De ce să-mi fie frică atunci cînd merg singură pe stradă?

Publicat în Dilema Veche nr. 941 din 21 – 27 aprilie 2022
De ce să mi fie frică atunci cînd merg singură pe stradă? jpeg

Nu purta fustă scurtă. Nu te îmbrăca în blugi strîmți. Nu-ți cumpăra pantofi cu toc. Nu te machia puternic. Nu accepta băuturi de la necunoscuți. Nu-ți lăsa paharul nesupravegheat. Nu te așeza pe scaunul din față al taxiului. Nu pleca singură în alt oraș sau în altă țară. Sună-mă cînd ajungi. Sună-mă cînd pleci. Sună-mă să vin să te iau. Ține cheile la îndemînă. Ține telefonul la îndemînă. Ține un spray cu piper în geantă. Fă un curs de autoapărare. Nu te plimba singură ziua. Nu te plimba singură noaptea. Nu te plimba singură. Rămîi pe străzile umblate și bine luminate. Nu vorbi cu necunoscuți. Nu lăsa garda jos. Nu permite nimănui să te atingă. Fii gata să țipi.

Acestea sînt mesajele pe care le aude orice fată de mică. Le-am auzit și eu de atîtea ori. Cu toate astea, la optsprezece ani, nu l-au oprit pe un fost prieten să mă înghesuie într-un colț al camerei, amenințîndu-mă, furios că încheiasem relația. La fel cum nu i-au oprit nici pe nenumărați alți necunoscuți să mă fluiere, să mă urmărească pe stradă, să se frece de mine în transportul în comun sau să mă agreseze verbal.

Ca băiat sau bărbat, nu e nevoie să-ți pui nici una dintre problemele de mai sus. Îmi imaginez că probabil e dificil să înțelegi teama de a fi acostată în timpul zilei de un necunoscut, pe o stradă pustie, teama de a fi pipăită în autobuz, de a fi șicanată singură pe bicicletă în parc sau de a fi urmărită noaptea, pe drum spre casă, atunci cînd probabilitatea de a păți asta ca bărbat e egală cu zero. Însă femeile înfruntă zilnic astfel de agresiuni, mai mici sau mai mari, mai mult sau mai puțin enervante, mai mult sau mai puțin înspăimîntătoare.

Inegalitatea merge și mai departe de hărțuirea stradală. Doar în 2020, statisticile oficiale au înregistrat 10.000 de românce agresate chiar de partenerii lor, în timp ce 72 au fost ucise. Conform rapoartelor Ministerului Afacerilor Interne, în același an, judecătorii și polițiștii au eliberat aproape 8.400 de ordine de restricție. Aproximativ o treime nu au fost însă respectate, astfel că femeile vulnerabile au fost bătute sau ucise chiar în sînul familiei care ar fi trebuit să le protejeze. Un raport al Centrului FILIA din ianuarie-august 2021 arată că, în medie, aproape în fiecare zi a fost înregistrat un caz în care o minoră a fost violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie. După mulți ani de tergiversări, în mai 2021, Parlamentul a adoptat Legea privind monitorizarea agresorilor și a persoanelor arestate la domiciliu, urmînd ca, pînă în martie 2022, în etapa-pilot care vizează agresorii din cazurile de violență domestică, statul să achiziționeze 500 de brățări și să pună în funcțiune un sistem electronic de monitorizare. Ulterior, însă, conducerea MAI a anunțat prorogarea termenului pînă la 1 octombrie 2022. Cu toate că în unele state vestice aceste sisteme de monitorizare există de zeci de ani – iar în Spania, de pildă, de cînd există brățările electronice, nu a mai fost ucisă nici o femeie beneficiară a acestui sistem –, în România se pare că nu există voința politică de a implementa măsuri de protecție.

Să fiu femeie nu e o invitație la agresiune. Sînt liberă, dar asta nu înseamnă că nu mi-e frică. Sînt conștientă la fiecare pas de riscul pe care mi-l asum cînd merg singură seara pe străzile orașului. Iar faptul că îmi iau niște măsuri ca să mă protejez nu înseamnă că nu mi se poate întîmpla nimic rău. În România, cultura violenței e încă în floare. Agresiunea asupra femeilor pe stradă, la locul de muncă sau acasă e încă banalizată, iar statul nu e dispus să investească în protecția victimelor. Femeile trebuie să aibă grijă de ele pe cont propriu, să se învețe una pe alta metode de protecție. Dar de ce să-mi fie frică atunci cînd merg singură pe stradă?

Sigur că #notallmen – nu e intenția mea să generalizez, dar unde se află de fapt responsabilitatea pentru educație? Să ne protejăm fiicele? Să ne educăm fiii? Sau poate mai degrabă ambele? Să ne învățăm fiicele să se protejeze și să ne educăm fiii să nu agreseze fetele. Să-i învățăm pe băieți ce înseamnă hărțuirea, abuzul fizic și emoțional, violul, coerciția, să-i învățăm să nu tolereze agresiunea, să vorbească despre asta cu alți băieți, să-i învățăm respectul față de fete. Dacă aceste mesaje ar ajunge mai des la băieți, poate că fetele ar avea mai rar motive de spaimă.

Reacția bărbaților din jurul meu, cînd aud de tema hărțuirii stradale sau a violenței domestice, a fost de multe ori tradusă în miștouri sau replici defensive. Dar ei nu au de ce să se simtă atacați din moment ce nu manifestă acest tip de comportament. Discuția e despre agresori. Iar schimbarea nu poate avea loc cînd e dorită doar de o jumătate din populație. Și bărbații pot deveni aliații femeilor. Din poziția lor de putere, își pot educa, cu blîndețe, prietenii și grupurile sociale, în public sau în privat. Chit că educația de acum nu are efecte imediate, vom vedea schimbarea peste o generație. Și ne vom mulțumi.

Cristina Ștefan este jurnalistă.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Fostul premier bulgar Boiko Borisov FOTO EPA-EFE
Alegeri în Bulgaria: Partidul lui Borisov, pe primul loc (exit-polluri)
Partidul conservator al fostului premier bulgar Boiko Borisov s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor legislative de duminică, potrivit sondajelor publicate la ieşirea de la urne, însă ar putea avea mai probleme în a găsi parteneri pentru a guverna.
 Novak Djokovici a câştigat turneul ATP de la Tel Aviv FOTO AFP
Novak Djokovici a câştigat turneul ATP de la Tel Aviv
Tenismenul sârb Novak Djokovici, numărul 7 mondial, a câştigat turneul ATP 250 de la Tel Aviv (Israel), dotat cu premii totale de 949.475 de dolari.
Schimb de prizonieri Rusia- Ucraina. Foto: Facebook/ Volodimir Zelenski
O grupare neonazistă rusă, instrucțiuni privind execuția sumară a prizonierilor de război ucraineni
O grupare neonazistă pro-Kremlin incită la atrocități împotriva prizonierilor de război ucraineni și susține în mod explicit torturarea acestora pentru obținerea de informații și apoi execuția lor.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.