Aşteptînd anul 2012

Rupert Wolfe-Murray
29 decembrie 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu cred că anul viitor ne putem aştepta la altceva faţă de anul acesta. Vom asista la aceleaşi dispute politice, ne vom lupta cu aceeaşi criză economică şi vom simţi aceeaşi nemulţumire pasivă. Noul guvern nu va aduce nimic folositor, iar mass media va fi plină de argumente şi exemple de afaceri ilicite ale liderilor români catalogaţi drept iresponsabili.

În România lucrurile vor funcţiona exact cum s-a întîmplat în ultimii 20 de ani: vom primi în continuare gaz, iar sistemul de rezerve de apă şi hrană va funcţiona ca şi pînă acum. În ciuda tuturor problemelor şi a creşterii preţurilor, am ajuns să depindem de aceste utilităţi şi nu ne punem problema ce s-ar întîmpla dacă s-ar epuiza brusc. Nu realizăm cît de vulnerabili sîntem, de fapt.

Avînd în vedere că majoritatea politicienilor sînt aleşi pentru o perioadă limitată şi că, în general, nu sînt interesaţi decît de bunăstarea grupului din care fac parte, aceştia nu au nici un interes să recunoască faptul că rezervele de hrană şi de combustibil – cele două elemente pe care se bazează viaţa noastră – sînt în pericol. Riscurile la care mă refer sînt încălzirea globală şi criza petrolului (fenomenul cunoscut sub numele de peak oil). Nici alte ţări din vestul Europei nu se agită prea mult în privinţa acestui subiect, iar criza bancară – singurul subiect pe care îl tratează la modul serios – este o problemă insignifiantă, comparativ cu ceea ce ar putea să provoace criza petrolului.

2010 va fi un nou an de oportunităţi ratate, un an în care ar trebui să ne pregătim pentru criza care va urma, dar nu o vom face. Un an în care miliarde de euro din fondurile structurale europene nu vor fi investite în instalaţii de energie regenerabilă de care România are foarte mare nevoie pentru a înlocui generatoarele vechi care funcţionează pe bază de cărbune. Vom trece printr-un alt an în care agenţiile guvernamentale vor dezbate încontinuu cui îi aparţine responsabilitatea de a debloca cele 32 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană i le-a alocat României. 2010 va fi un alt an ratat.

Două dintre cele trei pericole care ne ameninţă în anul viitor – criza financiară, încălzirea globală – sînt binecunoscute. Nu există însă nici o dezbatere publică despre subiectul crizei petrolului – pericolul cel mai puţin cunoscut, dar care, cu siguranţă, va avea cel mai dramatic impact în societate. Se spune că vor trece 20 de ani pînă vor fi găsiţi înlocuitori pentru combustibilii folosiţi în prezent pentru transport, încălzire şi rezerve alimentare. 2010 ar putea fi primul an în care ar trebui să ne pregătim serios pentru criza petrolului care ne va lovi probabil în 2012.

Conform datelor de pe Wikipedia, peak oil este cunoscut drept momentul în care rata mondială de extracţie a petrolului atinge cote maxime, după care nivelul de producţie intră într-un declin. Cu alte cuvinte, rezervele mondiale de petrol sînt pe sfîrşite, iar consecinţele acestui lucru sînt atît de dramatice, încît politicienii din toată lumea preferă să-şi bage capul în nisip şi să se poarte ca şi cînd nimic nu se întîmplă. Dar nu este aşa.

Teoria crizei petrolului a fost lansată în 1956 de M. King Hubbert, un geolog american care lucra pentru compania Shell Oil din Huston, Texas. Hubert a prezis că rezervele americane de petrol vor atinge un punct maxim în 1970, dar că, după aceea, vor intra în declin. După ce această prezumţie s-a dovedit a fi adevărată, Hubbert a devenit celebru, iar teoria peak oil a intrat în vocabularul ştiinţific.

Iniţial, Hubbert a prezis că rezervele de petrol se vor sfîrşi în 1995, dar descoperirea unor noi zăcăminte a amînat momentul pentru 2012. Unii spun că deja am atins momentul peak oil. Problema este că lumea întreagă se bazează pe doar cîteva puţuri gigantice din Arabia Saudită, Kazahstan şi Rusia (ţări care nu vor fi ocolite de criza petrolului), iar extragerea petrolului din mare şi din zonele arctice este atît de scumpă, încît nici o companie nu ar face o astfel de investiţie.

Dacă rezervele mondiale de petrol vor atinge punctul maxim în 2010 – aşa cum cred că se va întîmpla –, vom fi loviţi de o nouă criză economică, în care preţul petrolului va creşte pînă la 300 de dolari barilul. Cînd se discută despre epuizarea rezervelor de combustibil, oamenii nu se gîndesc decît la impactul pe care acest lucru l-ar putea avea asupra transportului; în cel mai rău caz, nu şi-ar mai putea conduce maşinile. Transportul public şi cel privat sînt însă problemele cel mai puţin importante, comparativ cu efectul pe care criza petrolului l-ar putea avea asupra rezervelor alimentare.

Umblă o vorbă printre specialiştii de mediu, care spune că „oamenii mănîncă petrol“ şi, dacă am studia producţia de alimente, am vedea că aşa este. Agricultura modernă depinde exclusiv de motorina cu ajutorul căreia sînt puse în mişcare tractoarele şi alte maşini şi utilaje de care depinde întreg sistemul. În plus, fertilizatorii folosiţi în agricultură pentru produsele de care a ajuns să depindă viaţa oamenilor la nivel global sînt produşi folosind gaz natural.

Dacă cineva ia în calcul camioanele cu care este transportată marfa de la ferme la supermarket, vulnerabilitatea noastră devine evidentă. Nici măcar micii producători nu-şi pot transporta marfa fără ajutorul unei furgonete (avînd în vedere că transportul cu calul şi căruţa a fost interzis în Bucureşti pe vremea cînd primar era Băsescu).

Situaţia este şi mai sumbră în SUA sau Germania, în care peste 90% din populaţie se bazează pe produsele din supermarketuri. În Marea Britanie, mai puţin de 2% din populaţie lucrează în agricultură, iar într-o fermă de cîteva mii de hectare nu sînt angajaţi mai mult de doi oameni, majoritatea activităţilor fiind făcute cu ajutorul maşinăriilor sofisticate. Vesticii au pierdut legătura cu pămîntul cu sute de ani în urmă, au uitat să mai semene şi să mai crească recolte, iar fermele sînt în posesia marilor investitori, care nu au nici o intenţie să-şi dividă proprietăţile în parcele pe care să le dea în grija micilor întreprinzători (singurul mod prin care ar putea supravieţui crizei petrolului).

România şi ţările mai puţin dezvoltate au mai mari şanse să depăşească criza petrolului, dat fiind că o parte din populaţie încă lucrează la munca cîmpului. Îmi amintesc de o călătorie pe care am făcut-o acum cîţiva ani în Bosnia, în timpul ultimului război: am vizitat cîteva familii din Tuzla care trăiau fără electricitate, fără mîncare şi fără apă. Traiul lor se baza în exclusivitate pe ţăranii din zonă care, în schimbul alimentelor de bază, le percepeau sume fabuloase. Peste noapte, aceştia au devenit noii aristocraţi.

Aceasta este forma pe care ar putea să o ia lucrurile în 2010 şi cel mai bun lucru pe care l-am putea face este să începem măcar o discuţie publică.

Rupert Wolfe-Murray este jurnalist şi regizor de documentare. Poate fi urmărit pe www.twitter.com/wolfemurray, iar filmele sale pot fi găsite pe YouTube.

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.