Modernizarea prin rusticizare

Publicat în Dilema Veche nr. 301 din 19 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än ultimul cincinal am participat, ├«mpreun─â cu studen┼úii sociologi sau antropologi de la SNSPA, la mai multe stagii de cercetare pe teren ├«n diferite zone ale ┼ú─ârii, din Dobrogea, Bucovina sau Sibiu. Am s─â redau mai jos un inventar al text├â┬║rilor ┼či obiectelor a c─âror recuren┼ú─â mi-a atras aten┼úia ├«n leg─âtur─â cu universul domestic ┼či despre care cred c─â ofer─â o cheie de lectur─â asupra valorilor ├«mp─ârt─â┼čite, ├«n mod difuz, de oamenii ├«nt├«lni┼úi. Iat─â, a┼čadar, portretul robot al "casei pe p─âm├«nt" ┼či, prin ea, al proprietarului acesteia, model pentru o mare parte a celorlal┼úi membri ai comunit─â┼úii: Mai ├«nt├«i, br├«ul casei ├«mbr─âcat ├«n fragmente de bolovani de r├«u sau de granit la care se asorteaz─â de obicei un gard de aceea┼či natur─â sau dintr-o combina┼úie de pietroaie ┼či decora┼úiuni de fier forjat care imit─â crengi ├«nmugurite, ├«nfrunzite sau ├«nflorite. Curtea devine locul de ├«nt├«lnire al unui foi┼čor din lemn l─âcuit, cu un balansoar "tradi┼úional" acoperit cu ┼čindril─â, cu un grup mai mare sau mai mic de pitici de gr─âdin─â, cu un set de glastre de flori improvizate din trunchiuri de copaci (evident, l─âcuite ┼či ele) ┼či cu o cu┼čc─â de c├«ine acoperit─â ┼či ea cu ┼čindril─â. ├Äntredeschidem u┼ča nou─â de metal dup─â ce parcurgem scara de marmur─â de la intrare ┼či dup─â ce ne-am sprijinit de balustrada de inox sau de lemn. P─âtrundem ├«n buc─ât─âria populat─â cu spoturi fixate ├«n tavanul fals, din care irump jeturi de lumin─â ce pun ├«n valoare vesela expus─â preten┼úios ├«n vitrine str─âlucitoare, ┼či mobil─â modern─â f─âr─â cusur. De-aici ├«ncolo ne ia ├«n primire un living, o camer─â bun─â, de oaspe┼úi sau "de parade", ├«n care stau cumin┼úi animale de plu┼č r─âzle┼úite printre teancuri de cergi ┼či perne cu modele brodate, pe canapele din piele sau imita┼úie, dup─â buget. Pere┼úii ad─âpostesc icoane viu colorate, italiene┼čti sau Made in China, ┼či, din c├«nd ├«n c├«nd, sculpturi-pasti┼č─â dup─â Br├óncu┼či, lustruite atent ┼či " deh, trebuie s─â m─â repet " date cu lac. O proprietar─â de pensiune a ├«ntins pe gresia din livingul de la parterul vilei un covor ob┼úinut prin coaserea a trei bl─âni de oaie. M─â opresc aici. Am v─âzut de foarte multe ori, personal, dar ┼či r─âsfoind sute, poate mii, de fotografii ale colegilor de teren, acest gen de locuin┼ú─â. Variabilele nu pot modifica foarte mult esen┼úa a ceea ce percep din ce ├«n ce mai acut ca tensiunea ├«ntre tenta┼úia moderniz─ârii ┼či cea a proiect─ârii ├«ntr-un trecut idilic. Text├â┬║rile ┼či obiectele din inventarul domestic de mai sus au, ├«n acest caz, "valoare de semn" (Baudrillard). ├Än loc s─â etichet─âm drept kitsch acest univers, ar fi mai productiv s─â vedem cum pot fi citite semnele pe care le incorporeaz─â toat─â aceast─â cultur─â material─â. O ├«nt├«mplare din timpul uneia dintre cercet─âri mi se pare c─â poate oferi un punct de pornire. Un cuplu de harnici gospodari a decis s─â amenajeze ├«n interiorul casei prosp─ât renovate o toalet─â utilat─â modern, dar ambii au recunoscut c─â au continuat s─â o foloseasc─â, cu predilec┼úie, pe cea veche din curte. Toaleta nou─â le era destinat─â mai degrab─â musafirilor. Aceasta devenise un spa┼úiu a c─ârui utilitate ┼úinea mai degrab─â de reprezentare. Iar num─ârul acestor spa┼úii de reprezentare nu pare s─â se mai restr├«ng─â la camera bun─â ┼či la poart─â sau u┼ča de la intrare, de vreme ce cotloanele intimit─â┼úii s├«nt evacuate treptat. Gospod─âria ┼ú─âr─âneasc─â devine, astfel, o vitrin─â ├«n care luciul perfect al veselei neatinse vreodat─â rimeaz─â cu vie┼úuitoarele de plu┼č, puse s─â re-domesticeasc─â un acas─â din ce ├«n ce mai public, dar ┼či cu broderia str─âmo┼čeasc─â. Pentru c─â, dintr-un motiv sau altul, reprezentarea sinelui cap─ât─â o importan┼ú─â ce trimite, ├«n cele din urm─â, la un individualism accentuat. Universul domestic rural este colonizat (├«ntr-un ritm mai rapid dec├«t cel pe care iubitorii imaginii ┼ú─âranului ┼či al satului tradi┼úional ├«l pot accepta) cu artefactele modernit─â┼úii ce descinde prin firele sub┼úiri ale antenelor digitale din aproape fiecare curte sau prin paginile de decora┼úiuni interioare aduse de rudele de la ora┼č. La fel cum ┼či semnele "nobile" ale spa┼úiului rural s├«nt de g─âsit acum ├«n rusticizarea prin intermediul accesoriilor cump─ârate de la hipermarket. Paradoxul face ca s─âteanul s─â se alinieze practicilor consumeriste care ├«l fac pe or─â┼čean s─â dea fuga la ┼úar─â pentru a gusta ceva autentic. Predilec┼úia pentru materiale ┼či obiecte ce sugereaz─â o atmosfer─â rustic─â trimite, de fapt, la adoptarea unui model urban. "Ne-am modernizat ┼či noi: am f─âcut ceva rustic!" " vorba ┼ú─âr─âncii consemnate de Vintil─â Mih─âilescu. Un manifest al emancip─ârii care ├«ncepe cu multiplicarea la indigo a caricaturii pe care ┼úi-au f─âcut-o al┼úii la ora┼č. Cum a ajuns rusticul simbol al modernit─â┼úii este o ├«ntrebare al c─ârei r─âspuns ar trebui c─âutat.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.