Genera┼úia disiden┼úei, ideea european─â ┼či divergen┼úa transatlantic─â

Christian LEQUESNE
Publicat în Dilema Veche nr. 302 din 27 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mesajele scrisorii deschise se pot rezuma ├«n cinci puncte, cele mai multe exprim├«nd nelini┼čti: 1. ┼ú─ârile Europei Centrale ┼či de Est au fost cele mai mari sus┼úin─âtoare ale rela┼úiei transatlantice ├«n NATO ┼či ├«n Uniunea European─â dup─â 1989; 2. administra┼úia Obama nu pare s─â aib─â ├«n vedere c─â Europa Central─â ┼či de Est trebuie s─â r─âm├«n─â ├«n centrul politicii externe americane; 3. popularitatea Statelor Unite este ├«n sc─âdere ├«n societ─â┼úile ┼či ├«n ┼ú─ârile Europei Centrale ┼či de Est, Uniunea European─â a devenit privilegiat─â; 4. ├«n Europa Central─â ┼či de Est a ajuns la putere o nou─â genera┼úie de responsabili politici, care a uitat lec┼úiile comunismului ┼či care nu ├«┼či d─â seama c─â Rusia lui Putin n-a abandonat agenda sa expansionist─â din secolul al XIX-lea, chiar dac─â acum utilizeaz─â metodele tactice ale secolului XXI; 5. din toate aceste motive, pre┼čedintele Obama trebuie s─â reafirme cu claritate c─â Statele Unite ├«┼či p─âstreaz─â voca┼úia de a fi o putere european─â ┼či trebuie s─â defineasc─â o politic─â activ─â, care s─â-i permit─â ├«n continuare angajarea deplin─â pe B─âtr├«nul Continent. Aceast─â scrisoare deschis─â, ca ┼či masa rotund─â care a urmat, nu prea a fost comentat─â ├«n Europa de Vest. Este totu┼či un revelator al caracteristicilor care marcheaz─â Europa postcomunist─â. Cea dint├«i este o ne├«ncredere destul de mare ├«n Obama (cu unele excep┼úii, precum Havel) a elitelor care au avut responsabilit─â┼úi politice dup─â 1989 ┼či care au asigurat democratizarea ┼ú─ârilor lor. C├«nd ziarele franceze subliniaz─â "obamania" aproape unanim─â a elitelor europene, au ├«n vedere (cum o fac, din p─âcate, prea des!) doar vechea Europ─â de Vest. Elitele aflate la putere p├«n─â de cur├«nd ├«n Europa Central─â ┼či de Est ├«l iubeau pe Bush pentru c─â el ├«ncarna rezisten┼úa prin for┼ú─â ├«n fa┼úa inamicilor libert─â┼úii. S─â ne amintim de cele dou─â scrisori, una din 30 ianuarie 2003 (numit─â "Scrisoarea celor 8") ┼či alta din 5 februarie 2003 (numit─â "Scrisoarea de la Vilnius") prin care cea mai mare parte a conduc─âtorilor din Europa Central─â ┼či de Est, dar ┼či din Balcanii de Vest, chemau Europa s─â fac─â front comun cu George W. Bush ├«mpotriva lui Saddam Hussein ┼či ├«mpotriva pozi┼úiei franco-germane de non-interven┼úie ├«n Irak. Cele dou─â scrisori l-au f─âcut pe Jacques Chirac s─â declare atunci c─â aceste ┼ú─âri (candidate la Uniunea European─â) "au pierdut o bun─â ocazie de a t─âcea"; o replic─â st├«ngace, prost primit─â ├«n ┼ú─ârile din Est, care a creat o tensiune considerabil─â fa┼ú─â de Fran┼úa. Nu e ├«nt├«mpl─âtor nici faptul c─â discursul neoconservator a sedus o parte a elitelor central-europene, mai ales pe acelea care f─âcuser─â disiden┼ú─â ├«n timpul comunismului. Nu trebuie s─â uit─âm niciodat─â c─â disiden┼úii ├«┼či considerau lupta ca o restaurare a binelui democratic ├«mpotriva r─âului comunist ┼či, prin urmare, ca o revenire la "civiliza┼úia" occidental─â ├«mpotriva "barbariei" impuse de Uniunea Sovietic─â. Seduc┼úia se sprijinea ┼či pe faptul c─â ace┼čti ex-disiden┼úi au fost ├«ntotdeauna convin┼či c─â democra┼úia nu este niciodat─â un bun c├«┼čtigat ┼či c─â, prin urmare, trebuie stabilit un raport de for┼ú─â cu dictaturile. Pe scurt, negocierea cu regimurile non-democratice nu folose┼čte la cine ┼čtie ce; trebuie, dimpotriv─â, stabilit─â o superioritate pe care doar capacitatea de interven┼úie militar─â a Statelor Unite o poate impune. ├Än Republica Ceh─â, fostul viceprim-ministru Alexandr Vonda, care a fost unul dintre protagoni┼čtii "Chartei 77" al─âturi de V├â┬íclav Havel, ├«ncarneaz─â perfect acest curent de g├«ndire. Consider├«nd c─â Statele Unite trebuie s─â reia diploma┼úia dialogului, Barack Obama nu putea st├«rni, ├«n aceste elite ale Europei Centrale ┼či de Est, dec├«t o nelini┼čte legat─â de eventuala sa naivitate ├«n fa┼úa unei lumi care e departe de a fi pacificat─â. Un om politic ceh declara (├«ntr-o convorbire privat─â), cu c├«teva luni ├«naintea alegerilor americane: "McCain a cunoscut r─âzboiul din Vietnam. El ┼čtie c─â ├«n rela┼úiile interna┼úionale e nevoie uneori, din p─âcate, de for┼ú─â. Dar oare Obama ├«n┼úelege c─â dictaturile nu ezit─â niciodat─â s─â declare r─âzboi?". Asemenea considera┼úii ar fi putut ap─ârea ┼či ├«n elita polonez─â rezultat─â din disiden┼ú─â. Gazeta Wyborcza, un ziar condus de Adam Michnik, a scris adesea, ├«n timpul campaniei electorale americane, c─â diploma┼úia lui Obama risc─â s─â se arate prea bl├«nd─â cu dictaturile. Discursul pronun┼úat de Obama la Praga pe 5 aprilie 2009, cu ocazia summit-ului SUA-Uniunea European─â, a ├«nt─ârit ├«ndoielile. Declar├«nd c─â aspira┼úia Statelor Unite este ca secolul XXI s─â fie o lume f─âr─â arme nucleare ┼či pled├«nd pentru o ├«nt─ârire a tratatului de non-proliferare, Obama nu putea dec├«t s─â provoace nelini┼čtea tuturor est-europenilor care g├«ndesc, dimpotriv─â, c─â descurajarea nuclear─â este factorul care a permis "st─âp├«nirea" URSS la vremea sa. Pasajele din discursul de la Praga care au suscitat cele mai mari rezerve au fost cele despre "dreptul Iranului de a dispune de un program nuclear civil pa┼čnic" ┼či despre continuarea instal─ârii bazelor antirachet─â ├«n Polonia ┼či Republica Ceh─â, cu excep┼úia cazului ├«n care "amenin┼úarea iranian─â este eliminat─â", ceea ce d─â de ├«n┼úeles c─â ar fi posibil─â o negociere cu Teheranul ┼či, oarecum, c─â s-ar oferi o satisfac┼úie Rusiei lui Putin, care se opune proiectului. (Nota autorului: Pe 17 septembrie 2009, Obama a anun┼úat oficial abandonarea bazelor antirachet─â. Motivele invocate s├«nt costurile prea mari ┼či stadiul armamentului nuclear iranian, care n-ar fi at├«t de avansat pe c├«t se credea. Data aleas─â de administra┼úia american─â n-a fost bine g├«ndit─â, c─âci ├«n acea zi se ├«mplineau 70 de ani de la invazia sovietic─â ├«n Polonia.) Dar ├«ndoielile fa┼ú─â de Obama ale elitelor est-europene care au gestionat tranzi┼úiile de dup─â 1989 nu s├«nt legate doar de diploma┼úie, ci ┼či, ├«n contextul crizei, de programul s─âu de politic─â economic─â. Nu trebuie s─â uit─âm c─â efectele crizei n-au fost acelea┼či pentru toate ┼ú─ârile din Est ┼či c─â neoliberalismul a ghidat ie┼čirea acestora din comunism. O dat─â ├«n plus, neoliberalismul oficial al administra┼úiei Bush ├«nt─ârea doxa economic─â central-european─â, ├«n timp ce discursul administra┼úiei Obama asupra necesit─â┼úii unei reglement─âri a activit─â┼úilor financiare alimenteaz─â suspiciunea unui socialism care avanseaz─â pe nev─âzute. Cu c├«teva zile ├«nainte de discursul lui Obama la Praga, premierul ceh Mirek Topolanek, pre┼čedinte ├«n exerci┼úiu al Consiliului European, declara ├«n fa┼úa Parlamentului European: "S├«ntem alarma┼úi de faptul c─â Statele Unite s├«nt pe cale s─â repete erorile din anii ÔÇÖ30, precum subven┼úiile consistente ├«n toate domeniile, tendin┼úele protec┼úioniste, campanii de genul Buy American! ┼č.a.m.d. Toate aceste m─âsuri, combinate ┼či durabile, s├«nt calea c─âtre infern". Elitele din ┼ú─ârile Europei Centrale ┼či de Est au considerat dup─â 1989 c─â ciclul neoliberal mergea ├«mpreun─â cu democra┼úia. Pentru ele, "democra┼úie" ┼či "economie de pia┼ú─â liber─â" (mai degrab─â dec├«t economie social─â de pia┼ú─â) erau co-substan┼úiale. Sf├«r┼čitul ciclului neoliberal, care duce la o inflexiune a politicii economice americane, nu poate dec├«t s─â le nelini┼čteasc─â. Noi elite, noi raporturi cu SUA ┼či Europa A doua ├«nv─â┼ú─âtur─â a acestei scrisori trimite la schimb─ârile care au loc ├«n compozi┼úia elitelor din Europa Central─â ┼či de Est ┼či ├«n viziunea lor asupra lumii. Semnatarii scrisorii, lupt─âtori ├«mpotriva comunismului ┼či oameni ai tranzi┼úiei de dup─â 1989, exprim─â, despre politic─â, despre economie ┼či ├«n general despre lume, o concep┼úie modelat─â ├«n totalitate de experien┼úa lor personal─â ┼či de R─âzboiul Rece. Or, se ├«nt├«mpl─â c─â aceste elite care au organizat disiden┼úa anticomunist─â ┼či au permis revenirea la democra┼úie ├«n 1989... ├«mb─âtr├«nesc. Ele ├«ncep s─â fie ├«nlocuite de o nou─â genera┼úie, ale c─ârei concep┼úii de politic─â extern─â nu mai s├«nt acelea┼či, ├«n m─âsura ├«n care ele au fost crescute doar ├«n cadrul democra┼úiei. Un polonez, un ceh sau un slovac de 25 de ani care tocmai ┼či-au terminat studiile la universit─â┼úile din Cracovia, Brno sau Bratislava au fost educa┼úi doar ├«n democra┼úie ┼či, prin urmare, doar ├«n interiorul ei au cunoscut socializarea politic─â. Ei se simt ├«n primul r├«nd europeni ├«n sensul ├«n care Uniunea European─â face parte din via┼úa lor cotidian─â (chiar ┼či atunci c├«nd voteaz─â pentru un partid eurosceptic); Statele Unite continu─â s─â seduc─â, dar s├«nt foarte departe. S─â mergi ├«n Statele Unite e mai greu ┼či mai costisitor dec├«t s─â faci un schimb Erasmus cu universit─â┼úile din Cambridge, Heidelberg ┼či Upsalla. Deplasarea necesit─â uneori viz─â " de exemplu, pentru polonezi ┼či rom├óni. ├Än fine, Rusia lui Putin, f─âr─â s─â fie o ┼úar─â simpatic─â, nu mai e neap─ârat perceput─â ca o amenin┼úare care nu te las─â s─â dormi! O fraz─â din scrisoare, pe care o putem considera fie ├«nduio┼č─âtoare, fie un pic patetic─â, subliniaz─â faptul c─â ├«n Europa Central─â "este pe cale s─â apar─â o nou─â genera┼úie de lideri, care nu mai are memoria trecutului". A se ├«n┼úelege: e periculos s─â ne g├«ndim c─â ┼ú─ârile noastre au devenit complet stabile ├«n Europa. Noi, the old boys care am comb─âtut comunismul, unii dintre noi chiar ┼či ocupa┼úia nazist─â, avem datoria de a le reaminti. Vedem aici tensiunile genera┼úionale care traverseaz─â elitele central-europene ┼či schimbarea de paradigm─â care are loc. Totu┼či, trebuie s─â ├«i credem pe cei din genera┼úia "├«n retragere" c─â Rusia, chiar dac─â nu mai este Uniunea Sovietic─â, ├«nc─â n-a devenit o ┼úar─â care s─â te lini┼čteasc─â pe deplin, a┼ča cum au demonstrat ├«n 2009 tensiunile din jurul livr─ârilor de gaz, iar ├«n vara lui 2008 invadarea Georgiei. Uniunea European─â ca socializare concret─â Noul raport al Europei Centrale ┼či de Est cu Uniunea European─â este a treia ├«nv─â┼ú─âtur─â care se desprinde din scrisoare. De fapt, acel "nu ne uita┼úi!" adresat lui Obama este, indirect, m─ârturia c─â integrarea ├«n Uniunea European─â constituie principala schimbare pentru societ─â┼úile din Europa Central─â ┼či de Est. ├Än timp ce, pentru semnatarii scrisorii, aderarea la Uniunea European─â trebuie s─â fie un mijloc de a ├«nt─âri rela┼úia transatlantic─â, dup─â 2004 aderarea e tr─âit─â ca un scop ├«n sine. Toate sondajele din 2004 ├«ncoace arat─â c─â societ─â┼úile central ┼či est-europene, f─âr─â s─â fi devenit antiamericane, consider─â c─â ├«n primul r├«nd trebuie s─â existe o solidaritate cu Uniunea European─â. Aceast─â europenizare ├«n privin┼úa felului de a privi problemele lumii ┼či rela┼úiile cu SUA se ├«nt├«mpla ├«nc─â din vremea lui Bush. Chiar cet─â┼úenii polonezi, care continu─â s─â exprime un nivel ├«nalt de solidaritate cu Statele Unite, dezaprobau ├«n propor┼úie de 61% ├«n 2007 tratamentul de┼úinu┼úilor de la Guantanamo, iar 52% se pronun┼úau ├«mpotriva modului ├«n care era condus r─âzboiul din Irak de c─âtre SUA (sondaj PIPA and Globescan, Global Views of the US, 2007). C├«t despre proiectul de instalare a bazelor americane antirachet─â, 47% dintre polonezi erau ├«mpotriv─â ├«n octombrie 2008, fa┼ú─â de 40% pentru, ├«n timp ce 13% nu aveau nici o opinie (sondaj CBOS, Polish Public Opinion, 2008). ├Än ambele cazuri, observ─âm c─â opiniile societ─â┼úii poloneze " ┼či, prin extrapolare, ale societ─â┼úilor central ┼či est-europene " se ├«nt├«lnesc cu ale celorlalte societ─â┼úi europene, ceea ce este semnul unei socializ─âri concrete ├«n s├«nul Uniunii Europene. Nu trebuie s─â tragem concluzii cu privire la integrarea ┼ú─ârilor Europei Centrale ├«n Uniunea European─â baz├«ndu-ne doar pe refuzul pre┼čedin┼úilor ceh ┼či polonez de a semna Tratatul de la Lisabona sau pe euroscepticismul anumitor partide politice. E mai bine s─â ├«n┼úelegem, ├«n special ├«ntr-o ┼úar─â cum e Fran┼úa, c─â Europa Central─â ┼či de Est nu este ├«n mod caricatural antieuropean─â pentru c─â e proamerican─â. Desigur, elitele care au realizat tranzi┼úia dup─â 1989 (inclusiv cele care veneau din comunism) erau adesea ├«nsufle┼úite de un atlantism militant, iar acesta nu-i ├«ndrepta ├«n mod natural spre o politic─â extern─â european─â. Dar aceste elite, semnatare ale apelului c─âtre administra┼úia Obama ├«n iulie 2009, au p─âr─âsit sau s├«nt pe cale s─â p─âr─âseasc─â puterea ┼či s├«nt ├«nlocuite de o nou─â genera┼úie, care a crescut politic ├«n mod concret ├«n cadrul Uniunii Europene. ┼×i mai important este c─â societ─â┼úile din Europa Central─â ┼či de Est exprim─â, ├«n materie de politic─â extern─â, pozi┼úii care se apropie din ce ├«n ce mai mult de cele ale altor ┼ú─âri din Uniunea European─â. Schimb─ârile de genera┼úie ├«n cadrul elitelor ┼či al societ─â┼úilor vor permite din ce ├«n ce mai mult conceperea unei politici externe europene ├«mpreun─â cu ┼ú─ârile din Europa Central─â ┼či de Est. Preferin┼úa lor pentru Statele Unite ├«ncepe s─â ┼úin─â de istorie. Christian Lequesne este director al Centrului de Studii ┼či Cercet─âri Interna┼úionale (CERI) de la CNRS. Cea mai recent─â carte a sa este La France dans la nouvelle Europe. Assumer le changement dÔÇÖ├ęchelle, Paris, Presses de Sciences Po, Les Nouveaux D├ębats, 2008. Ap─ârut ├«n Esprit, nr. 10/2009 ┼či ob┼úinut prin Eurozine (www.eurozine.com.)

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.