Anul opoziţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 307 din nr. 307
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Campania electoral─â din aceast─â toamn─â a trasat ├«n bun─â m─âsur─â coordonatele ├«n limitele c─ârora vor evolua politicienii ┼či partidele rom├óne┼čti ├«n 2010. Dac─â accept─âm ca premis─â faptul c─â alegerile preziden┼úiale pot fi interpretate ┼či ca un referendum privind locul ┼či rolul lui Traian B─âsescu pe pe scena politic─â, atunci putem s─â presupunem c─â pre┼čedintele va r─âm├«ne elementul de referin┼ú─â la care se vor raporta principalii actori politici pe parcursul anului viitor. Asta pentru c─â at├«t ┼čirul ne├«ntrerupt al victoriilor electorale ale dlui B─âsescu, c├«t ┼či pozi┼úia pe care el o de┼úine ├«n stat fac aproape imposibil un by-pass. De altfel, ┼čeful statului ├«ncurajeaz─â genul acesta de atitudine, iar adversarii s─âi au fost suficient de lipsi┼úi de imagina┼úie ┼či curaj ├«nc├«t s─â ├«i permit─â o libertate de mi┼čcare de care nu a dispus nici unul dintre predecesorii s─âi.

Traian B─âsescu a c├«┼čtigat alegerile preziden┼úiale opt├«nd s─â militeze pentru ceea ce domniei sale ├«i place s─â numeasc─â reforma statului. Ambi┼úiile dlui B─âsescu nu vizeaz─â numai politicile publice (comisiile de la Cotroceni au semnalat ├«n primul mandat al pre┼čedintelui care s├«nt direc┼úiile prioritare), ci ┼či institu┼úiile chemate s─â le elaboreze ┼či s─â le aplice. Anul viitor, pre┼čedintele va milita probabil pentru gr─âbirea procesului de modificare a Constitu┼úiei ├«n concordan┼ú─â cu programul s─âu de campanie. Redus la un absurd populist ┼či u┼čor de ├«n┼úeles, mesajul dlui B─âsescu este banal ┼či greu de contrazis: statul rom├ón, ├«ncep├«nd cu cele mai importante institu┼úii, este greoi, haotic ┼či ineficient. A┼ča c─â trebuie s─â simplific─âm.

├Äns─â pericolul unei dezbateri duse de pe pozi┼úii populiste este lesne de b─ânuit. Exist─â riscul dezechilibrului ├«ntre puterile statului, cu consecin┼úe dezastruoase pentru Rom├ónia. Exagerez dac─â m─â ├«ntreb ce se va ├«ntampla dac─â speciali┼čtii ├«n drept din prejma pre┼čedintelui vor interpreta noua Constitu┼úie astfel ├«nc├«t dlui B─âsescu s─â i se permit─â o nou─â candidatur─â? ┼×i a┼ča ajungem la ceilal┼úi actori politici. S─â ├«i luam pe r├«nd.

PD-L este noul PSD

Pentru Partidul Democrat-Liberal, 2010 va fi anul clasiciz─ârii ca element al sistemului politic ┼či al abandon─ârii oric─âror preten┼úii de campion al outsider-ilor. Lupt─âtorii cu Hydra administra┼úiei vor deveni una cu monstrul. Scuzele vor fi inutile, iar intransigen┼úele trecutului se vor ├«ntoarce ├«nzecit ├«mpotriv─â-i. Anul 2009 a fost pentru PD-L ultimul ├«n care scuzele clasice au mai putut fi folosite. Aflat la mijloc, undeva ├«ntre Traian B─âsescu ┼či clientela de partid, PD-L va avea parte de o perioad─â dificil─â ├«n care ├«i vor fi testate la maximum preten┼úiile reformatoare. Fiec─ârei idei, fiec─ârui act de curaj administrativ, fiec─ârei nominaliz─âri pentru o func┼úie i se vor opune suspiciuni ┼či exemple de inconsecven┼ú─â ├«ntre discurs, inten┼úie ┼či fapte. Discu┼úiile de zilele astea privind nominalizarea membrilor Guvernului stau m─ârturie. Printr-o ironic─â ├«ntors─âtur─â de situa┼úie, PD-L devine, ├«ncet-├«ncet, noul PSD.

Pentru PD-L, 2010 va fi ┼či un an al c─âut─ârilor. Este inutil s─â miz─âm pe o distan┼úare de Traian B─âsescu. Totu┼či, PD-L are nevoie pentru viitor de un succesor, o figur─â conduc─âtoare ┼či un lider capabil s─â inspire, iar dac─â nu ├«l vom identifica p├«n─â la sf├«r┼čitul anului viitor, ├«n 2011 va fi prea t├«rziu. Candida┼úi exist─â, r─âm├«ne de v─âzut dac─â dispun ┼či de curajul necesar. Asta dac─â nu cumva, ├«ntr-un gest de m─ârinimie, ├«l va propune ├«nsu┼či pre┼čedintele. Situarea necondi┼úionat─â ├«n siajul preziden┼úial are avantajele ei, ├«ns─â, pe termen lung, PD-L va deveni amintire f─âr─â un proiect post-B─âsescu.

PSD ÔÇô anul adapt─ârii

Partidul Social Democrat a primit o lovitur─â destabilizatoare odat─â cu pierderea alegerilor preziden┼úiale. Nu cred totu┼či c─â PSD este ├«n pericol de disolu┼úie sau dispari┼úie, a┼ča cum sus┼úin zilele acestea diver┼či comentatori. PSD va fi obligat ├«n 2010 s─â se reinventeze ca un partid capabil s─â c├«┼čtige alegerile parlamentare din 2012. Dac─â proiectul politic care va reie┼či de pe urma congresului, programat ├«n prim─âvar─â, va sta sub semnul raport─ârii obsesive la Traian B─âsescu, partidul se va epuiza ├«n r─âzboaie directe sau prin interpu┼či cu pre┼čedintele.

PSD nu va putea s─â se prezinte vreodat─â ca un partid anti-sistem. De aceea este condamnat la opozi┼úie onest─â ┼či selectiv─â. PSD trebuie s─â ia parte la marile dezbateri publice, ba chiar s─â ├«ncerce s─â le provoace, atunci c├«nd e cazul. S─â nu uit─âm c─â electoratul PSD se afl─â la finalul unui proces obiectiv de transformare. PSD are nevoie s─â ├«┼či g─âseasc─â mesajul pentru noile condi┼úii ├«n care, spre exemplu, nu ├«nchiderea uzinei de stat e problema, ci protec┼úia social─â a copiilor c─âp┼čunarilor. Sau accesul la educa┼úie pentru tinerii de la sate. Nu mai insist, s├«nt zeci ┼či zeci de alte exemple. Pentru social-democra┼úi, lec┼úiile lui 2009 s├«nt simple. R─âm├«ne de v─âzut ├«n ce m─âsur─â vor fi ├«nsu┼čite.

PNL ÔÇô exist─â liderul, unde e partidul?

Traiectoria PNL st─â sub semnul ambi┼úiilor preziden┼úiale ale lui Crin Antonescu. Spre deosebire de celelalte dou─â mari partide, viitorul PNL se decide pe termen scurt. ├Än 2010, dl Antonescu va trebui s─â ├«┼či conving─â colegii de partid c─â ├«ncr├«ncenarea sa anti-b─âsescian─â are un rost. C─â este capabil s─â men┼úin─â partidul ├«n prima lig─â ├«n anii care urmeaz─â. C─â exist─â o direc┼úie ├«n m─âsur─â s─â asigure succesul ├«ntr-un termen previzibil. Crin Antonescu pune problema ├«n termeni de opozi┼úie pur─â ┼či dur─â fa┼ú─â de Traian B─âsescu ┼či PD-L, de┼či ideologic vorbind programele celor doi ┼či ale partidelor lor nu s├«nt teribil de ├«ndep─ârtate.

Asta face ca un eventual succes economic ┼či politic al PD-L s─â ├«mping─â PNL ├«n zona irelevan┼úei (a refuzat responsabilitatea, i se va refuza r─âsplata), iar un e┼čec va umfla p├«nzele PSD. Electoratul liberal este mai degrab─â preocupat de eficien┼ú─â, ┼či mai pu┼úin de cine ┼čtie ce b─ât─âlii pentru principii abstracte. De aceea nu cred c─â discursul intransigent al dlui Antonescu are ┼čanse, c├«t─â vreme nu este dublat de rezultate concrete. ┼×i c├«nd vorbesc de rezultate, m─â g├«ndesc mai degrab─â la c├«t de mari vor fi taxele, cum merge economia ┼či c├«t de mare este birocra┼úia. Lucruri imposibil de influen┼úat atunci c├«nd refuzi colaborarea ┼či alegi lupta cu cine ┼čtie ce mon┼čtri, deocamdat─â imaginari. Or, neglijarea acestor lucruri poate ├«nsemna transformarea PNL ├«ntr-un fel de Alian┼ú─â Civic─â cu reprezentare parlamentar─â. O forma┼úiune politic─â cu discurs generalist, strident ┼či ineficient. Adic─â exact ce nu dore┼čte electoratul liberal.

Pentru PNL, 2010 este anul Antonescu. Al confirm─ârii sau al sf├«r┼čitului de carier─â.

Concluzii

Rom├ónia trebuie s─â dep─â┼čeasc─â ├«n 2010 momentul polariz─ârii pe care am v─âzut-o ├«n aceast─â toamn─â. Se vorbe┼čte ┼či se scrie foarte mult despre tenta┼úiile autoritariste ale actualului pre┼čedinte. Dac─â acestea exist─â (personal s├«nt sceptic), atunci ele se vor vedea ├«n cadrul procesului de modificare a Constitu┼úiei. De aceea avem nevoie de opozi┼úie. Una pragmatic─â, inteligent─â ┼či eficient─â. Aleg├«nd s─â se pun─â necondi┼úionat la dispozi┼úia pre┼čedintelui, PD-L ├«┼či ├«n┼čal─â electoratul; aleg├«nd s─â lupte orbe┼čte cu ÔÇ×dictaturaÔÇť, PSD ┼či-l neglijeaz─â, iar PNL ┼či-l tr─âdeaz─â. Dac─â Traian B─âsescu va for┼úa ├«n cine ┼čtie ce direc┼úie nedemocratic─â, asta se va ├«nt├«mpla ┼či pentru c─â este l─âsat s─â confi┼čte teme pe care apoi le prezint─â simplist poporului chemat la referendum. Iar responsabilitatea le apar┼úine inclusiv celor care nu s├«nt de acord cu pre┼čedintele. Un proiect pe termen lung pentru Rom├ónia nu trebuie s─â apar┼úin─â unei singure persoane. ├Än 2010 vom vedea cine a ├«n┼úeles lucrul ─âsta.

Teodor Ti┼ú─â este redactor-┼čef la Realitatea FM.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?