O singur─â Europ─â, mai multe istorii - interviu cu Jens HERLTH -

Publicat în Dilema Veche nr. 300 din 12 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu e o idee tocmai nou─â. Exist─â ceva similar ┼či la Universitatea din Basel. Universit─â┼úile din Berna ┼či Fribourg au constatat, de-a lungul ultimilor ani (eu ├«nsumi s├«nt titular aici doar din 2007), c─â au mul┼úi profesori foarte califica┼úi, care se ocup─â de probleme legate de Europa de Est, dar c─â fiecare o face cam pe cont propriu. Conferin┼úele ├«n care se adunau doar c├«┼úiva dintre ei laolalt─â nu aveau destul impact asupra studen┼úilor. A┼ča se face c─â am decis s─â construim o structur─â integratoare pentru to┼úi, care s─â ofere programe coerente ┼či sus┼úinute, s─â avem parcursuri formative complete, s─â atragem studen┼úii. Pentru c─â avem impresia c─â, la 20 de ani dup─â c─âderea Zidului Berlinului ┼či pr─âbu┼čirea sistemului comunist, Europa Occidental─â " ┼či Elve┼úia nu face excep┼úie, de data asta " continu─â s─â se confrunte cu probleme care s├«nt consecin┼úele respectivelor evenimente. De pild─â, ne-am fi a┼čteptat ├«n 1989 ca jum─âtatea estic─â a Europei s─â revin─â la normalitatea european─â, s─â ├«┼či dep─â┼čeasc─â problemele, iar integrarea s─â fie o binecuv├«ntare. Or, se dovede┼čte c─â nu e deloc a┼ča, c─â istoria a luat alt curs dec├«t cel al a┼čtept─ârilor noastre relative la integrarea european─â. Toate revolu┼úiile colorate din ultimii ani, toate problemele care continu─â s─â apar─â ├«n Ucraina ┼či Bielorusia, traumele nerezolvate din Balcanii Occidentali, situa┼úiile dificile care apar ne├«ncetat, toate acestea trebuie studiate atent, desp─âr┼úindu-ne de prejudec─â┼úi, recurg├«nd neap─ârat la o perspectiv─â interdisciplinar─â. De aceea, Institutul nostru adun─â la un loc studii politice, studii culturale, istorie, literatur─â, lingvistic─â, pentru c─â nu cred c─â putem ├«n┼úelege ce se ├«nt├«mpl─â acum, acolo, dac─â nu cunoa┼čtem istoria acelor ┼ú─âri, dac─â nu le cunoa┼čtem limbile, miturile chiar, care continu─â s─â contribuie la construc┼úia imaginilor de sine, a con┼čtiin┼úelor na┼úionale ale popoarelor ├«n chestiune. Deci, aceasta a fost ideea general─â a proiectului. Institutul a oferit mai ├«nt├«i studii la nivel de licen┼ú─â, iar peste doi ani va oferi ┼či un parcurs de nivel masteral, pentru studen┼úii de la Berna ┼či Fribourg. Crede┼úi c─â ve┼úi atrage studen┼úi cu acest program? Europa de Est este interesant─â pentru noile genera┼úii de elve┼úieni? Aceasta e problema cea mai complicat─â. Desigur c─â avem studen┼úi interesa┼úi de domeniu, ├«i v─âd pe cei de la studiile de slavistic─â, unde predau eu ├«nsumi. Dar ne vedem pu┼či mereu ├«n situa┼úia de a le explica ce vrem s─â facem, de fapt, cu aceast─â perspectiv─â integratoare. Noi credem c─â programul de studii, concentr├«ndu-se pe secolul XX, trebuie s─â fie interesant pentru studen┼úii de azi " istoria recent─â e, ├«n general, mai interesant─â pentru ei dec├«t cea mai veche. Studen┼úii no┼čtri pot dori s─â lucreze ├«n organiza┼úii sau ├«ntreprinderi interna┼úionale, publice sau private, care au rela┼úii privilegiate cu Europa de Est, ┼či pentru aceasta trebuie s─â ├«n┼úeleag─â lumea aceea, ├«n toate manifest─ârile sale culturale ┼či politice. Trebuie s─â ├«i vorbeasc─â limbile bine, de asemenea. Fire┼čte, ne confrunt─âm cu o lume universitar─â, cea elve┼úian─â, foarte dens─â ├«n materie de oferte de studiu, universit─â┼úile noastre se reformeaz─â ├«n ace┼čti ani ├«n chip radical, ca urmare a implement─ârii prevederilor Tratatului de la Bologna, ├«ncepem multe programe noi, ├«n regim concuren┼úial, ┼či vrem s─â dovedim c─â putem oferi studen┼úilor no┼čtri specializ─âri ├«n acord cu lumea actual─â, cu pia┼úa muncii, cu a┼čtept─ârile lor. Avem la Institut speciali┼čti de renume, care pot oferi garan┼úia unei bune preg─âtiri, deci sper─âm s─â ├«i atragem. S├«nt sceptic─â " sau de-a dreptul trist─â " c├«nd aud despre programe universitare pe termen scurt, adaptate vitezei de schimbare a pie┼úei muncii... Apar┼úinem am├«ndoi unei genera┼úii de universitari pentru care studiile superioare se presupunea c─â trebuie s─â aib─â rezultate str─âlucite undeva, departe, ├«n timp, ├«ntr-un viitor pe care ├«l prevedeam, dar nu ┼úineam s─â ├«l control─âm. Pia┼úa imediat─â a muncii nu interesa universitatea genera┼úiei noastre. ┼×i eu am acelea┼či mefien┼úe ┼či triste┼úi, cu siguran┼ú─â! ┼×i eu regret acea viziune a universit─â┼úii europene ├«n care am crescut. Dar s─â ne uit─âm la domeniul meu, Studiile de Slavistic─â " poate una dintre cele mai fic┼úionale inven┼úii ale vechii universit─â┼úi germane, ce avea o perspectiv─â (post)romantic─â asupra Europei. S─â fim cinsti┼úi cu noi ├«n┼čine: el nu corespunde realit─â┼úii imediate, politice ┼či culturale, a Europei de ast─âzi. Eu nu m─â pricep la statisticile statelor e┼čuate, dar pot s─â explic cum se oglinde┼čte identitatea slav─â ├«ntr-un poem rus. Nu s├«nt specialist ├«n studii culturale, ca s─â v─â explic situa┼úia actual─â din Caucazul de Nord, dar este sarcina noastr─â (vreau s─â spun, s├«ntem pl─âti┼úi de statul elve┼úian ca s─â form─âm speciali┼čti de rang universitar, asta ne e meseria..) s─â g─âsim modalit─â┼úi de a topi tradi┼úia academic─â ├«n noile programe, de a-i justifica un loc, pentru c─â ea are un loc, acolo, indiscutabil. E realitatea universitar─â cu care ne confrunt─âm. Dac─â lu─âm ├«n serios ceea ce reforma Bologna a impus universit─â┼úilor europene, ceea ce am acceptat cu to┼úii, nu avem de ales. Dar s├«nt de acord cu dvs., perspectiva lung─â asupra cercet─ârii e mult mai atractiv─â pentru mine; sper s─â g─âsesc studen┼úi care s─â nu doreasc─â numai o diplom─â repede-repede, c─ârora s─â le pot transmite motiva┼úia unei cercet─âri de lung─â durat─â, dar aceia vor fi studen┼úi excep┼úionali, vor fi elitele viitoare, pu┼úin numeroase. Studen┼úii cei mul┼úi nu doresc s─â urmeze o carier─â academic─â, nu viseaz─â la un doctorat, ci la o munc─â cinstit─â care s─â le asigure traiul zilnic, o via┼ú─â decent─â. Trebuie s─â nu ne dispre┼úuim studen┼úii, ci s─â ├«i respect─âm: nu to┼úi s├«nt ├«n stare s─â fac─â studii avansate, s─â devin─â speciali┼čti de elit─â. Poate c─â, pendul├«nd mereu, ca to┼úi universitarii, ├«ntre masificarea universit─â┼úilor ┼či nevoia de elite, noi, cei de la Fribourg, s├«ntem mai noroco┼či pentru c─â, de┼či idealul managerial ar fi s─â avem c├«t mai mul┼úi studen┼úi, avem totu┼či pu┼úini, ceea ce face ca predarea s─â poat─â fi diferen┼úiat─â dup─â capacit─â┼úile ┼či proiectele studen┼úilor. ├Än fond, ne confrunt─âm cu o problem─â pe care Europa nu a rezolvat-o de c├«nd, ca urmare a tulbur─ârilor din anii ÔÇÖ60, a permis accesul oricui la universitate, f─âr─â ca programele de studiu s─â se modifice ├«n consecin┼ú─â. Edi┼úia de anul acesta a Zilei Europei de Est a fost ┼či o ocazie de a anun┼úa noile programe de studiu, de a aprecia posibilitatea unor parteneriate cu universit─â┼úi est-europene, de a v─â face reclam─â printre studen┼úi? Fire┼čte. Anivers─âm o dat─â de r─âscruce pentru ├«ntreaga Europ─â: de 20 de ani ├«ncoace, trebuie s─â reg├«ndim Europa ┼či acest proces nu a fost ├«ntotdeauna unul ├«ncununat de succes: ce motiv mai bun pentru a pune pe roate un program universitar care s─â formeze speciali┼čtii acolo unde vedem c─â ei continu─â, dup─â 20 de ani, s─â lipseasc─â? Apoi, tot ce s-a ├«nt├«mplat ├«n Europa sf├«r┼čitului de secol XX a fost determinat, cred, de r─âscrucea lui 1989, de sf├«r┼čitul comunismului ca sistem (├«n Europa), de ├«nceputul unei "noi Europe". Pentru Universitatea din Fribourg este ├«ns─â ┼či punctul culminant al unei tradi┼úii a Zilei Europei de Est, care se organizeaz─â din 1999 anual, toamna, tocmai pentru a marca schimb─ârile din 1989. Care v-au fost a┼čtept─ârile de la participan┼úii la aceast─â edi┼úie? ├Än ce m─âsur─â s-au ├«mplinit ele? A┼úi avut surprize? Sincer s─â fiu, subiectul a fost impus de matematica anivers─ârii " se ├«mplineau 20 de ani de la c─âderea comunismului, trebuia s─â dedic─âm Ziua, unei reflec┼úii "de r─âscruce". Mai departe, fiecare dintre profesorii organizatori a c─âutat s─â adune participan┼úi care s─â r─âspund─â ├«ntreb─ârilor sale ┼či ale studen┼úilor. Pentru mine, ca profesor de literatur─â, a fost extrem de interesant s─â v─âd opiniile participan┼úilor despre felul cum literatura actual─â a Europei de Est ├«┼či metabolizeaz─â trecutul comunist. Am vrut s─â combin problemele nara┼úiunii, ale fic┼úiunii literare, ale duratei lungi din memoria popoarelor, cu ├«n┼úelegerea ┼či retr─âirea momentul traumatic al lui 1989. Pe de o parte, socotim mereu c─â literatura trebuie s─â aib─â de-a face cu literatura, cu societatea, dar pe de alt─â parte, exist─â ni┼čte reguli estetice, implicite genurilor, care dau form─â literaturii, uneori mai mult dec├«t realitatea ├«ns─â┼či. ┼×i mai exist─â contextele particulare ale literaturilor na┼úionale sau regionale. Toate acestea nu pot fi reduse la un numitor comun, ele interrela┼úioneaz─â ├«n operele literare, dar nu e lucru u┼čor pentru nici una dintre ele, rezultatul fiind scrieri care poart─â urmele acestor dificile ┼či subtile tensiuni, provocate de negocierea ├«ntre perspective sau date care nu pot fi uniformizate. Dac─â titlul Zilei Europei de Est de anul acesta sugera c─â ne a┼čtept─âm s─â auzim marile nara┼úiuni eroice "dup─â 20 de ani", mi se pare c─â rezultatul dezbaterilor este unul mult mai interesant ┼či mai surprinz─âtor, dovedind c─â mai este ├«nc─â mult de studiat ┼či de explicat studen┼úilor no┼čtri. To┼úi vorbitorii au ar─âtat c─â nu se poate uniformiza, la nivelul discursului istoric, experien┼úa postcomunist─â a Europei de Est, c─â aspira┼úia spre normalizarea istoriei europene e doar o aspira┼úie, c─â exist─â o mul┼úime de meta-nara┼úiuni, dar ele nu s├«nt unificabile. C─â Europa actual─â o fi, poate, una singur─â, dar pove┼čtile despre identit─â┼úile ┼či istoriile ei r─âm├«n foarte diferite. Cum explica┼úi "anul 1989" studen┼úilor dvs.? De fapt, a┼ča cum a reie┼čit ┼či din dezbaterile de ast─âzi, personal, ┼či eu cred c─â 1989 eviden┼úiaz─â, subliminal, felul cum este ├«n┼úeleas─â modernitatea european─â, ├«n numele unei aspira┼úii spre unificare ┼či "normalizare". Momentul 1989 apar┼úine ├«nc─â modernit─â┼úii istorice. Privind istoriile recente ale Europei, traumele ┼či dificult─â┼úile integr─ârii, poate c─â ceea ce se nume┼čte azi, superficial, "postmodernismul istoriei europene" nici nu a avut loc. Antimodernismul, ca atitudine, e altceva: asta, da! Dar face parte din aceea┼či paradigm─â a modernit─â┼úii, cu dificult─â┼úile sale cu tot. S├«nt foarte bucuros de rezultatul conferin┼úei, de faptul c─â ea nu confirm─â triumfalismul titlului ini┼úial. Recunosc c─â e nelini┼čtitor, totodat─â, s─â vezi o realitate "de teren" at├«t de diferit─â de modelele prev─âzute pentru ea acum 20 de ani... Jens Herlth este profesor dr. la Universitatea din Fribourg, Departamentul de Limbi ┼či Literaturi Str─âine, specialist ├«n istoria ideilor literare din cultura rus─â ┼či polon─â, cu un interes particular pentru interferen┼úa dintre discursul literar ┼či cel politic al ultimelor dou─â secole. Cel mi recent volum publicat: Ein S├â┬Ąnger gebrochener Linien. Iosif Brodskijs dichterische Selbstsch├Âpfung, K├Âln-Weimar-Wien, 2004. a consemnat Ioana BOT

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.