Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?

Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
Viețile netrăite jpeg

Zece scriitori și o întrebare: „Unde ați vrea să trăiți?” – altfel spus, un număr dedicat ficțiunii și realității deopotrivă. În aprilie, una dintre revistele mele preferate, Les Inrocks, a făcut cam același lucru. A provocat mai mulți autori să vorbească despre țara în care ar vrea să locuiască. Am citit atunci cu mare plăcere textele scriitorilor francezi, poveștile lor utopice și politice, mai ales că mulți dintre invitați veneau din alte spații geografice decît cel francez.

Apoi, s-a întîmplat ca întrebarea asta să mă prindă într-un moment din viață în care m-am chestionat cu privire la cum ar fi să locuiesc, pentru prima dată, în altă parte. Și ce înseamnă un spațiu în care să ajungi să te simți acasă. Nu mi-am dorit să plec cînd eram adolescentă, poate pentru că nu sînt nici aventurieră, nici curajoasă. Apoi, pentru că toată viața mea s-a construit în jurul scrisului, m-am legat singură de un picior nu de un loc, ci de o limbă. Iar intimitatea pe care am construit-o cu ea a devenit atît de puternică, încît am ajuns să mă întreb dacă aș mai putea să fiu cu adevărat eu însămi trăind și comunicînd în alta. Poate că ar trebui să-mi asum acest amor pe viață și să nu-i invidiez pe cei complet „liberi”, care pot să își găsească locul oriunde.

Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim? Cît de mult le iubim sau le detestăm? Cum relaționăm cu ele în momentul în care noi sîntem nemulțumiți și ne plîngem, iar în alte părți sînt dezastre și războaie? Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel? Fiecare om care pleacă sau visează să o facă își imaginează o lume mai bună. Pentru el și pentru ai lui. Doar schimbarea și distanța te fac să vezi mai clar ce ai lăsat în urmă și ce ai descoperit la destinație.

Nu există țări și nici sisteme perfecte. Dar putem să ne dorim combinații de locuri care ni s-ar potrivi. Fiecare text din acest Dosar e o călătorie, o lume în miniatură, în care se amestecă lucrurile pe care le știm cu detalii neașteptate. Nu ne putem cumpăra bilete la vreun zbor charter ca să putem ajunge acolo. Le putem vizita doar prin bunăvoința și talentul autorilor, cărora le mulțumesc mult pentru că au acceptat invitația de a le descrie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Bulevardul Magheru în perioada interbelică (© Wikimedia Commons)
Modernizarea României cu ajutorul produselor industriale importate din Germania în anii 1941-1943
Anul 1939 a adus un nou conflict în Europa și rapid s-a transformat în unul planetar prin dorința conducătorilor marilor puteri. România s-a proclamat neutră, dar liderii totalitari au vrut cu orice preț să implice statul din Carpați în conflict.
Nicolae Tonitza   Coada la paine jpg
Una dintre cele mai sângeroase și controversate greve din România. Armata a deschis focul, fără avertisment, împotriva muncitorilor
Una dintre cele mai sângeroase greve din istoria României a avut loc pe 13 decembrie 1918. Imediat după terminarea războiului, sute de muncitori români, în special tipografi, au intrat în grevă și au ieșit la proteste pentru a cere condiții decente de muncă. Au fost împușcați pe capete.
Radu miruta FB jpg
Radu Miruță: „Industria de apărare e o mlaștină”. Compania în care „s-a întâlnit un prost cu un deștept”
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a afirmat, duminică seară, că industria națională de apărare a României a funcționat zeci de ani fără investiții serioase, deși banii au existat an de an în conturi.
Markus Wolf, șeful spionajului est-german (© Bundesarchiv Bild 183-1989-1104-040)
Proiectul CANOPY WING, exploatarea vulnerabilității sistemelor de comunicații sovietice
În anii ’80, guvernele SUA și URSS încercau să răspundă la întrebarea cum ar putea să „câștige” un război nuclear global sau să supraviețuiască unor lovituri preventive sau unui conflict nuclear.
Europa intenţionează să lanseze prima rachetă Ariane 6 FOTO: ESA
Nu se mai face nimic în România? O parte din cea mai puternică rachetă europeană, fabricată în țara noastră
Cercetătorul Claudia Tănăselia a comentat un titlul de pe site-ul agenției spațiale europene: „Ariane 6 - Made in Romania”. Ariane 6 este cea mai puternică rachetă europeană construită vreodată și anumite părți din aceasta sunt fabricate în țara noastră.
O insulă izolată din Bermuda, în mijlocul Oceanului Atlantic FOTO Shutterstock
Structura uriașă descoperită sub Insulele Bermude, unică pe Pământ: ar explica de ce arhipelagul pare să plutească
O echipă de cercetători a identificat un strat de rocă neobișnuit, de peste 20 de kilometri grosime, sub crustă oceanică de sub Insulele Bermude, care ar putea explica de ce arhipelagul pare „să plutească” deasupra Oceanului Atlantic.
Inteligenta artificiala FOTO Shutterstock jpg
Cum folosesc românii Chat-urile AI și care au fost cele mai populare în 2025
O analiză realizată de agenția de specialiști, bazată pe date extrase din Google Trends, Ahrefs, DataForSEO, Statcounter ne arată care tool-uri AI sunt cele mai căutate și populare, cât și în ce scopuri sunt ele folosite de către utilizatori.
Traian Băsescu și Ilie Bolojan FOTO Mediafax
Băsescu cere desființarea Coaliției și-l atacă pe Grindeanu: „Crede că obligația lui e să servească doar PSD”
Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat, duminică seară, că un guvern minoritar „nu poate funcționa” și susține că adevărata problemă nu este Ilie Bolojan, ci liderul PSD, Sorin Grindeanu, pe care îl acuză că pune partidul înaintea interesului național.
Cristi Chivu (Facebook) jpg