⬆
spaime
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.
Crying spider, smiling spider
Rîsul e cel mai înfricoșător atunci cînd apare în contexte paradoxale.
Frica de război
Mi-era frică pentru familia mea, pentru casa și grădina mea din Chișinău, pentru țara mea.
Două note despre spaimă și limbaj
O tristețe cît pentru toată specia. Purtată în cîrcă de cîțiva aleși ai disperării – pentru ca noi, ceilalți, să putem supraviețui.
Cei mici, între spaime mari
Pentru mulţi dintre noi, vieţile interioare ale copiilor reprezintă încă un inconvenient şi un obstacol jenant.
„Gestionarea anxietății este un proces continuu” - interviu cu psihologul Zenobia NICULIȚĂ
În repertoriul oricărui om există trei răspunsuri posibile la orice emoție, deci și la frică: fuga, lupta și înghețul.
Cosmonautul
Merg regulat la doctor, îmi setez alarme, să nu uit de medicamente, evit oboseala.
De ce să-mi fie frică atunci cînd merg singură pe stradă?
Nu permite nimănui să te atingă. Fii gata să țipi.