Ana Maria SANDU

Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.

A fost o călătorie frumoasă și dificilă.

Cei care fac o revistă săptămînală știu bine cum e să o iei iar și iar de la capăt.

Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.

Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.

Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.

Am parte, în genere, de foarte buni tovarăși de drum în explorările noastre.

Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.

În fond, asta mi-am propus și eu: să vizităm împreună locuri apropiate sau îndepărtate, să punem pe harta culturală piețele de ieri și de azi.

Nora Iuga e nu doar o scriitoare fascinantă, ci și un superpersonaj.

Am venit prima dată la Festivalul de Film Anonimul în urmă cu 15 ani.

Cum scăpăm de caniculă și cît de important e să ai o pălărie și un apartament în care nu bate soarele.

Și, atunci cînd vor putea să reconstituie, într-o seară, „la grădină”, atmosfera din copilărie, se vor simți cu adevărat fericiți. Și acasă.

E o profesie în care, iarăși, înveți continuu

De asta nu mă mai uit la filme cîțiva ani buni după ce le termin, pentru că în permanență aș găsi lucruri pe care le-aș dori îmbunătățite.

Pentru mine, rochia acestei artiste necunoscute este intimitatea însăși.

Pentru mine, însă, intimitatea nu o ai singur.

Din adolescență îmi aduc aminte mai degrabă de cărți și de personaje decît de oameni și întîmplări.

Am devenit un scriitor mai bun și un regizor mai bun.

În Dosarul de acum o să găsiți tot felul de "alcooale“: tari, literare, filozofice, melancolice, cinefile. Deci, noroc și sănătate!

Acest nivel de consum este periculos tocmai prin iluzia funcționării pe care o menține, ascunzînd astfel efectele pe termen lung asupra sistemului nervos și a capacității de reglare emoțională a persoanei.

Cel care are puterea, a se citi banul, are evident un avantaj, măcar prin aria de alegeri pe care le poate face.

Literatura potrivită la persoanele potrivite poate funcționa și ca terapie, și pentru recuperare.

Chiar dacă marea din Seaside Stories era marea voastră, a fiecăruia/fiecăreia dintre prozatori/prozatoare, s-au scris cronici în care se vorbește despre „marea lui Afrim“.

Nimeni n-a apărut din neant și bibliotecile o spun cel mai bine.

Biblioteca este un spațiu de întîlnire, dar și de dialog – între scriitori, între scriitori și cititori.

O posibilă legătură ar fi faptul că în ambele filme sînt oameni în stradă care își doresc o schimbare reală, dar în afară de asta nu văd o legătură clară între ele.

Dicţionarul e felul meu personal de a depune mărturie despre cum oameni care azi nu mai sînt au trecut prin această lume atît de ciudată, atît de ambiguă, paradis şi infern deopotrivă

Viața însăși. E singura scriitoare cu adevărat importantă. N-o sun niciodată, să n-o deranjez. Însă îi dedic toate romanele mele.

Căci ce urmează e ascuns în ce trăim deja, în ziua de azi,cu tot ce înseamnă ea.

Pentru mine, viitorul înseamnă diferite posibilități și experiențe despre care îmi pot face o idee acum, însă care cu siguranță mă vor surprinde și provoca în moduri neașteptate.

„De unde crezi că vine tristețea asta pe care o purtăm în noi?”.

Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.

FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.

Pentru oricine se întreabă azi care ar fi punctele nevralgice ale învățămîntului nostru, Dosarul de acum ar putea fi o radiografie lucidă și actuală.

Îmi doresc să fiu liberă în gîndire, să-mi dezvolt cunoștințele pentru a atinge scopul ales, cu sprijinul profesorilor și al colegilor. Sînt sigură că m-așteaptă un drum frumos!

Cred că a rămas acelaşi miracolul actului pedagogic, bucuria intensă şi profundă a probabil celui mai angajant act uman: acela de a-i învăţa pe alţii şi de a învăţa împreună cu ei.

Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.

Coșmarul continuă cînd prietena lui dispare. Camil pornește în căutarea ei și va ajunge într-un loc interzis bărbaților, o comunitate secretă dedicată fertilității, undeva lîngă un lac din mijlocul munților, dar acolo va descoperi ceva mult mai tulburător.

Păsările par că știu mereu unde să se ducă. Nu e nimic neclar în zborul lor. E o limpezime care mă emoționează.

Grădina de la țară a bunicilor Ana și Nicolae, magică. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfumați, după care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.

„Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărută toamna trecută la Editura Nemira, este o încununare, după o decadă, a muncii mele de cercetare și experimentări culinare, una dintre manifestările fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.

Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap.

Micuții care astăzi stau să ne asculte poveștile cu animale sperăm să se transforme în adulți responsabili, în sufletele cărora au fost sădite, de la vîrste fragede, semințe din care vor rodi respect și dragoste pentru natură.

„Nu am vorbit, dar mi-a plăcut să te cunosc și mi-am rugat părinții să-ți cumpere toate cărțile!“

Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.

Oricît de mult ne-ar plăcea să fim doar buni n-o să ne iasă, vom produce suferință și dacă ne-am propus, și dacă nu.

Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?

Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

În repertoriul oricărui om există trei răspunsuri posibile la orice emoție, deci și la frică: fuga, lupta și înghețul.