⬆
La zi în cultură
Pagina 68
Interstellar, Stoner, Ghidul sărbătorilor româneşti
● Vineri, 9 ianuarie, la Teatrul de Artă Bucureşti, de la 20,15, Şi veni bărbatul la femeie (cu Mihaela Sârbu şi Lucian Pavel, excelenţi amîndoi, regia: Bogdan Budeş). Un text a lui Semion Zlotnikov – o comedie „domestică“, cu atmosferă rusească, care se potriveşte perfect cu vremea de afară, cu nuanţe, tristeţi şi duioşii. (Adina Popescu)
● Interstellar: Călătorind prin univers (2014, Christopher Nolan) – un SF, care, după Gravity (Alfonso Cuaron, 2013, cîştigătorul Oscarului pentru Regi
Mark Zuckerberg citeşte
Mark Zuckerberg citeşte. Sau, mă rog, vrea să se apuce de citit. Într-o postare recentă pe pagina personală din reţeaua de socializare pe care tot el a inventat-o, Facebook, Zuckerberg a anunţat că marea provocare pentru 2015 e să citească mai mult şi să înveţe lucruri noi despre diverse culturi, credinţe, istorie.
Roth vs Roth
Adevăratul Philip Roth pleacă la Ierusalim indecis să-l confrunte pe falsul Philip Roth, scopul lui principal fiind intervievarea prozatorului israelian Aharon Appelfeld, supravieţuitor al Holocaustului, pe tema memoriei şi a identităţii evreieşti.
Anul teatral 2014
Ce rămîne din sutele de spectacole produse anul trecut în România? Am întrebat patru critici de teatru: 1) Care a fost cel mai bun spectacol? 2) Care a fost cel mai prost spectacol sau cea mai mare dezamăgire Şi 3) Care e cel mai interesant fenomen pe care l-au remarcat în anul teatral 2014?
Terra incognita – radicalismul performativ
Scena teatrală independentă – includ în această formulare toate formele performative de expresie din afara instituţiilor de stat – este în plină expansiune. Conţinutul său, deşi aparent consistent, este încă departe de a atinge variate formule performative, cantonîndu-se covîrşitor în zona comercială.
Efecte de refracţie şi de ecou
La fel ca sublima lui metaficţiune din 1996, Irma Vep, noul film al lui Assayas, The Clouds of Sils Maria, e o meditaţie despre culturi coexistente. Pe de-o parte, avem Marea Cultură Europeană (sau cel puţin o Mare Tradiţie în cadrul acesteia), reprezentată de o actriţă numită Maria Enders.
Banda lui Khun Narin
De o vreme încoace, totul e minunat de simplu: intră pe awesometapes.com (numit cîndva Awesome Tapes From Africa), site-ul americanului Brian Shimkovitz, în fapt un agregator de muzică produsă în Africa şi imprimată pe un format seducător şi efemer, caseta magnetică.
„Împărţim un teritoriu vast“
"Cred că asta a fost şansa noastră, faptul că ne împărţim un teritoriu vast şi nu ne împiedicăm unul de altul cînd facem piese. Eu vin din anii ’60-’70, Bop şi Adi sînt exclusiv din prezent, Cristi vine de pe o planetă mai jazzy, şi Flavius are propria lui galaxie, unde numai el aude muzica."
Povestea celor doi grăsani argintii
Pe bulevardul Gangnam din sudul Seulului nu este prea indicat să mergi cu autobuzul public. Rişti să rămîi neintegrat. Adică blocat în traficul ultimelor răcnete de maşină personală, coreene sau importate, argintii şi cu geamuri fumurii, ale ultimei tranşe de nobilime K-pop, K-fashion, K-industry & al.
Aduse cu poşta
Abordez săptămînal Dilema veche ca pe un ospăţ („Banchet“) rafinat. Din comoditate ergonomică, atac mai întîi, ca aperitive, micile buşeuri „3,14“ din ultima pagină, uneori delicioase. Apoi deschid prima filă, dar îmi amîn plăcerile rubricii „Nici aşa, nici altminteri“, parcurgînd pagina a doua.
Verbrechen (Crimă), radio-astronomy.net, O vară ce nu mai apune
● Pentru mahmureala postrevelion, recomand mersul la cinema: 14 filme bune din 2014, la Cinema Studio, între 2 şi 8 ianuarie 2015. Printre ele, ineratabilul La Jaula de Oro (r. Diego Quemada-Díez). Programul complet, aici: http://www.filmedefestival.ro/2014/14-filme-bune-pentru-anul-2014. (Luiza Vasiliu)
● St. Vincent (Theodore Melfi, 2014), un film fermecător în care îl revedem, în sfîrşit, pe Bill Murray, care ne demonstrează, cu umor, dar şi cu o doză de melancolie, cum poţi să faci bine şi s
Anul grevelor
Cred că nu greşesc dacă spun că 2014 a fost anul grevelor mai mici sau mai mari. Am văzut de toate: festivaluri în pericol de a nu mai începe, ca urmare a protestelor artiştilor, trenuri oprite în gări şi avioane oprite la sol din cauza conflictelor de muncă, proteste masive împotriva unor legi absurde.
„Singura soluţie e rîsul“ – interviu cu regizorul Pierre ÉTAIX
"Nu am acordat niciodată o importanţă prea mare premiilor, dar recunosc că m-am bucurat cînd am aflat că publicul american a văzut filmul, că filmul a fost nominalizat şi premiat, deşi producătorul nu mă anunţase. De fapt, Oscarul nici n-a mai ajuns la mine, căci producătorul şi l-a însuşit. Dar asta nu mai are acum nici o importanţă: a murit şi nu a putut să-l ia cu el."
Încă un bilanţ
Probabil cel mai bun lucru care s-a întîmplat, literar vorbind, în 2014, a fost efervescenţa festivalurilor literare. Şi nu mă gîndesc aici la cele cîteva aşa-zise festivaluri rezervate doar unor grupuri, cum se mai întîmplă prin Bucureşti, sponsorizate de cîte-o primărie de sector, care se ţin fără public, anunţate prin trei afişe A4.
Experienţa Making Waves
În cea de-a doua locaţie a festivalului, cochetul Jacob Burns Theater din localitatea Pleasantville, aflată la cîteva zeci de kilometri distanţă de New York, între 5 şi 10 decembrie au fost proiectate zilnic lungmetrajele româneşti recente, în prezenţa unui public la fel de numeros şi de interesat precum cel newyorkez.
Acest „acasă“ dinăuntru
Trilogia belgrădeană este un spectacol despre care s-a vorbit, deşi puţini au fost cei care l-au văzut. Producţia lui Cristi Juncu oferă nu numai plăcerea unei viziuni coerente asupra unui text focusat pe problematica migrantului ca nostalgic al unui spaţiu pe care l-a părăsit, fără a se putea ataşa de unul nou.
Musca de pe perete
Toto şi surorile lui, un remarcabil documentar observaţional în regia lui Alexander Nanau, e filmat pe parcursul a 15 luni din vieţile a trei fraţi, două fete (17, respectiv 14 ani) şi un băiat (10 ani) de etnie romă, care în prima parte a perioadei documentate împart un apartament din Ferentari.
Vibraţii hipnotice
Vasluianca Maria Răducanu mi-a picat dragă din prima, cînd, în timpul unui YouTube party de pe vremuri, amicul Marius m-a intrigat spunîndu-mi: „Hai să-ţi arăt ce simpatice pot fi manelele“. Între timp, piesa „Cristina“, mai exact versiunea răstălmăcită de artistă, a devenit celebră.
Regimul scrisului şi regimul trăitului
"Ideea mi-a dat-o experienţa directă a situaţiei, pe care m-am gîndit s-o propun, ca temă, scriitoarelor invitate să contribuie la carte. Am devenit eu însămi mamă şi am observat cum se modifică nu numai regimul scrisului, ci regimul trăitului, de-a dreptul!"
Cuba sau despre egoismul de călător
Citesc de cîteva zile ştirile despe restabilirea relaţiilor dintre Cuba şi SUA, despre ridicarea embargo-ului, despre deschiderea Cubei spre Occident şi despre posibile scenarii cu ce va urma. Nu pot să nu mă bucur foarte mult pentru oamenii de acolo, cu siguranţă vor trăi considerabil mai bine şi viaţa lor se va schimba.
Cu mîna pe inimă, Nimicul de temut, Umbre
● Cîteva lecturi de sezon: două romane – Colm Toibin, Testamentul Mariei (traducere de Irina Bojin, Polirom), J.M. Coetzee, Copilăria lui Isus (traducere de Irina Horea, Humanitas Fiction); un volum de versuri – Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului (Humanitas) şi două eseuri – Christopher Hitchens, Dumnezeu nu este mare. Cum otrăveşte religia totul (traducere de Patricia Neculae, Litera) şi Julian Barnes, Nimicul de temut (traducere de Mihai Mororiu, Nemira). (Marius Chivu)
● Umbre, al treilea s
Muzici anticomuniste pe bani americani
O organizaţie umanitară a finanţat o trupă critică la adresa regimului de la Havana, pentru a sprijini, astfel, opoziţia. Ştirea difuzată iniţial de Associated Press a fost preluată rapid de ziarele din SUA şi din Cuba. E un dezastru de imagine atît pentru membrii formaţiei muzicale, cît şi pentru organizaţia americană.
Nemo Reloaded
Confruntat încă din epocă cu prejudecăţile minoratului romanului popular pentru adolescenţi, posteritatea lui Verne s-a arătat surprinzătoare, nu însă şi inexplicabilă: „Romanele lui sînt basme ale epocii moderne, care fac modernităţii concesiile necesare pentru a-şi asigura credibilitatea.“
MNAC 2014 - noi începuturi
Două fotografii şi o replică într-un video mi-au atras mai mult ca orice atenţia la inaugurarea Muzeului Naţional de Artă Contemporană. Cinci expoziţii, la parter şi pe fiecare dintre cele patru etaje, cinci voci extrem de diferite, un exces vizual destul de greu de comprimat într-o cronică.
Şcoală, şcoală, vrem copii
„De ce nu vorbim niciodată la şcoală despre ce mă doare şi pe mine?“ Replica Marei stinghereşte, ca şi cum un detaliu ignorat ar fi devenit brusc vizibil şi ar fi schimbat fundamental perspectiva.
Top 10/2014
Regula mea în întocmirea clasamentului anual de filme a fost multă vreme aceea de a reduce masa de producţii eligibile la oferta distribuitorilor români. Dar, cum accesul la filme al compatrioţilor interesaţi serios e tot mai facilitat de festivaluri şi de piraterie, văd tot mai puţin sensul regulei respective.
The final cut
Coperta nu minte de data asta. Storm Elvin Thorgerson, cel care planta un porc zburător între două dintre furnalele iconicei Battersea Power Station, pentru coperta unui disc la fel de iconic, Animals, a murit anul trecut. Un bărbat tînăr împinge astăzi vîslele unei bărci care pluteşte pe nori de furtună.
„Mi-a fost frică de secvenţele cu violenţă“
Umbre e un thriller cu accente de comedie. Dar o să descoperiţi şi o puternică dramă psihologică a protagonistului Relu (rol în care o să-l vedeţi pe actorul Şerban Pavlu). Acest Relu a fost construit de scenaristul Bogdan Mirică ca un personaj duplicitar, care îşi duce în paralel cele două vieţi foarte diferite.
Unde eşti?
„Numele meu este Bogdan Tănase şi vom face împreună semestrul acesta cursul practic de conversaţie, nivelul avansat“, le-am spus zîmbind, la începutul ultimului meu semestru în Coreea, studentelor prezente atunci în sală.
Serendipity, Să creştem mici, Poveşti cu scriitoare şi copii
● Ceainăria Serendipity, un loc idilic, plin de cărţi, biscuiţi cu ghimbir, în formă de inimă, şi concerte de Crăciun în fiecare zi. (Iaromira Popovici)
● Un text lung & cutremurător despre felul în care poliţia din New York foloseşte postările şi like-urile de pe Facebook ale copiilor din cartierele sărace ca să dovedească în instanţă complicitatea lor cu diverse găşti şi să-i bage la închisoare: http://www.theverge.com/ 2014/12/10/7341077/nypd-harlem-crews-social-media-rikers-prison (Luiza Vas
Opt miniştri în doi ani şi jumătate
Opt miniştri ai Culturii în doi ani şi jumătate. Din mai 2012 pînă la jumătatea lunii decembrie 2014 s-au perindat pe la Ministerul Culturii: Kelemen Hunor, Mircea Diaconu, Puiu Haşotti, Daniel Barbu, Gigel Sorinel Ştirbu, Kelemen Hunor (bis), Csilla Hegedüs. Un nou ministru al Culturii urmează să fie numit în scurt timp.
Big in Bulgaria
De ce literatura română este bine tradusă şi reprezentată dincolo de Dunăre, iar noi nu ştim nimic despre literatura bulgară? Pentru că noi am avut un Institut Cultural Român care a sprijinit traducerile, un institut eficient, pe care incompetentul şi coruptul prim-ministru Victor Ponta l-a distrus între timp.
„Vînzarea etnicilor germani – o epopee a exodului“ – interviu cu regizorul Răzvan GEORGESCU
"Povestea e lungă, iar filmul încearcă, în 90 de minute, să afle motivele care au dus la dispariţia unei culturi şi unei tradiţii germane, vechi de peste opt secole, de pe teritoriul României, practic într-o frîntură de secundă istorică, în numai 22 de ani. În 1939, trăiau peste 800.000 de germani în România."
Cum se vor spune poveşti în viitor
În octombrie trecut, un grup de pionieri în materie de spus poveşti s-a întîlnit în New York, pentru un summit despre viitorul relatării de poveşti. În centrul atenţiei s-au aflat noile media şi felul în care acestea încurajează, pe căi nebănuite, interactivitatea.
Să ne luăm şcoala înapoi
Am folosit, ca titlu, parafraza unei expresii vehiculate în ultima vreme în mediul politic, deşi, aparent, subiectul acestui articol – educaţia exprimată performativ – nu este politic. Aparenţa rezultă din dezinteresul general al autorităţilor faţă de sistemul de învăţămînt.
Undeva pe lîngă El Dorado
O foarte internaţională coproducţie Argentina – Danemarca – Franţa – ş.a., Jauja e un western – ca şi fiica frontiersman-ului jucat de John Wayne în The Searchers al lui John Ford, fiica inginerului e răpită (chiar dacă iniţial de un soldat argentinian şi abia apoi de indigeni), iar el porneşte prin deşert în căutarea ei.
Resuscitare
No genre for old men, se zice despre anumite genuri muzicale, cu precădere despre punk. Chitaristul Vini Reilly a reuşit cumva să răzbească pînă dincolo de 60 de ani, o raritate pentru scena punk a anilor ’70, şi chiar să scoată albumul aici în discuţie după o serie de tragedii personale.
„Alt Aer“
UNA Galeria din Bucureşti prezintă expoziţia „Alt Aer“, a grupului suprarealiştilor cehi şi slovaci. Grupul a apărut în 1920 şi este astăzi cel mai mare şi cel mai activ grup de artişti suprarealişti. În expoziţie au fost incluse şi lucrări ale artiştilor români Gheorghe Rasovszky, Dan Stanciu, Iulian Tănase, Sasha Vlad.
Templul Tigrilor – sau cum mîngîi nişte pisici mai mari
Cînd mă uitam la pozele unui amic proaspăt întors din Thailanda, am văzut brusc negru în faţa ochilor. De fapt, nu era chiar negru, ci un maro deschis, cu dungi negre, un pic de alb şi o textură pufoasă. Tigri! Amicul meu avea poze cu el mîngîind tigri la celebrul templu din Kanchanaburi, de lîngă Bangkok.
„Does Politics Need Gender Quotas – for Men?“, BIEFF, „Loc de joacă“
● Nu rataţi spectacolul de gală Cele trei dive. A patra ediţie are loc vineri, 12 decembrie, de la ora 19. Sopranele Teodora Gheorghiu şi Aurelia Florian şi mezzosoprana Roxana Constantinescu interpretează arii celebre, alături de Orchestra Naţională Radio, dirijată de David Crescenzi. Concertul poate fi ascultat în direct şi pe Radio România Cultural şi Radio România Muzical. (Matei Martin)
● In the Basement, cel mai nou lungmetraj al austriac-excesivului Ulrich Seidl, proiectat în premieră ro
Lupta pentru pace cu avioane de luptă
În timp ce noi dormim, liniştiţi, se întîmplă chestii tot mai neliniştitoare. La marginea spaţiului aerian european zboară, tot mai des, avioane de luptă ruseşti. E un joc aproape cotidian: de cîţiva ani, aviaţia militară rusă face incursiuni la limita sau chiar în spaţiul aerian al statelor riverane Mării Baltice.
Romane grafice frumoase & educative
În 2011, Humanitas şi Librăria Jumătatea plină au tradus şi au tipărit versiunea grafică realizată de Edmond Baudoin a romanului Travesti de Mircea Cărtărescu. La vremea respectivă, acel roman grafic româno-francez, realizat la două mîini, una de scriitor, cealaltă de ilustrator, părea un OZN în spaţiul cultural românesc.
„Totonel n-a vrut să mă impresioneze“ – interviu cu regizorul Alexander NANAU
Pe 18 decembrie, la HBO, va avea loc premiera filmul lui Alexander Nanau – Toto şi surorile lui. În 2010, regizorul a obţinut, cu Lumea văzută de Ion B., un Premiu Emmy. După patru ani de la acest succes, Alexander Nanau ne propune un nou documentar, cu o poveste puternică.
Teatrul pămîntului, teatrul protestelor
De vînzare – noul spectacol al Gianinei Cărbunariu, curajos, singular ca tematică în peisajul românesc, creat aproape concomitent cu evenimentele la care face referire, este un teatru al oprimaţilor, într-o formulă riguros şlefuită şi multiperspectivată.
A avea şi a nu avea
Inspirat, potrivit genericului final, de lecturi din Cehov, Somn de iarnă e un film romanesc, uşor încadrabil în ceea ce Georg Lukács numea „tradiţia realismului critic“ (consolidată în secolul al XIX-lea).
Scurte povestiri – de Adrian Enescu
Într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria recentă a României, Electrecord edita, la interval de patru ani, trei discuri. Se numeau Funky Synthesizer Volume 1 (1982), Funky Synthesizer Volume 2: Dance (1984) şi Grupul Stereo (1985).
„Experimentul în cinema şi arta vizuală“
"Ediţia din 2014 a BIEFF aduce o schimbare majoră, în primul rînd din punct de vedere curatorial. Majoritatea programelor sînt construite în jurul cîtorva teme-cheie. Abordarea tematică are ca scop extinderea şi aprofundarea experienţei cinematografice, prin plasarea filmelor individuale în contexte complexe."
National Geographic, în varianta jeong
„România a însemnat mult timp costumul alb al Nadiei Comăneci, de la Montréal. Era o fotografie a ei într-un manual de istorie şi, cînd ne uitam la ea, pentru noi România asta însemna, puritate. Şi numele ţării sună frumos în coreeană, foarte feminin, Rumania, aşa că mulţi ne-am înscris la română pentru asta.“
Chris Jones, „Culorile rîndunicii“, „Şi cuvintele sunt o provincie“
● Paddington (2014, Paul King), cu Ben Whishaw (voce), Sally Hawkins, Jim Broadbent, Julie Walters – ecranizarea romanului lui Michael Bond, una dintre cărţile clasice ale copilăriei, adresate, evident, nu doar copiilor. (Iaromira Popovici)
● Culorile rîndunicii, de Marius Daniel Popescu (traducere de Simona Modreanu, Polirom, 2014), un roman scris de un poet despre neajunsul de a trăi între două lumi, între două epoci. Un fel de continuare a Simfoniei lupului în cheie melancolică. (Mate
Banii sau arta? – Jeff Koons la Centre Pompidou
Orice se poate spune despre Jeff Koons, dar e imposibil să-l ignori. Artistul insolit sau şarlatan, guru al artei pop sau sculptor lipsit de imaginaţie, creator de geniu sau artizan al kitschului – toate aceste calificative i se potrivesc, pe rînd sau împreună.