Un muzeu al costumului bucureștean

Publicat în Dilema Veche nr. 371 din 24-30 martie 2011
Un muzeu al costumului bucureștean jpeg

- interviu cu Adina NANU -

Puţină lume ştie că în Capitală există, deocamdată neoficial şi neconvenţional, un nou Muzeu al Costumului Bucureştean din secolele XIX-XX. Cînd şi cum a apărut el?

Mie mi se pare că s-a făcut singur, că s-a născut şi a crescut lîngă mine, că obiectele şi costumele s-au chemat unele pe altele, iar eu nu am făcut decît să le supraveghez, ca un păstor o turmă de oi. Totul a început cu nişte cutii rotunde în care mama mea păstra pălării vechi, gentuţe de bal din mărgele şi podoabe din alte vremuri, cu care ne jucam din cînd în cînd. 

Cînd s-a înfiinţat, la Universitatea de Arte, cursul de istoria costumului, pentru viitorii scenografi şi creatori de modă, eu am continuat să predau tot istoria artei, ca şi pînă atunci, doar mi-am schimbat punctul din care o priveam, plasînd în centrul atenţiei pe creatorul arhitecturii, sculpturii şi picturii. Studiind costumele diferitelor epoci, m-am convins că, departe de a fi doar una din artele decorative (îmbinînd utilul şi esteticul) – cum sînt mobilierul, ceramica sau textilele –, „imaginea omului“ este cheia înţelegerii stilului unei epoci. Hainele, care se uzează cel mai repede, au permis experimentarea unor forme noi, înainte să se ridice edificiile sau monumentele care durează peste veacuri.

Rezultatul cursurilor au fost cărţile Artă, Stil, Costum din 1976 (reeditată în 2006 la Editura Noi Mediaprint) şi Arta pe Om, din 2001, Editura Compania. Dar colecţia cum a apărut?

Îi invitam uneori pe studenţi acasă, unde deschideam cutiile de pălării – devenite material didactic – iar ei îşi puneau pe cap ba un joben, ba un melon sau o pălărie cu pene şi erau interesaţi doar de cît de bine le stă. Ca să demonstrez că o pălărie este doar un element al unei compoziţii, care se poate citi ca şi o sculptură sau o pictură, am încercat să reconstitui ansambluri, cu haine şi accesorii, răscolind casa şi apelînd la rude şi prieteni. Cînd nu am mai avut loc de ele, am organizat prima expoziţie, în iarna 1996-1997, la Muzeul Colecţiilor din Bucureşti, de unde, în vara următoare, am dus-o la Muzeul de Artă din Constanţa. Din acest moment au intrat în joc amicii şi colegii, apoi prietenii acestora, care şi-au adus aminte că au în casă lucruri de demult pentru care nu mai au loc, dar pe care nici nu se îndură să le arunce, iar mutarea lor la muzeu a apărut ca o soluţie salvatoare, onorabilă şi admirabilă – la propriu. Şi aşa colecţia a crescut şi creşte în continuare de la sine, iar eu mă joc punînd piesele la locul lor, ca într-un mare „puzzle“.

Cum vă descurcaţi singură cu o sută de manechine îmbrăcate, multe pălării şi alte piese în aşteptare?

Norocul meu este că nu sînt singură. Sîntem o echipă de patru – trei doctori în arte şi un doctorand; fiica mea, Unda Popp, prof. univ., care răspunde de catedra de Modă de la UNA, fiul ei, Iosif Oprescu, asistent la design UNA, şi fiica ei, Ana Stanciu, preparator la scenografie la UNATC. Cînd pregătim o expoziţie, am ajuns să ne înţelegem şi fără cuvinte.

Ce expoziţii aţi făcut? 

Pînă azi în total zece, cele mai însemnate la palatul Cotroceni, – „Costume la Curtea Regală“ în 2008, apoi la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti – „Eleganţă Românească“, în paralel cu „La Blouse Roumaine“ de Yves Saint Laurent, în 2009. În anul următor, 2010, costumele noastre au călătorit la Veneţia, în Muzeul Costumului din Palazzo Mocenigo, chiar de carnaval, apoi la Muzeul Peleş din Sinaia, unde expoziţia „Dantelele Reginelor“ a ţinut pînă în februarie 2011. De fiecare dată, am avut altă temă şi am pus în valoare alte piese, înşirîndu-le pe firul altei idei, ca de pildă în cazul „Nunţii“, ilustrată la MNAR, în care am comparat parurile de mireasă, găsind sursa tradiţiei româneşti în Bizanţ, în găteala Teodorei, soţia Împăratului Iustinian, sau în „Dantelele Reginelor“, unde au putut fi admirate şi piese lucrate de mîna reginei Elisabeta. Legătura dintre muzică, dansul de salon şi costum, de-a lungul timpului, de la vals la charleston, rock etc., a fost demonstrată în faţa vizitatorilor în expoziţii, de studenţi de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, sub conducerea prof. dr. Costin Anghel, rezultînd filme video.

Cum reacţionează publicul într-un astfel de muzeu?

Odată ce haine purtăm toţi vrînd-nevrînd, oamenii vin într-o expoziţie de costume mult mai relaxaţi şi mai deschişi decît într-una de artă modernă, pe care se tem că nu o vor pricepe. Odată intraţi, li se poate vorbi însă, ca în orice muzeu de artă, despre desen, valoare, culoare, proporţii, expresie etc. etc. Am constatat că reconstituirea unor stiluri din trecut şi prezent într-o formă artistică, prin compoziţii care să sugereze farmecul propriu fiecărei epoci, atrage publicul de toate vîrstele şi categoriile, dispunîndu-l să se lase iniţiat şi în literatură, muzică, dans, şi să absoarbă cultură aproape fără să-şi dea seama.

Costumele, obiectele şi bijuteriile din Bucureştiul ultimelor secole demonstrează şi nivelul ridicat al vieţii de la noi, împletirea tradiţiilor europene cu cele autohtone, ca un argument convingător că românii nu au trăit numai în bordeie. În muzeu, portul naţional este expus, pe de o parte, ca rezultat al culturii satului, pe de alta, ca veşmînt purtat la curtea regală, cu valoarea simbolică a unui steag şi cu eleganţa rezultată din transpunerea în materiale delicate şi preţioase, ca mătasea brodată cu fir şi paiete. (Ceea ce îi miră nu numai pe străini, ci şi pe mulţi români.)

Cum răspunde un astfel de muzeu întrebărilor actuale despre cum e mai bine să ne îmbrăcăm? 

În momentul de faţă omenirea trece printr-o mare criză „de imagine“. Înainte vreme, personajele „la vedere“ – regii şi nobilii, apoi actorii de pe scenă, cum erau cîntăreţele de operă – erau îmbrăcate de profesionişti. Exagerările vestimentare ale reginei Marie Antoinette erau desigur datorate şi creatoarei ei de modă, Rose Bertin. Mai tîrziu, costumul de încoronare al Reginei Maria a României a fost desenat, la indicaţiile reginei, de pictorul Costin Petrescu, autorul frizei Ateneului Român.

În trecut, nu numai veşmintele erau concepute pe măsură, unicat, haute couture, pentru a avantaja pe purtător şi a-i ascunde defectele, dar şi pălăria, accesoriile, coafura şi machiajul erau gîndite pentru a forma o unitate armonioasă. Frumuseţea era principala deosebire a celor avuţi, „distinşi“. Astăzi, ca efect al democratizării, costumul a încetat să mai comunice rangul, funcţia şi averea (cel puţin de la distanţa de la care nu se văd etichetele firmei). Costumul clasic, bleumarin e uniforma civilă a oficialilor, iar în timpul liber blugii, tricoul şi adidaşii sînt suficienţi. Globalizarea, circulaţia vizuală prin TV şi Internet riscă să anuleze originalitatea personală. Toată lumea cumpără confecţii, piese separate, iar asamblarea lor se face de obicei la întîmplare. Asortarea e considerată demodată.

Există vreo soluţie? 

Singura eficace este educaţia vizuală. Sigur că există oameni născuţi cu gust, ca o formă de talent, care se manifestă ca şi artiştii amatori. Majoritatea însă nu se descurcă, îşi neglijează sau îşi ratează propria imagine. La şcoală se învaţă de toate, din toate domeniile, dar nimic despre această „a doua piele“, înfăţişarea pe care, de la Adam şi Eva, omul, preluînd modelul Creatorului, a decis să şi-o creeze el însuşi. Or, „imaginea umană“ este făcută din aceleaşi mijloace de expresie ca şi un tablou sau o sculptură, din desen, valoare (umbră şi lumină) şi culoare, la care se adaugă reacţiile senzoriale provocate de materialele folosite. Iniţierea artistică, al cărei loc este la disciplina „Educaţie Vizuală“, ar trebui – cred eu – extinsă, în ultimele clase ale învăţămîntului obligatoriu, şi la imaginea umană, şi sînt sigură că i-ar interesa pe elevi mai mult decît multe alte materii.

Unde se află însă acest nucleu al viitorului Muzeu al Costumului Bucureştean?

Într-un loc absolut neconvenţional: într-un adăpost antiatomic. Universitatea particulară de ştiinţe economice ARTIFEX, aflată în cartierul Grozăveşti, între Politehnica şi cheiul Dîmboviţei, a fost obligată să-şi construiască în noul local un astfel de adăpost, la demisol, lipsit de ferestre (avînd drept urmare temperatură şi umiditate constante, potrivite conservării textilelor). Rectorul universităţii, prof. dr. Dan Cruceru, amator de artă, ne-a îngăduit, la început, să ne depozităm manechinele, care nu mai încăpeau la noi, nici în pod, nici în pivniţă. Cînd am văzut spaţiul generos, am aranjat o expunere cronologică. Rectorul, impresionat de aceasta, a zugrăvit pereţii, a aşternut gresie pe podea şi a montat spoturi de lumină.

Cum se poate vizita acest muzeu în devenire?

Deocamdată, neexistînd pază şi personal de muzeu, şi noi, echipa, fiind toţi foarte ocupaţi, putem primi doar rar, la cerere, grupuri organizate. Sînt şi eu curioasă cum va evolua mai departe turma noastră de costume.  

Adina Nanu este prof. univ. dr. la Universitatea Naţională de Arte şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A publicat aproximativ 30 de volume de istorie şi critică de artă.

a consemnat Iaromira POPOVICI

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.