Povestind Europa de Est: funcţionarul, profesorul de filozofie, politicianul...

Publicat în Dilema Veche nr. 300 din 12 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Principalul organizator al Zilei Europei de Est la Universitatea din Fribourg, profesorul Nicholas Hayoz, a deschis lucr─ârile insist├«nd asupra faptului c─â nu fuseser─â invita┼úi speciali┼čti occidentali, ci exclusiv est-europeni, pentru a permite acestora din urm─â s─â se fac─â asculta┼úi c├«t mai bine. Tot el a proiectat pe peretele aulei din campusul Peyrolles tabelele acelea sp─âimoase ├«n eliptismul lor statistic (care se pot citi pe www.freedom house.org, pentru studiul Nations in Transformation, 2009), despre tipurile de regim din Europa postcomunist─â, respectiv, despre corup┼úia noilor state europene. Ca s─â ┼čtim despre ce vorbim, ca s─â punem ├«n cauz─â, poate, prin istoriile noastre est-europene, ceea ce datele care "nu mint" construiesc ├«n materie de imagine identitar─â, de predic┼úie politic─â, de nelini┼čte, pur ┼či simplu. Mai alegoric─â dec├«t o dorise chiar autorul ei, aceast─â deschidere vorbea, cum nu se poate mai limpede, despre percep┼úia general─â asupra est-europenilor ┼či a problemelor care "trebuie c─â" ├«i fr─âm├«nt─â. Conferin┼úa a continuat ├«n acela┼či mod, printr-o suit─â de interven┼úii ale oaspe┼úilor principali, care au devenit ├«n ochii mei tot at├«tea "scene simbolice" ale Europei de Est povestindu-se (pe sine) celor din afara ei. Ceea ce m─â interesa, ca specialist ├«n istoria literaturii rom├óne, era felul cum amintirile est-europene despre c─âderea comunismului, despre comunism sau despre post-comunism ┼či tranzi┼úie s├«nt metabolizate de con┼čtiin┼úa cultural─â a comunit─â┼úilor (cu mecanismele sale de memorie cu tot) pentru a deveni nara┼úiuni, pentru a se rosti ca pove┼čti ├«ntemeietoare ┼či explicative. Transformat─â ├«n nara┼úiune, orice traum─â e dep─â┼čit─â ├«n coordonatele sale fundamentale. Nu m─â a┼čteptam ├«n schimb ca ├«nt├«lnirea de la Fribourg s─â ├«mi ofere r─âspunsuri at├«t de substan┼úiale, ├«nc─â de la primele sale momente, ┼či aceasta nu numai prin ceea ce vorbitorii spuneau, ci ┼či prin felul cum fiecare dintre ei ├«┼či asuma rolul, de la catedra s─âlii. Dac─â nu mi-a fost dat s─â aud dezv─âluiri spectaculoase sau idei noi ┼či mari (├«n fond, tematica ├«nt├«lnirii cunoa┼čte o bibliografie at├«t de abundent─â, ├«nc├«t ne putem ├«ntreba ┼či "ce-ar mai fi de spus?"), am fost ├«n schimb mul┼úumit─â " ca literat " de felul cum s-a vorbit, de retoricile memoriei practicate sub ochii mei. Ele concretizau f─âr─â s─â ezite toposuri cunoscute, ├«mbr─âcau hainele unor tipologii str─âvechi cu succes garantat: adesea, nu con┼úinutul conferin┼úei era cel ce capta sala ┼či convingea studen┼úii elve┼úieni de adev─ârul ("o fraz─â de d├«n┼čii inventat─â...", zicea poetul acum un secol ┼či jum─âtate deja) rostit, ci retorica rostirii adev─ârului respectiv. Charisma vorbitorilor, capacitatea celor mai mul┼úi dintre ei de a dansa, subtil, ├«ntre impozi┼úiile conven┼úiei academice occidentale ┼či anecdoticul extras din cultura proprie, exemplul adus de-acas─â, excep┼úia scoas─â ├«n eviden┼ú─â precum porumbeii magicianului " aceasta a fost, la Fribourg, re┼úeta c├«┼čtig─âtoare a "istorisirii Europei de Est" pentru publicul universitar elve┼úian. Un triumf al artei nara┼úiunii ca garan┼úie a adev─ârului istoric, pe care nu puteam s─â nu o savurez (literat ├«mp─âtimit ce s├«nt!). Cultura intelectual─â din Europa de Est este mai ales negativist─â, societ─â┼úile civile se legitimeaz─â aproape exclusiv prin atitudini critice, dialogul intelectualilor cu popula┼úia este adesea un e┼čec... ├Änt├«iul conferen┼úiar a fost o cunoscut─â activist─â pentru drepturile omului, Sonia Biserko, actualmente pre┼čedinta Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Serbia: precis ┼či tern, a transformat indicibilul traumei din fosta Iugoslavie ├«ntr-un subiect abordabil f─âr─â accente patetice ("Sensuri ale democra┼úiei ├«n Balcani"). ├Äntre vorbitorii de renume, ea a ├«ntrupat tipul "func┼úionarului" pentru care realitatea exist─â ├«n sine ┼či se reg─âse┼čte ├«n statisticile obiective. Acolo unde ar fi putut r─âsuna accente vindicative, tonul a fost cel al elegan┼úei universitare. Ca ├«n orice istorisire, numele au constituit ┼či aici strategia cea mai important─â pentru a realiza deplasarea de la ├«ntunericul spaimelor trecute la lumina ra┼úiunii discursive: Sonia Biserko a vorbit despre ├«nlocuirea efectiv─â, ├«n teritoriul r─ânit al fostei Iugoslavii, a Iugo-slaviei cu o Iugo-sfer─â (...de influen┼ú─â politic─â), ceea ce trebuie ├«n┼úeles ca o dezvoltare pozitiv─â a situa┼úiei, fire┼čte. "Slavia" ├«nlocuit─â de "sfer─â", etnicitatea etern discutabil─â substituit─â calm, pe neobservate, cu un concept f─âr─â conota┼úii riscante " vorbitoarea cita rezultatele unor politici de dezvoltare ┼či de pacificare, invoca legi, conven┼úii ┼či strategii politice din sfera aceasta, al c─ârei slavism se vedea trecut printre cele nespuse, de mai mic─â importan┼ú─â, rezolvate implicit. I-a urmat georgianul Ghia Nodia, director al ┼×colii Interna┼úionale din Caucaz ┼či profesor la Universitatea de Stat "Ilia Chavchavadze" din Tbilisi, fost ministru, dar mai ales filozof nelini┼čtit ┼či z├«mbitor, a c─ârui charism─â era de-ajuns spre a limpezi apele unei interoga┼úii enorme. El punea ├«n balan┼ú─â statul ┼či libertatea ├«n raporturile lor dificile din ┼ú─ârile postcomuniste, fragile sau chiar e┼čuate (potrivit tabelului invocat de Hayoz) pe calea spre democra┼úie: "o dilem─â a tranzi┼úiilor postcomuniste e┼čuate", pentru c─â " cu c├«t statul e mai puternic ┼či controleaz─â tranzi┼úia, cu at├«t libertatea e mai pu┼úin─â, cet─â┼úenii devin revendicativi, tr─âind sub impresia unei ├«ntoarceri la autoritarism. Sau, invers, dac─â libert─â┼úile s├«nt multe ┼či mari, cet─â┼úeanul poate ajunge s─â ├«┼či doreasc─â o interven┼úie puternic─â a statului pentru a reglementa ceea ce a devenit de o permisivitate invivabil─â. Statele e┼čuate nu au reu┼čit s─â ├«┼či construiasc─â institu┼úii eficiente care s─â nu fie, automat, ┼či autocratice. Dar, privind lucrurile ├«n general, ne putem ├«ntreba dac─â statul constituie un mobil al libert─â┼úii sau este un du┼čman al acesteia, dac─â statul trebuie construit ca o garan┼úie prealabil─â a libert─â┼úilor democratice sau doar tolerat ca un r─âu necesar accederii la libertate. Fidel specializ─ârii sale, Nodia se sprijinea tot pe Locke, Hobbes ┼či al┼úi clasici, c├«nd era vorba s─â defineasc─â libertatea, ob┼úinerea ei, reu┼čita sau e┼čecul unui stat. Iar concluziile sale nu erau comode, pentru c─â formulau " ├«n cea mai bun─â tradi┼úie european─â, probabil " critici la adresa intelectualilor, ace┼čti "democra┼úi pl├«ng─âcio┼či", care au avut dup─â 1989 toate ┼čansele accesului la putere ┼či le-au ratat. Cultura intelectual─â din Europa de Est este mai ales negativist─â, societ─â┼úile civile se legitimeaz─â aproape exclusiv prin atitudini critice, dialogul intelectualilor cu popula┼úia este adesea un e┼čec... Solu┼úii? Dincolo de anecdote, Nodia nu vedea foarte multe: vom continua s─â ├«ncerc─âm o cale de a ie┼či din tranzi┼úia e┼čuat─â. Cu sub├«n┼úelesul c─â s-ar putea s─â nu o g─âsim " ┼či nu din vina cuiva, ci pentru c─â... a┼ča e lumea asta. Dar cel care a avut ova┼úiile ├«ntregii s─âli a fost al treilea invitat din deschidere, Janusz Onyszkiewicz, fost lider al Partidului Democrat Polonez, fost ministru al Ap─âr─ârii Na┼úionale ┼či fost vicepre┼čedinte al Parlamentului European " toate acestea dup─â ce se num─ârase printre fondatorii Solidarit─â┼úii ┼či participase activ la negocierile care au condus la c─âderea regimului lui Jaruzelski ├«n Polonia. R─âspicat, senin, f─âr─â ezit─âri sau interoga┼úii, Onyszkiewicz ne-a oferit ├«n 25 de minute povestea unui incontestabil succes " al polonezilor, condu┼či de Solidaritatea: r─âsturnarea regimului comunist prin Revolu┼úia de catifea, instaurarea democra┼úiei occidentale ├«ntr-un proces ulterior, inteligent condus ┼či ├«ncheiat "f─âr─â rest". Istoria succesului polonez ├«┼či ├«mbina episoadele ├«ntr-o suit─â imbatabil─â: la ei, comunismul a ├«nceput s─â cad─â din 1956, c├«nd grevele de la Poznan au atras aten┼úia asupra for┼úei clasei muncitoare, iar Polonia a devenit cu timpul "cea mai bun─â barac─â din lag─ârul socialist". Independen┼úa micilor fermieri, respectiv a Bisericii Catolice ├«n rela┼úie cu statul au fost garan┼úiile ├«n timp ale posibilit─â┼úii de a realiza ceea ce a culminat ├«n 1989. F─âr─â violen┼ú─â, pentru c─â violen┼úa nu era o solu┼úie, Polonia a dezvoltat o societate civil─â underground, ├«nc─â din anii ÔÇÖ70, c─âreia autorit─â┼úile nu au ┼čtiut sau nu au vrut s─â ├«i r─âspund─â. Mi┼čc─ârile de la Gdansk, Solidaritatea nu au fost dec├«t culmina┼úia acestei construc┼úii ├«n ascensiunea ei triumfal─â ┼či ne├«ntrerupt─â. Aplauzele s─âlii, ├«ndelungi, la finalul conferin┼úei, o confirmau: pove┼čtile de succes s├«nt pove┼čtile unor succese. Nimic despre nelini┼čti, nici o nuan┼ú─â nu venea s─â tulbure lumina intens─â a amiezii ├«n care Onyszkiewicz ├«ncununa, prin discursul lui bine construit, nevoia de nara┼úiuni victorioase ┼či integratoare a unui public obosit de povara ├«ntreb─ârilor. ├Än curtea de beton ┼či sticl─â a campusului de la Peyrolles, sp─âlat─â de ploile dimine┼úii, o instala┼úie artistic─â de metal " arbori artificiali " ├«┼či mi┼čca ramurile vopsite ├«n ro┼ču ca pe ni┼čte macarale mai mici, dup─â voin┼úa unui soft misterios. Complexul arhitectonic a c├«┼čtigat un premiu pentru ideea decorativ─â " mi s-a explicat: e at├«t de potrivit─â cu ideea de inteligen┼ú─â, de ora┼č al viitorului, de universitate! F─âr─â pomi ┼či f─âr─â frunze, adic─â. Precum povestea triumf─âtoare a lui Onyszkiewicz, f─âr─â interoga┼úii ┼či f─âr─â nelini┼čti. Adesea, Elve┼úia reu┼če┼čte s─â fac─â alegorii din momentele cele mai banale " ale unei sesiuni ┼čtiin┼úifice, de pild─â...

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.