„O bibliotecă schimbă o comunitate” interviu cu scriitorii Moni STĂNILĂ & Alexandru VAKULOVSKI

Publicat în Dilema Veche nr. 984 din 16 februarie – 22 februarie 2023
image

Care e prima voastră amintire cu o bibliotecă?

Moni STĂNILĂ: La Tomești exista o bibliotecă publică, destul de mică. Mergeam acolo să caut cărți, atunci cînd nu împrumutam de la tanti Vetuța, o vecină care avea tot ce a scris Dumas și care era singura din toată zona care avea cele patru volume cartonate din Vicontele de Bragelonne. În biblioteca publică, nu știu cîți ani aveam, dar obișnuiam să mă cațăr pe un suport de hărți. Deci cred că eram desul de mică.

Alexandru Vakulovski: Prima bibliotecă pe care am văzut-o este cea a părinților mei. O bibliotecă în toată regula, o cameră din casă, în care nu ai ce face altceva. Eram foarte mic, știu că ai mei au zidit o ușă, ca biblioteca să fie bibliotecă, să nu dea în altă cameră. Un tîmplar a făcut rafturi, că nu găseai în acea perioadă mobilier de bibliotecă. Dar casa de la Antonești e toată ca o bibliotecă, peste tot găsești cărți: în fiecare cameră, pînă și în pod.

Cum ați ajuns să faceți cenaclul Republica la biblioteca din Chișinău?

M.S.: Primii ani am făcut cenaclul Republica la Biblioteca Națională la cererea și propunerea directorului de atunci, regretatul Alexe Rău. Îmi amintesc că m-a anunțat Dumitru Crudu că mă caută directorul de la Biblioteca Națională. Așa a început totul. Era cumva de vis, fiindcă ne susținea foarte mult, ne încuraja, avea grijă de noi. După plecarea lui dintre noi, ne-am mutat la Biblioteca Municipală, unde avem de-asemenea o echipă minunată, care înțelege foarte bine rolul unui cenaclu în viața bibliotecii.

A.V.: Moni a mai fost referent literar al cenaclului „Pavel Dan” din Timișoara, la Cluj și eu am făcut o perioadă cenaclul „Klu”, astfel că propunerea domnului Alexe Rău ne-a prins bine. S-a creat o comunitate în jurul Republicii, putem spune acum că atunci cînd n-am mai rămas la Biblioteca Națională, oamenii de la Republica ne-au mutat la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu“. Pentru Biblioteca Municipală fac acum și „Dialogurile bibliotecii”, un proiect video pe care l-am propus și a fost acceptat. Fac interviuri atît cu scriitorii care vin la Republica, cît și cu scriitorii din Chișinău, cu cei care mă văd pe la festivaluri.   

Ce înseamnă spațiul acela pentru literatura contemporană? Mai ales că ați avut invitați o grămadă de autori?

M.S.: Eu sper că mult. Și da, cred că am avut peste o sută de scriitori de peste graniță în doisprezece ani de activitate. Am fost de multe ori de-a lungul timpului tentată să suspendăm, cel puțin pentru o vreme, întîlnirile noastre, dar am fost mereu susținută de tinerii scriitori de la noi, apoi de cei care vin frecvent la întîlnirile noastre, „republicanii” – cum le spunem noi. Deci, dacă renunț la modestie, pot să spun că e un reper important în viața culturală a Chișinăului. Și chiar dacă formatul e destul de liber și uneori facem întîlnirile în afara bibliotecii, e foarte important că Biblioteca Municipală e văzută ca o cloșcă. Una care își adună scriitorii și cititorii sub aripile ei. Fiindcă toată lumea știe și înțelege că fără sprijinul bibliotecii nu am mai face acest cenaclu. Cel puțin nu în formatul actual.

A.V.: Biblioteca este un spațiu de întîlnire, dar și de dialog – între scriitori, între scriitori și cititori. E plăcut că acest lucru se întîmplă printre cărți, apoi spațiul cumva nu ne mai ține, putem să ieșim afară, ca să zic așa. Am fost plăcut surprins să văd că scriitorii care au fost la Republica au scris despre Chișinău, un motiv în plus să fac o rubrică de poezie la „Dialogurile bibliotecii“ – Scriitorii despre Chișinău.  

Poate o bibliotecă să schimbe o lume, un oraș, o comunitate?

M.S.: O comunitate cu siguranță. Un oraș – mai puțin evident. O lume cred că nu. Avem exemplul marii culturi ruse care – iată – ne demonstrează astăzi că doar actul cultural nu poate schimba o lume, o mentalitate colectivă, fără voința proprie de schimbare. Revenind însă, da, poate schimba o comunitate și cred că deja e mult, deja e bine. Mai cred că e suficient să își propună doar asta: schimbarea unei comunități.

A.V.: Biblioteca schimbă lumea, dar asta se vede greu, uneori trec generații. Dacă n-ar schimba, n-ar exista nici propagandă. Schimbă și orașele, și comunitatea. Și oamenii. Mie îmi plac oamenii care au măcar o mică bibliotecă acasă.

interviu realizat de Ana Maria SANDU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Crima in iasi mp4 thumbnail png
Femeie găsită înjunghiată în apartamentul său din Iași. Ce le-a spus apropiaților înainte de crimă
O femeie în vârstă de 69 de ani a fost găsită moartă, luni, 25 mai, în apartamentul său de pe strada Plăieșilor din Iași. Victima prezenta mai multe plăgi înjunghiate, iar anchetatorii au deschis o investigație pentru a stabili circumstanțele crimei.
Salata de oua  Sursa foto shutterstock 2472436623 jpg
Salata de ouă care te salvează în zilele aglomerate. E perfectă pentru pachetul de serviciu!
În zilele în care timpul se comprimă și pachețelul trebuie pregătit în grabă, o salată de ouă bine făcută devine aliatul perfect. Se potrivește în sendvișuri și în rulouri cu lipie. Este o salată ușor de transportat, tipul de rețetă care face viața mai ușoară.
jarino47 heat wave 7408587 jpg
România, sub o „cupolă de căldură” neobișnuită și un sfârșit de mai cu temperaturi de iulie. Ce urmează
România traversează un episod de încălzire neobișnuită pentru finalul lunii mai, pe fondul extinderii unei mase de aer tropical care afectează o mare parte din Europa. Temperaturile urcă cu 5 până la 7 grade peste mediile climatologice
de rossi foto tvr
Ce i-a spus antrenorul de la Genoa lui Dan Șucu după menținerea în Serie A
Genoa s-a salvat fără emoții de la retrogradare.
Nave de marfă în Strâmtoarea Ormuz FOTO profimedia jpg
Pacea dintre SUA şi Iran nu garantează ieftinirea carburanţilor. Lumea petrolului rămâne în haos
Preşedintele american Donald Trump a declarat că pacea cu Iranul este „la îndemână” şi că Strâmtoarea Ormuz urmează să fie redeschisă traficului maritim. Rămâne însă de văzut dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat.
Vernisaj: final de rezidență artistică Anca Coller și Daniel Stancu, la MNŢRplusC
Vernisaj: final de rezidență artistică Anca Coller și Daniel Stancu, la MNŢRplusC
Sâmbătă, 30 mai 2026, de la ora 18:00, artiștii Anca Coller și Daniel Stancu invită publicul la vernisajul expoziției A…B, GDPR, care marchează încheierea programului de rezidență desfășurat în spațiul plusC, la subsolul Muzeului Național al Țăranului Român, început în luna aprilie.
Gordon Ramsay  foto   Profimedia jpg
Cel mai important lucru pe care Chef Gordon Ramsay i-a învățat pe copiii lui n-are de-a face cu mâncarea
Deși este cunoscut în întreaga lume pentru standardele sale stricte în bucătărie și pentru temperamentul exploziv din emisiuni precum „MasterChef”, celebrul chef spune că cea mai importantă lecție pe care le-a oferit copiilor săi nu are nicio legătură cu gătitul.
FOTO FB Colossal Biosciences jpg
Pas crucial în planul de readucere la viaţă a giganticelor păsări moa: peste 20 de pui au eclozat din ouă „artificiale”
O companie americană specializată în „de-extincție” a anunțat că peste 20 de pui sănătoși au eclozat dintr-o platformă de ouă „artificiale”, tehnologie dezvoltată pentru a permite readucerea la viață a unor specii dispărute, printre care și uriașa pasăre moa din Noua Zeelandă.
Tudor Chirilă   TRAFIC JPG
Tudor Chirilă, alarmat de ce fac copiii pe rețelele de socializare: „M-a speriat”
Tudor Chirilă și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu timpul pe care copiii îl petrec pe TikTok și pe alte rețele sociale. Artistul a povestit pe Instagram că a aflat o statistică ce l-a șocat și a atras atenția asupra efectelor pe care consumul constant de clipuri scurte le poate avea asupra capa