Unde sînt banii de la FMI?

Dan POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 303 din 3 Dec 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

BNR şi-a asumat oficial un program de ţintire a inflaţiei, dar cum criza coboară preţul materiilor prime, Banca Centrală îşi permite să se uite cu un ochi la cursul leu/euro. Să ţintească, cu alte cuvinte, cursul de schimb, deşi oficial nu confirmă asta. Cît timp inflaţia e sub control, e vreme de puţină curăţenie şi în ograda valutară. Prin urmare, e destul de clar: BNR ţinteşte mai nou cursul de schimb, nu lasă leul să cadă. O devalorizare a leului ar împinge la faliment mii de companii şi de persoane fizice care au împrumuturi contractate la bănci, iar BNR nu îşi poate permite acest lucru, din motive de stabilitate financiară. O companie care dă faliment îşi aruncă angajaţii în grija statului, care va cheltui cu plata şomajului şi a asistenţei medicale. În cazul persoanelor fizice, treaba e şi mai sensibilă, întrucît riscurile sociale sînt dificil de măsurat şi de stăpînit. Drept urmare, BNR intervine pe piaţă vînzînd euro şi susţinînd astfel moneda autohtonă. Vinerea trecută mi-au confirmat asta cinci dealeri de la cinci bănci comerciale. De unde atîţia euro aruncaţi pe piaţă pentru a fi vînduţi pe lei? Din rezervele valutare. Care rezerve sînt alimentate din banii FMI, adică din împrumuturi, chiar dacă la o dobîndă acceptabilă. (Să fim bine înţeleşi. FMI este ca un CAR. Fiecare membru cotizează cu nişte bani şi împrumută atunci cînd are nevoie.) BNR îşi dă seama că, fără să repornească creditarea, economia va stagna şi se va sufoca de tot. În mod direct, nu are cum să o pornească (BNR nu dă credite companiilor), drept pentru care trebuie să convingă băncile să dea credite. Dar de unde bani, cîtă vreme profiturile sînt luate de băncile-mamă, care au şi ele nevoie de bani ca de aer? Ani buni de zile, acestea (băncile-mamă) au jucat rol de pompă străină a muşchilor românilor. Cînd pompa nu a mai avut aer, muşchii economiei noastre s-au fleşcăit. Şefii locali ai băncilor s-au dus la BNR şi şi-au întors buzunarele pe dos, arătînd că nu mai au din ce bani să dea credite. Banca Naţională a găsit o soluţie. "Scădem RMO" " şi-au zis bancherii centrali. Adică rezervele minime obligatorii. Aceste rezerve sînt banii băncilor, obligate ca la fiecare depozit (în lei sau valută) să depună un fel de "garanţie" la BNR. Reducerea rezervelor minime înseamnă de fapt reducerea garanţiei, deci returnarea unor sume de bani băncilor. Cam 1,2 miliarde de euro. Pentru a se asigura că aceşti bani sînt folosiţi în scopul creditării economiei, BNR a chemat şefii primelor nouă bănci din România şi i-a avertizat ca nu cumva să scoată banii din ţară şi să-i trimită băncilor-mamă. Bancherii au semnat că nu vor face niciodată în viaţa lor aşa ceva, au luat banii şi au plecat. După cîteva luni, cînd s-au uitat în bilanţurile băncilor, oficialii BNR au văzut că o parte din bani luaseră drumul băncilor-mamă, chiar dacă, contabiliceşte, totul părea OK. Banca X din România cumpăra portofolii întregi de credite de la banca-mamă, iar aceasta o împrumuta apoi cu diverse sume pentru a-i susţine activitatea. La un moment dat, pe fondul unor astfel de operaţiuni, solvabilitatea unei bănci scăzuse aproape la jumătate faţă de minimul acceptat, astfel încît şeful supravegherii bancare din România, Nicolae Cinteză, a pus mîna pe telefon şi l-a sunat pe acţionarul principal, ameninţînd că-l pune sub administrare specială, ceea ce în limbaj bancar înseamnă moarte clinică. "Cum a reacţionat?" " l-am întrebat pe Cinteză. "În două zile a venit cu bani de acasă şi a salvat banca." Dar să simplificăm puţin. BNR primeşte bani de la FMI. BNR se teme de două lucruri: de speculatori, care ar putea da cu leul de pămînt, şi de faptul că băncile îşi vor repatria profitul. Ambele temeri costă. Pînă acum, circa un miliard de euro s-a dus pe apărarea cursului. De repatrierea profiturilor nu ai cum să te fereşti, însă. Dacă banca vrea să îşi exporte banii obţinuţi în România, o va face indiferent de bunele tale intenţii. În concluzie, treaba stă în felul următor. România se împrumută ca să susţină cursul leului " lucru admirabil ca intenţie, dar catastrofal economic. Anul viitor prin martie, cînd scadenţele la credite vor ajunge la limită şi vor începe masiv executările silite din partea băncilor, situaţia se va degrada şi mai mult. FMI nu are decît de cîştigat împrumutînd România. Înainte de criză, mulţi cereau public, dacă nu desfiinţarea Fondului, cel puţin restructurarea masivă a lui. Acum, toată lumea e fericită. FMI dă bani, deci va avea venituri viitoare, iar România dispune de resursele financiare minim necesare, la costuri acceptabile. Unde sînt banii FMI? O parte se volatilizează pe piaţa valutară. O altă parte se duce la bănci, pentru ca acestea să crediteze economia. Iar ele n-o s-o facă, desigur, decît atunci cînd vor cîştiga din asta mai mult decît o fac acum, împrumutînd cu bucurie statul român. Partea proastă a tuturor acestor facturi este că le achit eu. Plătesc prosteşte prostia contabililor economiei româneşti. Plătesc şi plîng. Plătesc. Dan Popa este jurnalist la Hotnews.ro, specializat în domeniul bancar.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

stefania uta european athletics2 jpg
Sportivă de nota 10, elevă de nota 10. Cine este Ștefania Uță, atleta de 17 ani care a bătut recordul Europei
La 17 ani, Ștefi se anunță a fi urmașa celebrei alergătoare Ionela Tîrlea
canicula, foto shutterstock jpg
Cod roșu de caniculă în sudul țării: județele unde temperaturile depășesc 40 de grade
Meteorologii avertizează că valul de căldură va atinge cote alarmante luni, în special în sud-vestul României, unde vor fi înregistrate temperaturi record.
horoscop jpg
Zodia care strălucește pe 11 august. Trece peste obstacole, are noroc pe toate planurile și primește oportunități neașteptate
Ziua de 11 august aduce un val de energie astrală favorabilă pentru o zodie care iese în evidență prin magnetism, curaj și abilitatea de a atrage în jurul ei oportunități benefice.
doncic jpg
E ditamai starul în NBA, dar n-a putut să iasă din parcare, după ce bolidul i-a fost blocat
La 26 de ani, slovenul Luka Dončić este deja un star în NBA, campionatul nord-american de baschet.
Donald Trump FOTO AFP
Donald Trump vrea ca persoanele fără adăpost să fie evacuate „imediat” din Washington
Președintele american Donald Trump promite o capitală „mai sigură și mai frumoasă” și anunță mutarea rapidă a mii de oameni fără adăpost din Washington.
Mohamed Salah FOTO Profimedia jpg
Lui Salah i-a sărit muștarul. Vedeta de la Liverpool a pus tunurile pe conducerea fotbalului mondial
Mo Salah, 33 de ani, a început sezonul cu ratarea unui trofeu, Supercupa Angliei, Liverpool cedând la penalty în fața celor de la Crystal Palace.
Dmitri Medvedev FOTO Mediafax  /  Hepta / ZUMA Press
Medvedev atacă dur: „Imbecilii europeni” blochează eforturile SUA, iar Kievul recrutează „ucigași din cartelurile de droguri”
Dmitri Medvedev susține că Ucraina aduce pe front asasini din cartelurile de droguri din America Latină, în timp ce politicienii europeni ar împiedica negocierile dintre Washington și Moscova.
special hpv foto shutterstock
Vaccinul care previne mai multe tipuri de cancer, disponibil gratuit până la 26 ani. „Au înțeles și bărbații că nu sunt doar purtători”
Vaccinarea gratuită anti-HPV a fost extinsă, băieții și fetele cu vârsta între 19 și 26 ani putând beneficia, în baza prescripției de la medicul de familie, de la 1 octombrie. Medicii demontează mitul conform căruia „bărbatul transmite, dar nu pățește nimic”.
BeFunky collage jpg
Supă cremă de castraveți, rețeta ideală pentru zilele caniculare. Se prepară rapid și este extrem de răcoritoare. VIDEO
Zilele toride de vară aduc cu ele și dilema meselor ușoare, răcoroase și rapide. Iar dacă sunteți în căutarea unei idei fresh, avem o sugestie delicioasă: supa cremă de castraveți. Este gata în doar 5 minute, nu necesită gătire termică și este perfectă pentru a combate căldura copleșitoare.