„Să nu uităm că toate formele sînt în natură” – interviu cu artista vizuală Chantal QUÉHEN

Publicat în Dilema Veche nr. 958 din 18 august – 24 august 2022
image

Locuiți și creați în Elveția, unde totul este verde, curat, impecabil. Care este relația dvs. cu natura? Este o evadare, o reverie a copilăriei întreținută de mitul familiei (adică o mamă nemțoaică, născută în apropiere de Marea Pădure Turingiană, și un bunic care a fost horticultor și crescător de pomi). În ciuda mediului industrial și a cărbunelui, locul meu de naștere, Hersin-Coupigny Pas de Calais, era situat nu departe de dealurile din Artois. Un peisaj rural destul de verde și împădurit, unde duminica și de sărbători mergeam la plimbare cu părinții noștri. Iar mai tîrziu cu prietenii de joacă, apoi singură cu bicicletă, mi-am trasat teritoriul „meu”, dincolo de mormanele de zgură, spre crîng și pădure. În acest oraș minier, aproape toate casele aveau o grădină de legume. Mama, fără îndoială,  și-a făcut grădina ei din nostalgie, iar pasiunea pe care a avut-o pentru plante a făcut din aceasta o grădină cu flori, ceea ce a fost și încîntarea mea. Relația mea cu natura înseamnă o serie de senzații și de observații. O impregnare.

S-a schimbat ea în timp?

Da, în sensul schimbării orizontului, ieșirii din „parc”. Nu în ceea ce privește „gustul” pentru natură, pentru formele, mirosurile, culorile ei. Dar această epocă ne tulbură reprezentările și ne poate parazita simțurile.

Care este prima amintire legată de o grădină?

Se leagă de o fotografie: am poate 5 ani, păr blond prins într-o coadă, sînt îmbrăcată într-o rochie albă și stau în mijlocul unui pat de flori, zîmbesc, cine știe cui. Este o grădină amenajată, foarte înflorită, locuită de insecte și fluturi.

Cum vă inspiră și vă impresionează în arta dvs. ceea ce vedeți?

Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap. Prefer natura sălbatică, deși aproape peste tot este „îmblînzită” de mîna omului. Este o sursă inepuizabilă pentru un artist, cum a spus Cézanne, căci toate formele sînt în natură.

Dacă ar fi să alegeți un proiect pe care l-ați realizat, care este strîns legat de floră și faună, ce ați alege?

Un proiect recent la Espace Culturel Assens, intitulat Liber, L’essence du bois, în 2021. Din mai pînă în august 2021 m-am plimbat în pădure la Baulmes, pe potecile din preajma lacului Neuchâtel și apoi prin orașul Yverdon. Am meditat și am observat strălucirea frunzișului, împletirea plantelor, vertijul vîrfurilor arborilor, trunchiurile uscate și moarte sau copacii giganți, dezrădăcinați, mușchiul putrezit, liniile grafice ale cozilor de cal. Am ascultat cum trosnește scoarța, locuită de ființe nevăzute, foșnetul lor neîncetat, lumea senzuală a viului. Am simțit pămîntul și rășina lipicioase pe degete, după furtună. M-am întors la atelier cu o recoltă bogată: brațele pline de frunze, ramuri înnodate și rupte, crenguțe de flori sălbatice, mușchi, licheni, rădăcini de tot felul. Am contemplat-o și mi-am pregătit culorile, uneori un amestec de pămînt, pigmenți sau cerneală indiană, sepia, cărbune simplu ca materie primă a imaginii. Fluiditate, vîscozitate. În liniștea atelierului, consider prezența acestor lucruri ca pe un dar.

Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o de la plante?

Este relația cu frumusețea vieții și cu fragilitatea ei. O ofrandă pe care o sărbătorești în felul tău prin linii, culori, urme. Este o contemplare și o formă de meditație.

Chantal Quéhen locuiește în Yverdon les Bains și o găsiți pe https://www.atelierdupiaf.ch.

interviu realizat de Ana Maria SANDU

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Taremi2 jpg
Porto – Leverkusen, nebunie în Liga Campionilor: Golul iranianului Taremi, urmat de scene incredibile
O partidă netelevizată de posturile românești a avut un final incendiar de prima repriză.
Federico Putorti i a trimis un mesaj clar politistului care l a anchetat pe Facebook 1 jpg
Poliţist din Oradea, ținta unui mafiot italian: „Vei fi primul!"
Procurorii orădeni au deschis o anchetă pentru ultraj pe numele unui Italian care, săptămâna trecută, a ameninţat un poliţist de la Antidrog din Oradea.
teambuilding JPG
Comedia „Teambuilding“: record de bilete vândute în weekendul de lansare
Filmul cu Matei Dima, Micutzu, Anca Dinicu și Șerban Pavlu, a debutat pe primul loc la box office-ul românesc, în weekendul trecut.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.