A┼čtept├«nd anul 2012

Rupert Wolfe-Murray
29 decembrie 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu cred c─â anul viitor ne putem a┼čtepta la altceva fa┼ú─â de anul acesta. Vom asista la acelea┼či dispute politice, ne vom lupta cu aceea┼či criz─â economic─â ┼či vom sim┼úi aceea┼či nemul┼úumire pasiv─â. Noul guvern nu va aduce nimic folositor, iar mass media va fi plin─â de argumente ┼či exemple de afaceri ilicite ale liderilor rom├óni cataloga┼úi drept iresponsabili.

├Än Rom├ónia lucrurile vor func┼úiona exact cum s-a ├«nt├«mplat ├«n ultimii 20 de ani: vom primi ├«n continuare gaz, iar sistemul de rezerve de ap─â ┼či hran─â va func┼úiona ca ┼či p├«n─â acum. ├Än ciuda tuturor problemelor ┼či a cre┼čterii pre┼úurilor, am ajuns s─â depindem de aceste utilit─â┼úi ┼či nu ne punem problema ce s-ar ├«nt├«mpla dac─â s-ar epuiza brusc. Nu realiz─âm c├«t de vulnerabili s├«ntem, de fapt.

Av├«nd ├«n vedere c─â majoritatea politicienilor s├«nt ale┼či pentru o perioad─â limitat─â ┼či c─â, ├«n general, nu s├«nt interesa┼úi dec├«t de bun─âstarea grupului din care fac parte, ace┼čtia nu au nici un interes s─â recunoasc─â faptul c─â rezervele de hran─â ┼či de combustibil ÔÇô cele dou─â elemente pe care se bazeaz─â via┼úa noastr─â ÔÇô s├«nt ├«n pericol. Riscurile la care m─â refer s├«nt ├«nc─âlzirea global─â ┼či criza petrolului (fenomenul cunoscut sub numele de peak oil). Nici alte ┼ú─âri din vestul Europei nu se agit─â prea mult ├«n privin┼úa acestui subiect, iar criza bancar─â ÔÇô singurul subiect pe care ├«l trateaz─â la modul serios ÔÇô este o problem─â insignifiant─â, comparativ cu ceea ce ar putea s─â provoace criza petrolului.

2010 va fi un nou an de oportunităţi ratate, un an în care ar trebui să ne pregătim pentru criza care va urma, dar nu o vom face. Un an în care miliarde de euro din fondurile structurale europene nu vor fi investite în instalaţii de energie regenerabilă de care România are foarte mare nevoie pentru a înlocui generatoarele vechi care funcţionează pe bază de cărbune. Vom trece printr-un alt an în care agenţiile guvernamentale vor dezbate încontinuu cui îi aparţine responsabilitatea de a debloca cele 32 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană i le-a alocat României. 2010 va fi un alt an ratat.

Dou─â dintre cele trei pericole care ne amenin┼ú─â ├«n anul viitor ÔÇô criza financiar─â, ├«nc─âlzirea global─â ÔÇô s├«nt binecunoscute. Nu exist─â ├«ns─â nici o dezbatere public─â despre subiectul crizei petrolului ÔÇô pericolul cel mai pu┼úin cunoscut, dar care, cu siguran┼ú─â, va avea cel mai dramatic impact ├«n societate. Se spune c─â vor trece 20 de ani p├«n─â vor fi g─âsi┼úi ├«nlocuitori pentru combustibilii folosi┼úi ├«n prezent pentru transport, ├«nc─âlzire ┼či rezerve alimentare. 2010 ar putea fi primul an ├«n care ar trebui s─â ne preg─âtim serios pentru criza petrolului care ne va lovi probabil ├«n 2012.

Conform datelor de pe Wikipedia, peak oil este cunoscut drept momentul ├«n care rata mondial─â de extrac┼úie a petrolului atinge cote maxime, dup─â care nivelul de produc┼úie intr─â ├«ntr-un declin. Cu alte cuvinte, rezervele mondiale de petrol s├«nt pe sf├«r┼čite, iar consecin┼úele acestui lucru s├«nt at├«t de dramatice, ├«nc├«t politicienii din toat─â lumea prefer─â s─â-┼či bage capul ├«n nisip ┼či s─â se poarte ca ┼či c├«nd nimic nu se ├«nt├«mpl─â. Dar nu este a┼ča.

Teoria crizei petrolului a fost lansat─â ├«n 1956 de M. King Hubbert, un geolog american care lucra pentru compania Shell Oil din Huston, Texas. Hubert a prezis c─â rezervele americane de petrol vor atinge un punct maxim ├«n 1970, dar c─â, dup─â aceea, vor intra ├«n declin. Dup─â ce aceast─â prezum┼úie s-a dovedit a fi adev─ârat─â, Hubbert a devenit celebru, iar teoria peak oil a intrat ├«n vocabularul ┼čtiin┼úific.

Ini┼úial, Hubbert a prezis c─â rezervele de petrol se vor sf├«r┼či ├«n 1995, dar descoperirea unor noi z─âc─âminte a am├«nat momentul pentru 2012. Unii spun c─â deja am atins momentul peak oil. Problema este c─â lumea ├«ntreag─â se bazeaz─â pe doar c├«teva pu┼úuri gigantice din Arabia Saudit─â, Kazahstan ┼či Rusia (┼ú─âri care nu vor fi ocolite de criza petrolului), iar extragerea petrolului din mare ┼či din zonele arctice este at├«t de scump─â, ├«nc├«t nici o companie nu ar face o astfel de investi┼úie.

Dac─â rezervele mondiale de petrol vor atinge punctul maxim ├«n 2010 ÔÇô a┼ča cum cred c─â se va ├«nt├«mpla ÔÇô, vom fi lovi┼úi de o nou─â criz─â economic─â, ├«n care pre┼úul petrolului va cre┼čte p├«n─â la 300 de dolari barilul. C├«nd se discut─â despre epuizarea rezervelor de combustibil, oamenii nu se g├«ndesc dec├«t la impactul pe care acest lucru l-ar putea avea asupra transportului; ├«n cel mai r─âu caz, nu ┼či-ar mai putea conduce ma┼činile. Transportul public ┼či cel privat s├«nt ├«ns─â problemele cel mai pu┼úin importante, comparativ cu efectul pe care criza petrolului l-ar putea avea asupra rezervelor alimentare.

Umbl─â o vorb─â printre speciali┼čtii de mediu, care spune c─â ÔÇ×oamenii m─ân├«nc─â petrolÔÇť ┼či, dac─â am studia produc┼úia de alimente, am vedea c─â a┼ča este. Agricultura modern─â depinde exclusiv de motorina cu ajutorul c─âreia s├«nt puse ├«n mi┼čcare tractoarele ┼či alte ma┼čini ┼či utilaje de care depinde ├«ntreg sistemul. ├Än plus, fertilizatorii folosi┼úi ├«n agricultur─â pentru produsele de care a ajuns s─â depind─â via┼úa oamenilor la nivel global s├«nt produ┼či folosind gaz natural.

Dac─â cineva ia ├«n calcul camioanele cu care este transportat─â marfa de la ferme la supermarket, vulnerabilitatea noastr─â devine evident─â. Nici m─âcar micii produc─âtori nu-┼či pot transporta marfa f─âr─â ajutorul unei furgonete (av├«nd ├«n vedere c─â transportul cu calul ┼či c─âru┼úa a fost interzis ├«n Bucure┼čti pe vremea c├«nd primar era B─âsescu).

Situa┼úia este ┼či mai sumbr─â ├«n SUA sau Germania, ├«n care peste 90% din popula┼úie se bazeaz─â pe produsele din supermarketuri. ├Än Marea Britanie, mai pu┼úin de 2% din popula┼úie lucreaz─â ├«n agricultur─â, iar ├«ntr-o ferm─â de c├«teva mii de hectare nu s├«nt angaja┼úi mai mult de doi oameni, majoritatea activit─â┼úilor fiind f─âcute cu ajutorul ma┼čin─âriilor sofisticate. Vesticii au pierdut leg─âtura cu p─âm├«ntul cu sute de ani ├«n urm─â, au uitat s─â mai semene ┼či s─â mai creasc─â recolte, iar fermele s├«nt ├«n posesia marilor investitori, care nu au nici o inten┼úie s─â-┼či divid─â propriet─â┼úile ├«n parcele pe care s─â le dea ├«n grija micilor ├«ntreprinz─âtori (singurul mod prin care ar putea supravie┼úui crizei petrolului).

Rom├ónia ┼či ┼ú─ârile mai pu┼úin dezvoltate au mai mari ┼čanse s─â dep─â┼čeasc─â criza petrolului, dat fiind c─â o parte din popula┼úie ├«nc─â lucreaz─â la munca c├«mpului. ├Ämi amintesc de o c─âl─âtorie pe care am f─âcut-o acum c├«┼úiva ani ├«n Bosnia, ├«n timpul ultimului r─âzboi: am vizitat c├«teva familii din Tuzla care tr─âiau f─âr─â electricitate, f─âr─â m├«ncare ┼či f─âr─â ap─â. Traiul lor se baza ├«n exclusivitate pe ┼ú─âranii din zon─â care, ├«n schimbul alimentelor de baz─â, le percepeau sume fabuloase. Peste noapte, ace┼čtia au devenit noii aristocra┼úi.

Aceasta este forma pe care ar putea s─â o ia lucrurile ├«n 2010 ┼či cel mai bun lucru pe care l-am putea face este s─â ├«ncepem m─âcar o discu┼úie public─â.

Rupert Wolfe-Murray este jurnalist ┼či regizor de documentare. Poate fi urm─ârit pe www.twitter.com/wolfemurray, iar filmele sale pot fi g─âsite pe YouTube.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.