⬆
Tema săptămînii
Pagina 141
Sînt un prost
Prostia e ca peisajul. Se întinde dintr-o zare în alta şi, zilnic, absolut zilnic, se topeşte în întuneric. Asta pentru că oamenii, slavă Domnului, mai şi dorm.
Acum, iarna, nu mă încumet să umblu pe cîmpiile viscolite ale prostiei naţionale, pe dealurile ei îngheţate sau pe crestele ei albe, uneori mai semeţe decît ale munţilor. Mi-e frică să nu deger şi să nu mă rătăcesc. Prefer să stau la gura sobei, împăcat cu propria mea prostie, să mă tot uit la drobul de sare care stă să cadă şi să socote
Prostia românească
Povestea preferată a fetiţei mele de patru ani este „Prostia omenească“ (nu numai pentru valoarea educativă, cît mai ales pentru deliciile lingvistice. În ce poveste pentru copii din ziua de azi se mai întîlnesc expresii savuroase, precum „Ce v-a găsit să bociţi, făi proastelor?“). De cînd cu povestea lui Creangă, Clara a început să recunoască la tot pasul, în micul ei univers, situaţii pe care nu se sfieşte să le încadreze hotărîtă în categoria „prostiei omeneşti“. I-a atras atenţia chiar educa
Prostul satului
Cum să vorbeşti despre prostie în doar cîteva rînduri? Despre ce să vorbeşti mai întîi, ce să alegi după sărbătorile în care colindele îţi prilejuiesc cel mai minunat troc din istoria lumii, unul în care dai cu bucurie mere, nuci şi covrigi, iar în schimb ţi se aduce în casă – la adresa ta, în camera ta – Hristosul cel adevărat? Ce să alegi dintre prostiile prilejuite de post, de exemplu, post care ar trebui să ne fi făcut mai buni, „mai toleranţi cu piticii şi cu animalele“ (cum se exprima înţe
Despre prostie, iarăşi...
În spaţiul discursiv românesc, judecata de valoare care operează cu termenii prost şi inteligent are o frecvenţă neobişnuită. Pare a fi chiar principalul criteriu de împărţire a semenilor: nu după norme etice şi coduri sociale (bunătate sau onoare, bunăoară), ci după abilităţile intelectuale. E o practică adesea iritantă, pentru că bunăstarea şi echilibrul vieţuirii comune depind în primul rînd de deprinderile etice, în vreme ce inteligenţa deviază uşor în şiretenie şi şmecherie, scuzînd orice i
Fraieri şi şmecheri
Prostia e un lucru mare. A fost, este şi va fi peste tot. Ocupîndu-mă de acest subiect, m-am simţit de-a dreptul copleşit. Vorba lui Creangă: „Din ce în ce dau peste dobitoci“. Dacă eşti atent la fenomen, poţi ajunge să crezi că la noi prostia e chiar fundamentul societăţii.Fiindcă dincolo de prostia absolută şi individuală, aceea în faţa căreia amuţeşti şi căreia cu toţii îi putem cădea uneori victime, există şi prostia unui sistem, a unei societăţi.
Dileme Astrologice
E criză în toată ţara, aşa că în lipsă de bani, de un guvern măcar satisfăcător sau de un leu stabil, românii au timp. Au atît de mult timp, încît se îmbată cu apa rece a statului degeaba şi a contemplării. În ciuda previziunilor politice patetice sau a celor economice care nu ies din cuvîntul crizei preaslăvite, cele astrologice chiar ne iau viitorul în serios. Parol! Atenţie, urmează previziuni de minimă importanţă cu efect pe termen limitat de derutare a românilor spre o stare de rîsu’-plînsu
Ce spun astrele
2010 este anul Tigrului, se pare un an prielnic doar pentru ţări precum Chile, Coreea, Cuba, Franţa, Italia şi Uganda. Nimeni nu se grăbeşte să facă predicţii pentru România, doar Ramonei Gabor, sora lui Moni (a lui Iri), astrele i-au rezervat deja o emisiune de televiziune, mai spre sfîrşitul anului. Din cauza faptului că toată atenţia vrăjitoarelor, clarvăzătorilor şi a cititorilor în stele este îndreptată către fatidicul an 2012, în care oricum vom muri cu toţii sau vom trece într-o altă dime
Îngheţ şi dezgheţ
„Ghinionul nostru este acela că peste criza economică s-a suprapus şi o criză politică.“ O asemenea frază cu un ridicat conţinut... pleonastic a putut fi auzită de foarte multe ori, mai ales în partea a doua a anului 2009. Din cînd în cînd, formula citată mai sus era servită şi cu „garnitură“ – „asta ca să nu mai vorbim şi despre criza morală...“. OK! Nu vorbim mai jos despre criza morală; poate, cu altă ocazie.
Anul opoziţiei
Campania electorală din această toamnă a trasat în bună măsură coordonatele în limitele cărora vor evolua politicienii şi partidele româneşti în 2010. Dacă acceptăm ca premisă faptul că alegerile prezidenţiale pot fi interpretate şi ca un referendum privind locul şi rolul lui Traian Băsescu pe pe scena politică, atunci
Aşteptînd anul 2012
Nu cred că anul viitor ne putem aştepta la altceva faţă de anul acesta. Vom asista la aceleaşi dispute politice, ne vom lupta cu aceeaşi criză economică şi vom simţi aceeaşi nemulţumire pasivă. Noul guvern nu va aduce nimic folositor, iar mass media va fi plină de argumente şi exemple de afaceri ilicite ale liderilor români catalogaţi drept iresponsabili.
O factură grea şi puţine veşti bune
Şomajul, creşterea preţurilor, a taxelor şi impozitelor, precum şi scăderea puterii de cumpărare sînt deja trecute pe factura anului 2009. Pe lîngă aceste costuri, avantajele aduse de un leu stabil şi de îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică aproape că nici nu mai contează.
Scenarii sociale pentru anul 21
Diferenţele între republica populară şi cea socialistă fiind minore, am putea considera perioada comunistă drept una a Primei Republici. Acest lucru face ca 2010 să devină anul douăzeci şi unu al celei de-A Doua Republici. Ar putea fi un an important: poate că Republica, ca mod de organizare socială, s-a maturizat, iar societatea ştie cum să îi folosească regulile ca să atingă progresul. Sau poate că, dimpotrivă, e ultimul an al Republicii şi o nouă schimbare majoră de Constituţie ne aşteaptă
Vom trăi mai bine în 2010?
Dacă aş fi nevoită să fac o listă cu cele mai bune lucruri care s-au întîmplat în România anul acesta, nu aş şti ce să spun. Fie aş fi acuzată de nepăsare (asta pentru că lista mea ar sfîrşi goală, în ciuda faptului că unii ar încerca să mă convingă că au fost şi evenimente de bine), fie de pesimism, pentru că nu aş mai conteni cu lucrurile negative care, se pare, au primat.
Amintiri despre trabant
La sfîrşit de an, un bilanţ mai vechi. Am fost, vreme de zece ani, şofer de Trabant. O experienţă de neuitat, ceva între paranormal şi metafizică. Trabantul era un paradox mecanic, o dovadă că posibilul e mai tare decît realul. Avea toate însuşirile unui automobil, dar avea, în plus, ceva de vietate inclasabilă, un soi de mister, un soi de nimb tehnologic, fără legătură directă cu ingineria tradiţională. Neobişnuită era, între altele, enorma lui maniabilitate.
Prietenii de la capătul cuvintelor
Mulţi dintre cei care au plecat din România după 1990 sînt astăzi la vîrsta maturităţii şi a deplinelor energii creatoare. Provocarea acestei cărţi (textele din acest grupaj vor fi incluse într-un volum editat de Cristina Hermeziu la Editura Curtea Veche, n. red.) coincide fie cu momentul consolidării unei cariere, fie cu „cezura“ de la mijlocul vieţii: lentila lucidă, dar şi dureroasă a depărtării, experienţa de a fi în două lumi deodată fac ca privirea lor asupra Revoluţiei române şi asupra ce
Scurtă taxonomie a diasporei româneşti
Diaspora românească este departe de a se constitui într-o categorie unitară. Mai întîi, există distincţia dintre cei care au plecat, aproape întotdeauna de nevoie, şi cei care au rămas, doar că deplasările aleatoare ale graniţelor, caracteristice acestei părţi a Europei, i-au plasat în afara spaţiului oficial al naţiunii de referinţă.
Paşaport pentru bunăstare
Douăzeci de ani după... 1989. Ce s-a întîmplat în cele două decenii de la prăbuşirea regimului totalitar comunist? Cum ne-am descurcat? Într-un bilaţ sumar s-ar cuveni să pomenim de redobîndirea libertăţilor civile, de creşterea nivelului de trai, de racordarea la Occident, de aderarea la NATO şi la UE (cu toate avantajele economice şi politice care derivă din acest statut). Într-un alt bilanţ – subiectiv, de această dată – s-ar pune: degringolada morală şi politică, dezechilibrele economice, se
Încălzirea globală: la rece despre un subiect incendiar
„Am petrecut un timp în acest turneu gîndindu-mă în ce fel pot să devin parte a soluţiei la încălzirea globală. Deşi ideile mele nu sînt încă dezvoltate, meditez în continuare. Mi-am propus pentru început să limitez consumul de hîrtie igienică – un singur sul pentru fiecare baie.“ Astfel descrie cîntăreaţa americană Sheryl Crow reflecţiile ei pe marginea marii probleme a timpurilor noastre – încălzirea globală sau, cu un termen mai puţin încărcat meteorologic şi ideologic, schimbările climatice.
Căpcăunul FMI şi neprihănita guvernare Boc-Băsescu
"În martie, am spus că Traian Băsescu şi guvernul său vor lăsa frîiele economiei în mîinile celor de la FMI şi îi vor folosi pentru a-şi scuza lipsa de rezultate. Am avut dreptate....
Ce poate învăţa Europa de Est din criză
Au trecut 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, de cînd libertatea economică şi politică a început să se răspîndească în Europa de Est....
Pe-nţelesul tuturor
"Am ascultat declaraţiile publice ale unuia dintre candidaţii la preşedinţie, cel care a împrumutat brusc o blană liberală....
Jeffrey Franks prim-ministru?
Alegerea premierului României este o chestiune extrem de simplă. Aproape de neînţeles toată această agitaţie politică prezidenţială şi prim-ministerială de veme ce funcţia, de fapt, este cam dată....
De ce n-am făcut noi reformele cerute de FMI?
FMI a acceptat să ne împrumute cu suma de 12,9 miliarde de euro la începutul acestui an, cu cîteva condiţii clare de performanţă publică şi de reforme structurale....
De ce FMI nu poate scoate România din criză...
România este în plină criză. Atît la nivel politic şi economic, cît mai ales la nivel social şi moral....
Unde sînt banii de la FMI?
BNR şi-a asumat oficial un program de ţintire a inflaţiei, dar cum criza coboară preţul materiilor prime, Banca Centrală îşi permite să se uite cu un ochi la cursul leu/euro....
Obezul care dă vina pe medic
Am adresat întrebările de mai jos cîtorva personalităţi cu diverse orientări politice:
1) Dvs....
Acordul stand-by al României cu Fondul Monetar Internaţional
Durata eliberării celor şase tranşe de la FMI: 4 mai 2009 " 15 martie 2011
Condiţii:
Criterii cantitative de performanţă bugetară: plafoane pentru variaţia activelor externe nete, ale arierate...
Adolescenţi idioţi
Acesta este doar aparent un număr despre FMI. Fondul este doar pretextul, oglinda în care trebuie să ne vedem pe noi înşine....
Cine şi cum ne mai "iluminează”?
După căderea lui Ceauşescu, dintre sutele de apeluri făcute la televiziune, cel către intelectuali a fost, probabil, cel mai insistent repetat....
Intelectualii şi schimbarea la faţă a Europei - un colocviu-eveniment la Paris -
La 20 de ani de la căderea Cortinei de fier, la propunerea Institutului Cultural Român de la Paris, intelectualii Europei de Est şi Europei de Vest s-au întîlnit în cadrul unui amplu colocviu internaţ...
Generaţia disidenţei, ideea europeană şi divergenţa transatlantică
Pe 16 iulie 2009 s-a ţinut la sediul German Marshall Fund din Washington o masă rotundă consacrată aşteptărilor pe care le au ţările din Europa Centrală şi de Est de la administraţia Obama....
Nu călăuze, ci slujitori
"Turma laică a dobîndit azi conştiinţa forţei sale şi este hotărîtă să-l pună la punct pe scriitorul care îi spune altceva decît ar vrea el să audă....
Reflectînd asupra libertăţii aparente... - ce am cîştigat şi ce am pierdut -
"În orice ţară, nu există decît două partide cu adevărat: partidul celor care îndrăznesc să spună
Scurtă bibliografie
Stefan Collini, Absent Minds: Intellectuals in Britain, Oxford University Press, 2006
Ralf Dahrendorf, Erasmiani....
Modernizarea prin rusticizare
În ultimul cincinal am participat, împreună cu studenţii sociologi sau antropologi de la SNSPA, la mai multe stagii de cercetare pe teren în diferite zone ale ţării, din Dobrogea, Bucovina sau Sibiu....
IRSOP Market Research & Consulting Ltd.,
● Procentul de români care sînt de acord cu afirmaţiile:
" sînt prea mulţi străini care prosperă în România în timp ce românii o duc prost (64%)
" dacă vrei să avansezi, trebuie să faci ileg...
"Opţiunea secundă”
Cînd, în 1997, publicam la Editura Nemira Turnirul khazar (împotriva relativismului contemporan), reeditat în 2003 de Editura Polirom cu completări importante, problema pe care mi-o puneam nu era, str...
Trei teze despre relativism
Nu ştiu dacă am o opinie continuă despre relativism, un punct de vedere care să nu varieze. Nu sînt, probabil, suficient de ferm în relativismul meu....
"Problema e că binele poate fi demonetizat” - interviu cu Ioana PÃRVULESCU -
Dat fiind că aţi scris o carte intitulată În intimitatea secolului XIX, v-aş întreba care erau valorile în care credeau intelectualii şi politicienii români de atunci?...
Valori din copilărie
Cînd eram noi copii, adică în urmă cu mai bine de 20 de ani, şcoala încerca să ne educe în spiritul unor valori "impuse" care urmau să se regăsească în viitoarea noastră viaţă de adulţi....
Majuscule din publicitatea Neamului
Biserica şi Şcoala: se scriu cu literă mare, atunci cînd apar în topul încrederii românilor în instituţii, dar şi în editorialele care le deplîng soarta....
Religia ca troc
De 20 de ani, un lucru e neschimbat în toate sondajele de opinie: Biserica este instituţia care se bucură de cea mai mare încredere, din partea tuturor categoriilor de populaţie....
(Noi) sîntem români: avem valoare!
Românii sînt un popor de oameni buni, loiali, demni şi mîndri....
"Despărţirea” de Václav Havel
Anul 2009 e pe terminate, iar pentru societatea cehă a fost unul straniu, cu o situaţie politică instabilă, cu mişcări absurde ale partidelor politice de la conducere, care ne-au subminat poziţia în E...
Programe elveţiene în noile state membre ale UE
Elveţia, deşi nu face parte din UE, are programe de susţinere a noilor state membre ale Uniunii Europene, prin credite acordate anumitor proiecte. Scopul?...
Elveţia şi Balcanii de Vest
Pe 5 noiembrie a avut loc la Berna conferinţa anuală pentru cooperarea cu Europa de Est a Secretariatului de Stat pentru Economie (SECO), dedicată Balcanilor de Vest....
Povestind Europa de Est: funcţionarul, profesorul de filozofie, politicianul...
Principalul organizator al Zilei Europei de Est la Universitatea din Fribourg, profesorul Nicholas Hayoz, a deschis lucrările insistînd asupra faptului că nu fuseseră invitaţi specialişti occidentali,...
Reflecţia continuă, dar timpul dumneavoastră a expirat!
(cîteva note marginale la atelierul al patrulea al Zilei Europei de Est de la Fribourg, cu tema "Poveşti din tranziţie: Literatura şi conştiinţa istorică în Europa Centrală şi de Est după căderea c...
De ce nu studiem Ucraina la Cîmpina
Vă puteţi imagina că la " de exemplu " Cîmpina ar exista universitate, iar în cadrul universităţii s-ar înfiinţa un Institut pentru Studierea Ţărilor Vecine Mării Negre? Nu, nu vă puteţi imagina....
O singură Europă, mai multe istorii - interviu cu Jens HERLTH -
Această zi dedicată Europei de Est la Universitatea din Fribourg este organizată de Institutul de Studii Est-Europene. De ce să fie creat un asemenea institut tocmai aici?...