«ndite ├«n 1923 ca ÔÇ×Biseric─â na╚Ťional─âÔÇť, concentr├«n-du-╚Öi aten╚Ťia pastoral─â mai cur├«nd pe arealul s─âu tradi╚Ťional din Ardeal, Biserica greco-catolic─â nu ╚Öi-a putut stabili centrul ├«n capitala Rom├óniei ╚Öi nici dezvolta pe m─âsur─â institu╚Ťia ├«n regiune. De╚Öi Parlamentul votase o lege ├«n favoarea construirii unei catedrale greco-catolice la Bucure╚Öti, ea nu s-a mai putut ├«nf─âptui. Nici prestan╚Ťa politicienilor sau a ├«nal╚Ťilor func╚Ťionari de confesiune greco-catolic─â (Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Valer Pop, Ilie Laz─âr, Zenovie P─âcli╚Öanu, Ion Pop, Augustin Vi╚Öa) n-a reu╚Öit p├«n─â la al Doilea R─âzboi Mondial s─â rezolve o asemenea problem─â ├«n ├«nver╚Öunarea politic─â interbelic─â marcat─â de nu pu╚Ťine excese.

├Än 1938, dup─â multe eforturi, s-a reu╚Öit construirea unei noi biserici, dup─â planurile lui Victor Smighelschi, pe dealul Arsenalului, la col╚Ťul str─âzilor Acvila ╚Öi Sirenelor. Av├«nd hramul ÔÇ×Adormirea Maicii DomnuluiÔÇť, biserica va fi sfin╚Ťit─â ├«n aprilie 1943, c├«nd jum─âtate din Ardeal gemea sub ocupa╚Ťie horthyst─â. Pictura interioar─â ├«i apar╚Ťine lui Traian Bil╚Ťiu-D─âncu╚Ö, care a introdus ├«n fresca de inspira╚Ťie bizantin─â culorile interioare ale Maramure╚Öului voievodal de unde era originar. Ajutat de mai to╚Ťi studen╚Ťii ardeleni de la Belle Arte, printre care ╚Öi Constantin Dip╚Öe, pictorul a l─âsat Capitalei un loc inspirat al spiritului cre╚Ötin rom├ónesc transilvan. Aici se afl─â depuse, din 2010, moa╚Ötele episcopului martir Vasile Aftenie.

Confiscate dup─â 1948, cele trei biserici greco-catolice din Bucure╚Öti au fost cedate de regimul comunist Bisericii Ortodoxe. Numero╚Öi credincio╚Öi uni╚Ťi au ├«nceput s─â frecventeze bisericile romano-catolice surori sau s-au resemnat ├«n tain─â, ├«n a╚Öteptarea vremurilor mai bune, ca Teodor Car╚Ťis, mai t├«rziu cunoscutul director al Electrecordului. O ├«ntreag─â elit─â unit─â se ad─âuga num─ârului celor care frecventau B─âr─â╚Ťia sau catedrala Sf├«ntul Iosif: profesorul universitar Alexandru Ciplea, familiile Coposu, Anca, Banciu, B─ârbu╚Ö, Suciu, Pop, Caliani sau nepo╚Ťii cardinalului Hossu. ├Än acele timpuri grele, episcopi sau preo╚Ťi clandestini au p─âstorit cu discre╚Ťie ╚Öi pruden╚Ť─â prin case particulare o turm─â greu ├«ncercat─â din care n-au lipsit persoane consacrate. Nici zorii eliber─ârii dup─â c─âderea comunismului nu au fost u╚Öori. Biserica de pe strada Acvila, evacuat─â ╚Öi ├«nchis─â dup─â 1985 ├«n vederea demol─ârii, a fost preluat─â abia ├«n toamna lui 1990 prin voin╚Ťa unor oameni curajo╚Öi care au rupt lan╚Ťurile, dup─â ce au achitat impozitele restante. Biserica ÔÇ×Sf├«ntul VasileÔÇť, ├«n schimb, a fost redob├«ndit─â abia ├«n 2006, ├«ntr-o stare deplorabil─â, dup─â ╚Öaisprezece ani de procese.

catedrala str polona jpg jpeg
Biserica Sf. Vasile

Din 2014 exist─â ├«n sf├«r╚Öit la Bucure╚Öti o episcopie greco-catolic─â, a c─ârei catedral─â, bisericu╚Ťa centenar─â din strada Polon─â, recent restaurat─â, face onoare Capitalei. Cunoscut─â ├«n ultimii ani datorit─â lui Neagu Djuvara, care o frecventase spre sf├«r╚Öitul vie╚Ťii sale, biserica ÔÇ×Sf├«ntul VasileÔÇť, zidit─â dup─â planurile lui Nicolae Ghika-Bude╚Öti, reproduce ├«n mod inspirat arhitectura bisericilor din timpul lui ╚śtefan cel Mare. Interiorul l─âca╚Öului a avut parte ├«ns─â de un program pictural mai pu╚Ťin obi╚Önuit. De inspira╚Ťie german─â, ├«n stilul creat de benedictinii aba╚Ťiei de la Beuron pe fondul c─âut─ârilor artistice ale curentului Secession, acest proiect se mai reg─âse╚Öte azi doar ├«n decora╚Ťia iconostasului. O nou─â pictur─â al secco, realizat─â ├«ncep├«nd cu 2015 de maestrul Ivan Karas (Roma), ofer─â spa╚Ťiului de cult accente pline de c─âldur─â ╚Öi luminozitate. Cupola pronaosului, absida altarului, scenele cu via╚Ťa Sf├«ntului Vasile, dar mai ales portretele celor ╚Öapte martiri, declara╚Ťi ferici╚Ťi de Papa Francisc la Blaj, s├«nt expresia dialogului liturgic contemporan dintre iconografia r─âs─âritean─â ╚Öi sensibilitatea occidental─â a picturii figurative. La aceast─â biseric─â, ├«n anii ÔÇÖ40, monseniorul Vladimir Ghika celebra duminica liturghia Sf├«ntului Ioan Gur─â-de-Aur, al─âturi de Tit Liviu Chinezu ÔÇô unul dintre cei ╚Öapte martiri greco-catolici beatifica╚Ťi recent ÔÇô, de al╚Ťi preo╚Ťi uni╚Ťi ╚Öi de numero╚Öii studen╚Ťi greco-catolici din ora╚Ö, l─âs├«ndu-se inspira╚Ťi de c─âile lui Hristos ├«n a╚Öteptarea marii cerneri de credin╚Ť─â pe care a adus-o persecu╚Ťia comunist─â.

Ast─âzi, la Bucure╚Öti, greco-catolicii mai dispun de o elegant─â capel─â cu hramul ÔÇ×Schimbarea la fa╚Ť─âÔÇť pe strada Bogdan Vod─â nr. 6 ╚Öi de un mic paraclis ├«n Bucure╚Ötii Noi, pe strada Niagara, cu hramul ÔÇ×Sf├«nta Tereza de CalcuttaÔÇť. Duminica diminea╚Ťa, mai ales, se celebreaz─â liturghia greco-catolic─â ╚Öi ├«n capela ÔÇ×Sf├«nta AnaÔÇť a cimitirului Bellu catolic, dar ╚Öi, la orele amiezii, ├«n dou─â biserici romano-catolice din cartierele noi: la ÔÇ×Sf├«nta CruceÔÇť, l├«ng─â pasajul Muncii, ╚Öi la ÔÇ×Adormirea Maicii DomnuluiÔÇť, ├«n Drumul Taberei, la Pia╚Ťa Moghioro╚Ö.

Mihai Fr─â╚Ťil─â este Episcop al Episcopiei Greco-Catolice ÔÇ×Sf├«ntul Vasile cel MareÔÇť de Bucure┼čti.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?